Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A mau maite i ta ˈu parau’

‘A mau maite i ta ˈu parau’

‘A mau maite i ta ˈu parau’

“I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira.”—IOANE 8:31.

1. (a) I to Iesu hoˈiraa i nia i te raˈi, eaha ta ˈna i vaiiho mai i te fenua nei? (b) Eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 I TO Iesu Mesia, o Tei haamau i te Kerisetianoraa, hoˈiraa i nia i te raˈi, aita oia i vaiiho mai i nia i teie fenua i te mau buka i papaihia e ana, te mau fare haamanaˈoraa i patuhia e ana, aore ra te mau taoˈa rahi i haaputuhia e ana. Ua vaiiho mai râ oia i te mau pǐpǐ e te mau titauraa taa maitai atoa no te riro ei pǐpǐ. Inaha, i roto i te Evanelia a Ioane, ua faahiti Iesu e toru titauraa faufaa ia haapao te taata atoa e hinaaro e riro ei pǐpǐ na ˈna. Eaha teie nau titauraa? E nafea ia haapao atu? E nafea e papu ai e ua ineine tatou iho ei pǐpǐ na te Mesia i teie mahana? *

2. Ia au i te Evanelia a Ioane, eaha te hoê titauraa faufaa no te riro ei pǐpǐ?

2 Fatata e ono avaˈe hou to ˈna poheraa, ua haere Iesu i Ierusalema e ua poro i te nahoa taata tei ruru mai i reira no te faatupu i te Oroa patiaraa tiahapa hoê hebedoma i te maoro. Ei faahopearaa, i ropu i te oroa, ‘e rave rahi to taua mau taata ra i faaroo ia ˈna.’ Ua poro â Iesu, e i te mahana hopea o te oroa, ‘e rave rahi â tei faaroo ia ˈna.’ (Ioane 7:10, 14, 31, 37; 8:30) I taua taime ra to Iesu fariu-tia-raa i te feia tiaturi apî e to ˈna faahitiraa i te hoê titauraa faufaa no te riro ei pǐpǐ, mai ta te aposetolo Ioane i papai: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira.”—Ioane 8:31.

3. Eaha te huru maitai e titauhia no ‘te mau maite i ta Iesu parau’?

3 Na roto i taua mau parau ra, aita Iesu e horoa ra i te manaˈo e te ere ra te feia tiaturi apî i te faaroo. Te faaite ra râ oia e e ravea ta ratou e riro ai ei pǐpǐ mau na ˈna—ia mau maite ratou i ta ˈna parau, ia faaoromai. I farii na ratou i ta ˈna parau, i teie nei râ, mea titauhia ia mau maite ratou i te reira. (Ioane 4:34; Hebera 3:14) Oia mau, ua hiˈo Iesu i te faaoromai ei huru maitai faufaa ia faahotu ta ˈna mau pǐpǐ, no reira ia au i te Evanelia a Ioane, ua aˈo Iesu e piti taime i roto i ta ˈna aparauraa hopea e ta ˈna mau aposetolo e: ‘E pee mai ia ˈu.’ (Ioane 21:19, 22) E rave rahi Kerisetiano matamua tei na reira. (Ioane 2, 4) Eaha tei tauturu ia ratou ia faaoromai?

4. Eaha tei tauturu i te mau Kerisetiano matamua ia faaoromai?

4 Ua faaite te aposetolo Ioane, te hoê pǐpǐ haapao maitai a Iesu fatata e 70 matahiti i te maoro, i te hoê tuhaa faufaa. Ua haapopou oia i te mau Kerisetiano haapao maitai, ma te parau e: “Te itoito na outou, e te vai na te parau a te Atua i roto ia outou, e ua vi taua varua ino ra ia outou na.” Ua faaoromai, aore ra ua mau maite taua mau pǐpǐ a te Mesia ra i te parau a te Atua, no te mea ua vai maite te parau a te Atua i roto ia ratou. Ua haafaufaa roa ratou i te reira. (Ioane 1, 2:14, 24) I teie mahana atoa, no te “mau papu e tae noa ˈtu i te hopea,” mea faufaa roa ia papu ia tatou e te vai maite ra te parau a te Atua i roto ia tatou. (Mataio 24:13) E nafea ïa? E pahono mai te hoê faahohoˈaraa a Iesu.

“Faaroo i te parau”

5. (a) Eaha na repo taa ê i faahitihia e Iesu i roto i te hoê o ta ˈna mau faahohoˈaraa? (b) Te faahohoˈa ra te huero e te repo o ta Iesu faahohoˈaraa i te aha?

5 Ua faahiti Iesu i te faahohoˈaraa o te hoê taata ueue huero, tei papaihia i roto i na Evanelia a Mataio, a Mareko, e a Luka. (Mataio 13:1-9, 18-23; Mareko 4:1-9, 14-20; Luka 8:4-8, 11-15) A taio ai outou i na faatiaraa, e tapao outou i te manaˈo faufaa o te faahohoˈaraa, oia hoi e mairi tauâ huero ra i nia e rave rau repo, e horoa mai ai i te mau faahopearaa taa ê. E repo paari te matamua, e repo papaˈu te piti, e ua apǐapǐ te toru i te raau taratara. Te maha tei taa ê roa i na toru matamua, e “repo maitai” ïa. Te huero ia au i ta Iesu iho tatararaa, o te poroi ïa o te Basileia i roto i te Parau a te Atua, e te repo, o te taata ïa mea taa ê te huru o to ratou aau. E tuea rii te feia i faahohoˈahia e na repo rau, area te feia i faahohoˈahia e te repo maitai, mea taa ê roa ïa i te toea.

6. (a) E nafea te maha o te repo o ta Iesu faahohoˈaraa e taa ê ai i na repo ê atu e toru, e eaha te auraa? (b) Eaha te titauhia no te faaoromai ei pǐpǐ na te Mesia?

6 I roto i na hiˈoraa e maha o te Luka 8:12-15 (MN), e ‘faaroo te taata i te parau.’ Teie râ, eita noa te feia “aau haavare ore e te au” e ‘faaroo i te parau.’ E “tapea maite” ratou i te reira e ‘faahotu atu ai i te huero [ma te faaoromai].’ No te mea e mea mǎrû e mea hohonu te repo maitai, e aˈa-papu-hia ïa te huero, e tupu mai e e hotu atu ai. (Luka 8:8) Oia atoa, e taa, e haafaufaa e e hiˈopoa maite te feia aau maitai i te parau a te Atua. (Roma 10:10; Timoteo 2, 2:7) E vai maite te parau a te Atua i roto ia ratou. E no reira ratou e faahotu ai i te huero ma te faaoromai. Mea titauhia ïa ia haafaufaa roa ma te haavare ore i te Parau a te Atua no te faaoromai ei pǐpǐ na te Mesia. (Timoteo 1, 4:15) E nafea râ e haafaufaa ˈi ma te haavare ore i te Parau a te Atua?

Te huru o te aau e te feruriruri-maite-raa

7. Ua taai-roa-hia te aau maitai i teihea ohipa?

7 A tapao na i teihea ohipa e taai pinepine ai te Bibilia i te aau maitai. “Te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau.” (Maseli 15:28) “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i te aro, e Iehova.” (Salamo 19:14) “Te manaˈoraa o tau aau ei te ite ïa.”—Salamo 49:3.

8. (a) Ia taio tatou i te Bibilia, eaha ta tatou e ape e eaha râ ta tatou e rave? (b) Eaha te maitai e noaa mai i te feruriruriraa na roto i te pure i te Parau a te Atua? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia ‘Mau papu i roto i te parau mau.’)

8 Mai teie feia papai i te Bibilia, mea titauhia ia manaˈo aore ra ia feruriruri tatou ma te aau mehara e na roto i te pure i te Parau a te Atua e ta ˈna ohipa. Ia taio tatou i te Bibilia aore ra i te mau papai bibilia, e ere tatou mai te mau ratere e ru noa i te hiˈo i tera e tera mea a pata haere ai i te hohoˈa ma te ore e mataitai maitai. Ia haapii râ tatou i te Bibilia, e hinaaro tatou e rave i te taime no te faafaaea e no te mataitai maitai, ei auraa parau. * A feruriruri ai tatou ma te mamû i ta tatou i taio na, e putapû to tatou aau i te parau a te Atua. E puta to tatou huru aau e e taraihia to tatou feruriraa. E turai atoa te reira ia tatou ia faaite i to tatou manaˈo hohonu roa i te Atua na roto i te pure. E puai atu â ïa to tatou paieti ia Iehova, e e turai to tatou here i te Atua ia tatou ia pee noa ia Iesu i roto atoa i te mau tupuraa fifi. (Mataio 10:22) Papu maitai, mea faufaa roa ia feruriruri i ta te Atua e parau ra mai te peu e e hinaaro tatou e tapea i te haapao maitai e tae noa ˈtu i te hopea.—Luka 21:19.

9. E nafea e papu ai ia tatou e e farii noa to tatou aau i te parau a te Atua?

9 Te faaite atoa ra te faahohoˈaraa a Iesu e e haafifi te tahi mau mea i te tupuraa o te huero, te parau a te Atua. No reira, no te riro noa ei pǐpǐ haapao maitai, mea maitai (1) ia ite tatou eaha te mau haafifiraa i faahohoˈahia e na repo iino o te faahohoˈaraa e (2) ia rave i te mau taahiraa no te faaafaro aore ra no te ape atu. Mea na reira e papu ai ia tatou e e farii noa to tatou aau i te huero o te Basileia e e rahi te hotu.

“I te pae aratia”—o tei haapeapea

10. A faataa na i te repo matamua o ta Iesu faahohoˈaraa, e a tatara na i to ˈna auraa.

10 Te repo matamua i reira te huero e mairi ai, “i te pae aratia” ïa, e “taataahihia” ihora te huero. (Luka 8:5) Mea paari te repo i te pae aratia e tae atu ai i te aua sitona, ua taataahihia e te taata e haere na reira. (Mareko 2:23) Oia atoa, e nehenehe te feia e vaiiho ra i te mau ohipa huehue a te ao ia titau rahi roa i to ratou taime e to ratou puai, e haapeapea roa e ore atu ai e haafaufaa mau i te parau a te Atua. E faaroo ratou i te reira, eita râ e feruriruri atu. Eita ïa to ratou aau e farii atu. Hou ratou a hinaaro ai i te reira, e ‘tiihia mai te parau e te Diabolo i roto i to ratou aau ra, ia ore ratou e faaroo e e ora.’ (Luka 8:12) E nehenehe anei e ape i te reira?

11. Eaha te rave ia ore te huru o to tatou aau e riro mai te repo paari?

11 Mea rahi te rave ia ore te aau e riro mai te repo hotu ore i te pae aratia ra. E nehenehe te repo paari i taataahihia e mǎrû mai e e hotu, mai te peu e e utaruhia ˈtu e e tioihia te purumu. Oia atoa, e riro te aau mai te repo maitai e te hotu mai te peu e e faataahia te taime no te haapii e no te feruriruri i te Parau a te Atua. Te ravea, o te oreraa e haapeapea roa no te mau mea noa o te oraraa. (Luka 12:13-15) Ia faataa râ outou i te taime no te feruriruri i “te mau mea i hau i te maitai” o te oraraa.—Philipi 1:9-11.

“I nia i te pǎpǎ”—o tei mǎtaˈu

12. Eaha te tumu mau e oriorio ai te ohi i nia i te piti o te repo o ta Iesu faahohoˈaraa?

12 Ia mairi te huero i nia i te piti o te repo, eita te huero e vai noa i nia, mai i roto i te tupuraa matamua. E aˈahia e e tupu. Ia mahanahia râ, e paapaa te ohi i te ǎhu o te mahana e e oriorio. A tapao na râ i teie manaˈo faufaa. E ere no te ǎhu e oriorio ai te ohi. Inaha, ua mahana-atoa-hia te raau i nia i te repo maitai, eita râ e oriorio—inaha, e tupu maitai. Eaha ïa te taa-ê-raa? Te faataa ra Iesu e e oriorio teie ohi, “no te mea aore i moe rea i raro i te repo” e no “te rarirari ore.” (Mataio 13:5, 6; Luka 8:6) E tapea te “pǎpǎ,” aita rea e repo i nia iho, i te huero eiaha ia aˈahia i raro roa i te vahi rarirari e te papu. E oriorio te ohi no te mea e mea papaˈu te repo.

13. Teihea mau huru taata e au i te repo papaˈu, e eaha te tumu rahi o to ratou huru?

13 Te faahiti ra teie tuhaa o te faahohoˈaraa i te feia o te “farii i te parau ma te oaoa” e o te pee ia Iesu ma te itoito rahi “no te hoê taime.” (Luka 8:13; MN) Ia û ratou i te mahana puai o “te pohe e te hamani ino,” e mǎtaˈu roa ratou, e ere atu ai i to ratou oaoa e to ratou puai, e faaea ˈtu ai i te pee i te Mesia. (Mataio 13:21) Te tumu rahi râ e mǎtaˈu ai ratou, e ere te patoiraa. Inaha, e mau mirioni pǐpǐ a te Mesia teie e faaruru ra i te mau huru ati atoa, teie râ, te tapea ra ratou i to ratou haapao maitai. (Korinetia 2, 2:4; 7:5) Te tumu mau e mǎtaˈu ai te tahi pae e e taa ê ai, oia ïa e tapea te huru o to ratou aau e au i te pǎpǎ ia ratou eiaha e feruriruri maite i te mau mea maitatai i te pae varua. No reira, mea papaˈu e mea paruparu roa to ratou mauruuru ia Iehova e no ta ˈna parau no te faaû i te patoiraa. E nafea e arai ai i teie faahopearaa?

14. Eaha te mau taahiraa e mea tia ia rave te hoê taata ia ore te huru o to ˈna aau e riro mai te repo papaˈu?

14 Mea faufaa roa ia papu i te hoê taata e aita te mau haafifiraa e au i te pǎpǎ, mai te inoino hohonu, te miimii, aore ra te tahi huru aau etaeta moe mai tera, i aˈahia i roto i to ˈna aau. Mai te peu e te vai ê na ra teie haafifiraa, e nehenehe ta te mana o te parau a te Atua e tinai atu. (Ieremia 23:29; Ephesia 4:22; Hebera 4:12) I muri aˈe, maoti te feruriruriraa na roto i te pure e ‘mau ai te parau’ i roto roa i te aau o te taata. (Iakobo 1:21) E horoa mai te reira i te puai no te faaruru i te mau taime toaruaruraa e te itoito no te tapea i te haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa.

“I roto i te raau taratara”—o tei feaapiti te aau

15. (a) No te aha e au ai ia tatou ia haapao maite i te toru o te repo i faahitihia e Iesu? (b) Eaha te tupu i nia i te toru o te repo, e no te aha?

15 E au ia haapao maite tatou i te toru o te repo, e raau taratara to nia iho, no te mea e hohoˈa rii te reira i te repo maitai. Mai te repo maitai, e aˈahia e e tupu te huero i nia i te repo î i te raau taratara. I te omuaraa, aita e taa-ê-raa i roto i te tupuraa o te raau apî i nia i na repo e piti. Ia maoro râ, e fa mai te hoê huru e apǐapǐ ai te raau. Taa ê roa i te repo maitai, e apǐapǐ roa teie repo i te raau taratara. I nia i teie repo, e tupu apipiti te raau apî e “te raau taratara.” No te hoê taime, e aa nau raau no te fanaˈo i te maa, te maramarama, e te area, i te pae hopea râ e tapoˈi te raau taratara i te raau e e “apǐapǐ.”—Luka 8:7; MN.

16. (a) Teihea mau taata e au i te repo î i te raau taratara? (b) Ia au i na faatiaraa Evanelia e toru, te faahohoˈa ra te raau taratara i te aha?—A hiˈo i te nota i raro i te api.

16 Teihea mau huru taata e au i te repo î i te raau taratara? Te faataa ra Iesu e: “Oia te feia faaroo i fifi i te mau peu o teie nei ao e te taoˈa, e te mau mea e navenave ai ra, i apǐapǐ ai te parau i ore i hotu mai ai i te huero maitai.” (Luka 8:14) Mai te huero a te taata ueue e te raau taratara e tupu apipiti i te hoê â taime, te tamata ra te tahi mau taata i te rave mai i te parau a te Atua e i ‘te mau mea navenave a teie nei ao’ i te hoê â taime. Ua ueuehia te parau mau o te parau a te Atua i roto i to ratou aau, e huti atoa mai râ te tahi atu mau tapiraa i to ratou ara-maite-raa. E feaapiti to ratou aau taipe. (Luka 9:57-62) Te tapea ra te reira ia ratou eiaha e faataa i te taime e navai no te feruriruri maite na roto i te pure i te parau a te Atua. Eita ratou e hiˈopoa maite roa i te parau a te Atua, e ere atu ai i te mauruuru haavare ore e hinaarohia no te faaoromai. E tapoˈi-riirii-hia ta ratou mau faufaa pae varua e te mau tapiraa pae tino e “apǐapǐ” roa ˈtu ai ratou. * Auê ïa hopea peapea mau no te feia aita e here ra ia Iehova ma to ratou aau atoa!—Mataio 6:24; 22:37.

17. Eaha ta tatou maitiraa e rave i roto i te oraraa ia ore tatou e apǐapǐ i te raau taratara taipe o te faahohoˈaraa a Iesu?

17 Ia rave tatou i te mau ohipa pae varua na mua ˈˈe i te mau ohipa materia, eita ïa tatou e apǐapǐ i te mauiui e te mau mea navenave a teie nei ao. (Mataio 6:31-33; Luka 21:34-36) Eiaha roa ˈtu e haamoe i te taio i te Bibilia e i te feruriruri i ta tatou i taio na. E taime atu â to tatou no te feruriruri maite na roto i te pure mai te peu e e faaohie roa tatou i to tatou oraraa. (Timoteo 1, 6:6-8) Te fanaˈo nei te mau tavini a te Atua o tei na reira—o tei hutihuti, ei auraa parau, i te raau taratara ia fanaˈo atu â te raau e hotu mai i te maa, te maramarama, e te area—i te haamaitairaa a Iehova. Te na ô ra o Sandra, e 26 matahiti, e: “Ia feruriruri au i ta ˈu mau haamaitairaa i roto i te parau mau, e taa ia ˈu e aita hoê aˈe mea ta te ao e pûpû ra e au ia faaauhia i te reira!”—Salamo 84:11.

18. E nafea ia mau maite i te parau a te Atua e ia faaoromai ei Kerisetiano?

18 Papu maitai, a vai maite ai te parau a te Atua i roto ia tatou, e mau maite ïa tatou paatoa, te mea apî e te mea paari, i te parau a te Atua e e faaoromai ei pǐpǐ na te Mesia. No reira, ia papu ia tatou e e ore roa ˈtu te repo o to tatou aau taipe e paari, e papaˈu, aore ra e apǐapǐ, e vai mǎrû noa râ e te hohonu. Mea na reira tatou e hiˈopoa maite roa ˈi i te parau a te Atua e ‘faahotu atu ai i te huero [ma te faaoromai].’—Luka 8:15; MN.

[Nota i raro i te api]

^ par. 1 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i te titauraa matamua. E hiˈopoahia te piti e te toru i roto i na tumu parau i muri nei.

^ par. 8 No te feruriruri na roto i te pure i te hoê tuhaa o te Bibilia ta outou i taio na, e nehenehe outou, ei hiˈoraa, e ui ia outou iho e: ‘Te faaite ra anei te reira i te hoê huru maitai o Iehova aore ra e hau atu? Eaha te taairaa e te manaˈo tumu o te Bibilia? E nafea e faaohipa ˈtu ai i roto i to ˈu oraraa aore ra no te tauturu ia vetahi ê?’

^ par. 16 Ia au i na faatiaraa Evanelia e toru o te parabole a Iesu, ua apǐapǐ te huero i te mauiui e te mau mea navenave a teie nei ao: “Te haapaoraa i te peu o teie nei ao,” “te [mana] haavare o te taoˈa [rahi],” “te hinaaro tia ore i te mau mea ěê ra,” e ‘te mau mea navenave a teie nei ao.’—Mareko 4:19; MN; Mataio 13:22; Luka 8:14; Ieremia 4:3, 4.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia ‘mau maite i ta Iesu parau’?

• E nafea te parau a te Atua e vai maite ai i roto i to tatou aau?

• Teihea mau huru taata e faahohoˈahia ra e na repo taa ê e maha i faahitihia e Iesu?

• E nafea e itea ˈi te taime no te feruriruri i te parau a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]

‘MAU PAPU I ROTO I TE PARAU MAU’

MEA rahi te pǐpǐ taime roa a te Mesia e haapapu ra i te mau matahiti atoa e ‘te mau papu ra ratou i roto i te parau mau.’ (Petero 2, 1:12, MN) Eaha te tauturu ra ia ratou ia tapea maite? Teie te tahi o ta ratou mau tatararaa.

“E faaoti au i te mahana taitahi na roto i te taioraa i te hoê tuhaa o te Bibilia e te pure. Ia oti, e feruri au i ta ˈu i taio na.”—Jean, bapetizohia i te matahiti 1939.

“E horoa mai te feruriruriraa i to Iehova, tei teitei roa, here rahi ia tatou, i te panaˈonaˈo ore e te puai ia tapea i te haapao maitai.”—Patricia, bapetizohia i te matahiti 1946.

“Na roto i te atuaturaa i te mau peu haapiiraa bibilia maitatai e te haapao-roa-raa i ‘te mau mea hohonu a te Atua,’ ua tia ia ˈu ia tavini noa ia Iehova.”—Korinetia 1, 2:10; Anna, bapetizohia i te matahiti 1939.

“E taio vau i te Bibilia e ta tatou mau papai bibilia no te hiˈopoa i to ˈu aau e to ˈu mau manaˈo turai.”—Zelda, bapetizohia i te matahiti 1943.

“To ˈu mau taime au roa, ia hahaere ïa e ia paraparau vau ia Iehova i roto i te pure no te faaite atu i to ˈu huru aau mau.”—Ralph, bapetizohia i te matahiti 1947.

“E haamata vau i te mahana ma te hiˈopoa i te irava mahana e te taio i te hoê tuhaa o te Bibilia. E noaa mai ïa te tahi manaˈo apî e feruriruri i te roaraa o te mahana.”—Marie, bapetizohia i te matahiti 1935.

“No ˈu nei, e faaitoitoraa mau te hiˈopoaraa i te mau irava atoa o te hoê buka o te Bibilia.”—Daniel, bapetizohia i te matahiti 1946.

Afea outou e faataa ˈi i te taime no te feruriruri i roto i te pure i te parau a te Atua?—Daniela 6:10b; Mareko 1:35; Ohipa 10:9.

[Hohoˈa i te api 21]

Ma te rave na mua i te mau ohipa pae varua e ‘faahotu ai tatou i te huero ma te faaoromai’