Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaroo puai anei to outou?

E faaroo puai anei to outou?

E faaroo puai anei to outou?

‘E mau outou i to outou faaroo.’—KORINETIA 2, 1:24, MN.

1, 2. No te aha e titauhia ˈi te faaroo, e e nafea te reira e puai roa ˈi?

 UA ITE te mau tavini a Iehova e mea titauhia te faaroo. Oia mau, ‘aore e faaroo ra e ore roa te Atua e mauruuru.’ (Hebera 11:6) No reira, e pure tatou ma te paari no te ani i te varua moˈa e te faaroo, te hoê huru au roa ta te varua e faatupu. (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23) E haapuai atoa te peeraa i te faaroo o to tatou mau hoa i teie huru maitai i roto ia tatou.—Timoteo 2, 1:5; Hebera 13:7.

2 E puai atu â to tatou faaroo mai te peu e e tamau tatou i te tapi i te haerea ta te Parau a te Atua e faataa ra no te mau Kerisetiano atoa. E rahi te faaroo i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa e i te haapii-maite-raa ˈtu maoti te mau papai i horoahia mai e “te tiaau haavare ore.” (Luka 12:42-44; Iosua 1:7, 8) Te faaitoitohia ra tatou te tahi i te tahi e to tatou faaroo na roto i to tatou tae-tamau-raa i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano. (Roma 1:11, 12; Hebera 10:24, 25) E puai atoa to tatou faaroo ia paraparau tatou ia vetahi ê i roto i te taviniraa.—Salamo 145:10-13; Roma 10:11-15.

3. No nia i te faaroo, eaha te tauturu ta te mau matahiapo Kerisetiano î i te here e horoa mai?

3 E tauturu te mau matahiapo Kerisetiano î i te here i te haapuai i to tatou faaroo na roto i te horoaraa i te aˈoraa e te faaitoitoraa bibilia. Hoê â to ratou huru feruriraa e to Paulo, tei parau i to Korinetia e: ‘Ei tauturu matou i to outou oaoa; e mau hoi outou i to outou faaroo.’ (Korinetia 2, 1:23, 24, MN) Te na ô ra te tahi atu huriraa e: “Te ohipa nei matou e o outou ia oaoa outou, no te mea e faaroo puai to outou.” (Contemporary English Version) E ora te taata parau-tia i te faaroo. Parau mau, eita e tia i te tahi atu ia faahotu i te faaroo no tatou aore ra ia faariro ia tatou ei feia taiva ore. I teie pae, ‘e riro ta tatou nei hopoia ei nia ia tatou iho e ati noa ˈˈe.’—Galatia 3:11; 6:5.

4. E nafea te mau aamu bibilia o te mau tavini haapao maitai a te Atua e tauturu ai i te haapuai i to tatou faaroo?

4 Mea rahi te aamu o te feia faaroo i roto i te mau Papai. Ua ite paha tatou e rave rahi o ta ratou mau ohipa faahiahia, ua ite atoa anei râ tatou i te faaroo ta ratou i faaite i te mau mahana atoa, peneiaˈe i te roaraa o to ratou oraraa? Ia feruriruri tatou mea nafea to ratou faaiteraa i teie huru maitai i roto i te mau tupuraa mai to tatou atoa, e puai ïa to tatou faaroo.

E horoa mai te faaroo i te itoito

5. Eaha te haapapuraa bibilia e e haapuai te faaroo ia tatou no te faaite haere i te parau a te Atua ma te itoito?

5 E haapuai te faaroo ia tatou no te faaite haere i te parau a te Atua ma te itoito. Ua tohu Enoha ma te itoito i te haavaraa a te Atua. “Inaha,” ta ˈna ïa i parau, “te haere mai na te Fatu, ma te ahuru atoa o te tausani o tana feia moˈa ra, e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna ra.” (Iuda 14, 15) Papu roa e i to ratou faarooraa i taua mau parau ra, ua hinaaro te mau enemi paieti ore o Enoha e haapohe ia ˈna. Teie râ, ua faaite oia i te faaroo ma te mǎtaˈu ore, e ua ‘hopoi ê’ te Atua ia ˈna na roto i te faataotoraa ia ˈna i roto i te pohe, ia ore oia ia ite i te mauiui o te pohe. (Genese 5:24; Hebera 11:5) Eita tatou e ite i tera mau semeio, tera râ, e pahono Iehova i ta tatou mau pure e nehenehe atu ai tatou e faaite haere i ta ˈna parau ma te faaroo e te itoito.—Ohipa 4:24-31.

6. Mea nafea te faaroo e te itoito ta te Atua i horoa mai i te tautururaa ia Noa?

6 No te faaroo “i tarai ai [Noa] i te pahi ia ora to ˈna fetii.” (Hebera 11:7; Genese 6:13-22) E ‘taata aˈo atoa o Noa i te parau-tia’ ma te faaitoito i te faaite haere i te faaararaa a te Atua i te feia o to ˈna ra tau. (Petero 2, 2:5) Ua faaooo paha ratou i ta ˈna poroi no nia i te diluvi, mai te tahi pae o te faaooo mai ia faaite tatou i te haapapuraa bibilia e ua fatata te haamouraa o teie nei faanahoraa o te mau mea. (Petero 2, 3:3-12) Teie râ, mai ia Enoha e ia Noa, e tia ia tatou ia faaite haere i taua poroi ra maoti te faaroo e te itoito ta te Atua i horoa mai.

E horoa mai te faaroo i te faaoromai

7. Mea nafea to Aberahama e te tahi atu faaiteraa i te faaroo e te faaoromai?

7 E hinaaro tatou i te faaroo e te faaoromai, a tiai iho â râ ˈi tatou i te hopea o teie nei faanahoraa ino. I rotopu i te feia ‘e noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai,’ o Aberahama ïa te patereareha i mǎtaˈu i te Atua. (Hebera 6:11, 12) No te faaroo i faarue ai oia i te oire o Ura, e ta ˈna mau maitai atoa, e i purutia ˈi i te fenua ê ta te Atua i tǎpǔ ia ˈna. E feia aiˈa o Isaaka raua Iakoba no tauâ parau tǎpǔ ra. Teie râ, ‘ua pohe anaˈe taua feia ra ma te faaroo, aita i noaa tei parauhia maira.’ No te faaroo i ‘hinaaro ai ratou i te fenua maitai roa ra, oia hoi te ao ra.’ No reira te Atua ‘i haapao ai i te hoê oire no ratou.’ (Hebera 11:8-16) Oia mau, ma te faaoromai ua tiai Aberahama, Isaaka, e Iakoba—e ta ratou mau vahine paieti—i te Basileia o te Atua i te raˈi, o te faahoˈi mai ia ratou i te ora i nia i te fenua.

8. Ua faaite Aberahama, Isaaka, e Iakoba i te faaoromai e te faaroo noa ˈtu te aha?

8 Aita Aberahama, Isaaka, e Iakoba i ere i te faaroo. Aita i noaa ia ratou te Fenua tǎpǔhia, e aita ratou i ite i te maitairaa te mau fenua atoa i to Aberahama huero. (Genese 15:5-7; 22:15-18) Noa ˈtu e e fa mai ‘te oire i faatiahia e te Atua’ tau hanere matahiti i muri aˈe, ua tamau maite teie mau taata i te faaite i te faaroo e te faaoromai i te roaraa o to ratou oraraa. Ia na reira atoa ïa tatou i teie nei e te vai nei te Basileia Mesia i nia i te raˈi.—Salamo 42:5, 11; 43:5.

E horoa mai te faaroo i te mau fa maitai roa ˈˈe

9. Eaha te ohiparaa a te faaroo i nia i te mau fa?

9 Aita roa ˈtu te mau patereareha haapao maitai i farii i te huru oraraa faufau o Kanaana, no te mea e fa maitai roa ˈˈe ta ratou. Oia atoa, e horoa mai te faaroo i te mau fa pae varua, e ore atu ai tatou e faaau atu i te ao e faaterehia ra e te varua ino, te Diabolo ra o Satani.—Ioane 1, 2:15-17; 5:19.

10. Mea nafea to tatou iteraa e ua tapi Iosepha i te hoê fa maitai aˈe i te tiaraa teitei o te ao?

10 Maoti te aratairaa a te Atua, ua haa Iosepha te tamaiti a Iakoba ei taata haapao maa i Aiphiti, aita râ oia i hinaaro e riro ei taata rahi o te ao. No to ˈna faaroo e e tupu te mau parau fafau a Iehova, teie ta Iosepha 110 matahiti i parau i to ˈna mau taeae: “Teie au a pohe; e ite mai râ te Atua ia outou, e na ˈna outou e aratai mai ǒ nei atu, e i nia roa i te fenua ta ˈna i tǎpǔ mai e, no Aberahama, e no Isaaka, e no Iakoba.” Ua ani Iosepha ia hunahia oia i te Fenua tǎpǔhia. I to ˈna poheraa, ua mirihia oia e ua tuuhia i roto i te hoê afata maˈi i Aiphiti. I to Iseraela râ faaoraraahia i te faatîtîraa a to Aiphiti, ua hopoi te peropheta Mose i te pera o Iosepha e huna i te Fenua tǎpǔhia. (Genese 50:22-26; Exodo 13:19) Ia turai te faaroo mai to Iosepha ia tatou ia tapi i te mau fa maitai aˈe i te tiaraa teitei o te ao.—Korinetia 1, 7:29-31.

11. Mea nafea to Mose haapapuraa e e fa pae varua ta ˈna?

11 Ua maiti Mose i ‘te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra eiaha te navenave poto noa o te [hara],’ ei melo haapii-maitai-hia no te utuafare o te arii o Aiphiti. (Hebera 11:23-26; MN; Ohipa 7:20-22) Ua faarue oia i te hanahana o te ao e peneiaˈe te hoê hunaraa faahiahia i roto i te hoê afata maˈi unauna i te tahi vahi tuiroo i Aiphiti. Eaha hoi te faufaaraa o te reira ia faaauhia i te fanaˈoraa taa ê e riro ei “taata o te Atua” mau, ei arai o te faufaa o te Ture, ei peropheta na Iehova, e ei taata papai i te Bibilia? (Ezera 3:2) O te parahiraa hanahana o teie nei ao anei ta outou e hinaaro, aore ra ua horoa ˈtu anei te faaroo i te mau fa maitai roa ˈˈe?

E horoa mai te faaroo i te hoê oraraa oaoa

12. Eaha te faahopearaa o te faaroo i nia i to Rahaba oraraa?

12 E horoa mai te faaroo eiaha noa i te mau fa maitai roa ˈˈe, i te hoê atoa râ oraraa oaoa. Ua manaˈo paha Rahaba no Ieriko e mea faufaa ore to ˈna oraraa ei vahine faaturi. Teie râ, ua taui roa te reira i to ˈna faahoturaa i te faaroo! Ua ‘faatiahia oia i te ohipa faaroo, a farii ai oia i na manu Iseraela ra, e tuu atura na te tahi eˈa ê,’ ia ora ˈtu raua i to raua mau enemi Kanaana. (Iakobo 2:24-26) Ma te farii e o Iehova te Atua mau, ua faaite atoa Rahaba i te faaroo na roto i te faarueraa i to ˈna oraraa faaturi. (Iosua 2:9-11; Hebera 11:30, 31) Ua faaipoipo oia i te hoê tavini a Iehova, eiaha i te hoê ati Kanaana faaroo ore. (Deuteronomi 7:3, 4; Korinetia 1, 7:39) Ei fanaˈoraa taa ê roa, ua riro Rahaba ei tupuna no te Mesia. (Paraleipomeno 1, 2:3-15; Ruta 4:20-22; Mataio 1:5, 6) Mai te tahi atu o tei faarue i te hoê oraraa morare ore, e fanaˈo oia i te tahi atu haamaitairaa—te tia-faahou-raa i nia i te hoê fenua paradaiso.

13. Mea nafea to Davida hararaa no nia ia Bate-seba, eaha râ to ˈna huru i muri aˈe?

13 I muri aˈe i te faarueraa i to ˈna oraraa faaturi, ua tapea maite Rahaba i te hoê haerea tia. Teie râ, ua rave te tahi pae mea maoro to ratou pûpûraa ia ratou na te Atua, i te hara ino. Ua faaturi te arii Davida raua Bate-seba, ua rave e ia pohe ta ˈna tane i te aroraa, e rave atura ia ˈna ei vahine na ˈna. (Samuela 2, 11:1-27) A tatarahapa ˈi oia ma te oto rahi, ua ani Davida ia Iehova e: ‘Eiaha e rave ê atu i to [varua moˈa] ia ˈu nei.’ Aita Davida i ere i te varua o te Atua. Ua faaroo oia e eita Iehova, i roto i to ˈna aroha hamani maitai, e vahavaha i ‘te aau paruparu e oto ra’ no te hara. (Salamo 51:11, 17; MN; 103:10-14) No to raua faaroo, ua haamaitaihia Davida raua Bate-seba i te fanaˈoraa taa ê e riro ei tupuna no te Mesia.—Paraleipomeno 1, 3:5; Mataio 1:6, 16; Luka 3:23, 31.

Te faaroo i haapuaihia e te haapapuraa e e tauturu mai te Atua

14. Eaha tei haapapuhia ˈtu ia Gideona, e nafea teie aamu ia ohipa i nia i to tatou faaroo?

14 Noa ˈtu e e haerea faaroo to tatou, e hinaaro tatou i te tahi taime i te haapapuraa e e tauturu mai te Atua. O te tupuraa ïa o te haava ra o Gideona, hoê o te feia “tei pau ia ratou te mau basileia i te faaroo.” (Hebera 11:32, 33) I to te ati Midiana e to ratou mau hoa haruraa ia Iseraela, ua haere mai te varua o te Atua i nia ia Gideona. No to ˈna hinaaro i te haapapuraa e tei ia ˈna ra o Iehova, ua pûpû oia i te tahi tamataraa, ua tuu oia i te hoê otaa huruhuru mamoe i nia i te papairaa sitona e ao noa ˈtu. I roto i te tamataraa matamua, o te otaa anaˈe tei rari i te hupe e te mǎrô noa ra te repo. I roto i te tamataraa piti, ua huri te tupuraa. Faaitoitohia e teie nau haapapuraa, ua haa te taata mata ara ra o Gideona ma te faaroo e ua pau te mau enemi o Iseraela. (Mau tavana 6:33-40; 7:19-25) Ia imi tatou i te haapapuraa i mua i te hoê faaotiraa, e ere te auraa e te ere ra tatou i te faaroo. E faaite iho â tatou i te faaroo na roto i te hiˈopoaraa i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano e te pureraa no te ani i te aratairaa a te varua moˈa ia rave tatou i te mau faaotiraa.—Roma 8:26, 27.

15. E nafea te feruriruriraa i to Baraka faaroo e tauturu mai ai?

15 Ua haapuaihia te faaroo o te haava ra o Baraka e te haapapuraa na roto i te faaitoitoraa. Ua faaitoito te peropheta vahine ra o Debora ia ˈna ia faatiamâ i te mau Iseraela i te haavîraa a Iabina, arii no Kanaana. Ma te faaroo e te haapapu-faahou-raa e e tauturu mai te Atua, ua aratai Baraka 10 000 taata tei ore i ineine maitai i roto i te aroraa e ua pau ta Iabina nuu rahi aˈe i faaterehia e Sisera. Ua aruehia taua upootiaraa ra i roto i te himene au roa a Debora e a Baraka. (Mau tavana 4:1–5:31) Ua faaitoito Debora ia Baraka ia haa ei aratai faatoroahia e te Atua no Iseraela, e tei roto oia i te mau tavini a Iehova tei ‘fati ia ratou te mau nuu o te fenua ěê ra’ i te faaroo. (Hebera 11:34) Na roto i te feruriruriraa mea nafea to te Atua haamaitairaa ia Baraka no to ˈna haaraa ma te faaroo, e turaihia tatou ia haa mai te peu e te taiâ ra tatou ia rave i te hoê hopoia fifi i roto i ta Iehova taviniraa.

E paturu te faaroo i te hau

16. Eaha te hiˈoraa maitai ta Aberahama i vaiiho mai i to ˈna tapiraa i te hau e o Lota?

16 Mai te faaroo e tauturu mai ia rave i te mau hopoia fifi i roto i ta te Atua taviniraa, e paturu atoa te faaroo i te hau e te arepurepu ore. Ua vaiiho te ruhiruhia ra o Aberahama ia Lota, ta ˈna tamaiti fetii apî aˈe, ia maiti i te vahi matie maitai roa ˈˈe a mârô ai ta raua mau tiai puaa e ua tia ˈtura ia faataa ê ia ratou. (Genese 13:7-12) Ua pure paha Aberahama ma te faaroo i te Atua no te ani i te tauturu ia afaro teie mârôraa. Aita oia i haapao na mua i to ˈna iho maitai, ua faaafaro râ i te fifi ma te hau. Ia mârô noa ˈtu tatou e to tatou taeae Kerisetiano, e pure anaˈe ma te faaroo e e ‘imi anaˈe i te hau,’ ma te haamanaˈo i to Aberahama hiˈoraa o tei haapao ia vetahi ê ma te here.—Petero 1, 3:10-12.

17. No te aha tatou e parau ai e ua afaro te peapea o Paulo, o Baranaba, e o Mareko ma te hau?

17 E hiˈo mai tatou e nafea te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Kerisetiano i roto i te faaroo e tauturu mai ai ia paturu i te hau. A fatata ˈi Paulo i te haamata i te piti o to ˈna tere mitionare, ua farii Baranaba e ia tere faahou raua i roto i te mau amuiraa i Kupero e i Asia Iti. Ua hinaaro râ Baranaba e afai i to ˈna fetii ra o Mareko. Aita Paulo i farii no te mea ua faarue Mareko ia raua i Pamephulia. Tupu atura “te mârô rahi,” e taa ê atura raua. Rave atura Baranaba ia Mareko e fano atura i Kupero, o Paulo râ, apiti atura ïa ia Sila e ‘haere atura na Suria e na Kilikia, i te faaitoitoraa i te mau ekalesia.’ (Ohipa 15:36-41) I muri aˈe, ua afaro ratou, no te mea tei pihai iho Mareko ia Paulo i Roma, e ua faateniteni te aposetolo ia Mareko. (Kolosa 4:10; Philemona 23, 24) A tapeahia ˈi Paulo i Roma i te matahiti 65 T.T., ua parau oia ia Timoteo e: “Aratai atoa mai oe ia Mareko, e maitai hoi au ia ˈna i te toroa nei.” (Timoteo 2, 4:11) E au ra e ua faahiti Paulo i to ˈna taairaa e o Baranaba e o Mareko i roto i ta ˈna mau pure faaroo, e ua hopoi mai te reira i te arepurepu ore tei taaihia i “te hau a te Atua.”—Philipi 4:6, 7.

18. Eaha tei tupu i nia ia Euodia e ia Sunetuhe?

18 Parau mau, ei taata tia ore, ‘te hapa nei tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.’ (Iakobo 3:2) I peapea na e piti vahine Kerisetiano, e teie ta Paulo i papai no nia ia raua: “Te aˈo atu nei au ia Euodia, e ia Sunetuhe, ia hoê â a raua parau i te Fatu nei. . . . E tauturu oe i na vahine i rave atoa mai i te ohipa i te evanelia nei.” (Philipi 4:1-3) Papu roa, ua faaafaro teie na vahine paieti i to raua peapea ma te hau na roto i te faaohiparaa i te aˈoraa i papaihia i roto i te Mataio 5:23, 24. I teie mahana, e paturu rahi te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia i roto i te faaroo, i te hau.

E tauturu mai te faaroo ia faaoromai

19. Eaha te huru tupuraa peapea tei ore i tinai i te faaroo o Isaaka e o Rebeka?

19 E tauturu mai te faaroo ia faaoromai i te ati. Te mauiui ra paha tatou no te mea ua faaroo ore te hoê melo bapetizohia o to tatou utuafare i te Atua ma te faaipoipo i te hoê apiti tiaturi ore. (Korinetia 1, 7:39) Ua mauiui Isaaka raua Rebeka no te mea ua faaipoipo ta raua tamaiti ra o Esau i te mau vahine paieti ore. Ua riro ta ˈna na vahine ati Heta “ei faatupu i te ino” ia raua i parau ai Rebeka e: “Ua paupau roa tau aho i na tamahine a Heta nei; ia rave Iakoba i te vahine no te mau tamahine a Heta, mai te mau vahine o teie nei fenua, eaha ta ˈu faufaa ia parahi i te ao nei i reira?” (Genese 26:34, 35; 27:46) Aita roa ˈtu râ teie huru tupuraa peapea i tinai i te faaroo o Isaaka e o Rebeka. E tapea maite anaˈe ïa i te hoê faaroo puai ia farerei noa ˈtu tatou i te mau tupuraa fifi roa.

20. Eaha te hiˈoraa o te faaroo ta Ruta e ta Naomi i vaiiho mai?

20 No Iudea te vahine ivi ruhiruhia ra o Naomi e ua ite oia e e fanau mai te tahi mau vahine no Iuda i te mau tamaiti o te riro ei tupuna no te Mesia. No te mea râ ua pohe ta ˈna na tamaiti ma te tamarii ore e ua mairi ia ˈna te matahiti e fanau ai i te tamarii, aita ïa e ravea e riro ai to ˈna utuafare ei tupuna no te Mesia. Atira noa ˈtu, ua faaipoipo ta ˈna hunoa ivi ra o Ruta i te tane ruhiruhia ra o Boaza, ua fanau mai i te hoê tamaiti, e ua riro ei tupuna no Iesu, te Mesia! (Genese 49:10, 33; Ruta 1:3-5; 4:13-22; Mataio 1:1, 5) Ua faaruru te faaroo o Naomi e o Ruta i te ati e ua hopoi mai i te oaoa. E oaoa roa atoa tatou mai te peu e e tapea maite tatou i te faaroo i mua i te ati.

21. Eaha ta te faaroo e rave no tatou, e eaha ta tatou faaotiraa papu?

21 Aita tatou i ite eaha te tupu ananahi, ma te faaroo râ, e nehenehe tatou e faaruru i te mau huru tupuraa fifi atoa. E tauturu mai te faaroo ia faaitoito e ia faaoromai. E horoa mai te faaroo i te mau fa maitai roa ˈˈe e te hoê oraraa oaoa. E ohipa maitai te faaroo i nia i to tatou taairaa e vetahi ê e e faaruru i te ati. Ia riro ïa tatou ‘no te feia i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].’ (Hebera 10:39; MN) Maoti te puai o to tatou Atua î i te here ra o Iehova, e ei faahanahanaraa ia ˈna, e tamau anaˈe i te faahotu i te hoê faaroo puai.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te haapapuraa bibilia e e horoa mai te faaroo i te itoito?

• No te aha tatou e parau ai e e horoa mai te faaroo i te hoê oraraa oaoa?

• E nafea te faaroo e paturu ai i te hau?

• Eaha te haapapuraa e e tauturu mai te faaroo ia faaoromai i te ati?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

No te faaroo i itoito ai Noa e Enoha i te faaite i ta Iehova mau poroi

[Hohoˈa i te api 13]

E turai te faaroo mai to Mose ia tapi i te mau fa pae varua

[Hohoˈa i te api 14]

Maoti te haapapuraa e e tauturu mai te Atua i puai ai te faaroo o Baraka, o Debora, e o Gideona