Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia aroha outou ia outou iho”

“Ia aroha outou ia outou iho”

Ia aroha outou ia outou iho”

“O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—IOANE 13:35.

1. Eaha te huru maitai ta Iesu i haamahitihiti hou rii to ˈna poheraa?

 “E AU mau tamarii nei.” (Ioane 13:33) Mea na roto i teie parau î i te here to Iesu paraparauraa i ta ˈna mau aposetolo i te po hou to ˈna poheraa. Aita te mau Evanelia e faaite ra e ua faahiti Iesu i teie parau aumihi na mua ˈˈe no nia ia ratou. I taua râ po taa ê ra, ua hinaaro oia e faahiti i teie parau î i te here no te faataa i to ˈna aroha hohonu i ta ˈna mau pǐpǐ. Inaha, ua faahiti Iesu i te aroha fatata e 30 taime i taua po ra. No te aha oia i haamahitihiti roa ˈi i teie huru maitai?

2. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaite te mau Kerisetiano i te aroha?

2 Ua faataa Iesu no te aha e mea faufaa roa ˈi te aroha. Ua parau oia e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35; 15:12, 17) Ua taai-roa-hia te riroraa ei pǐpǐ na te Mesia i te faaiteraa i te aroha taeae. E ere na te tahi faito ahu aore ra te tahi mau peu taa ê e faaite o vai te mau Kerisetiano mau, na te aroha mahanahana râ ta ratou e faaite te tahi i te tahi. Te faahoturaa i teie huru faahiahia mau o te aroha, o te piti ïa o na titauraa faufaa e toru ta te hoê pǐpǐ a te Mesia e haapao. Ua faahitihia te reira i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu. Eaha te tauturu ia tatou ia haapao noa i teie titauraa?

“Ia rahi atu â to outou aroha”

3. Ua horoa te aposetolo Paulo i teihea aˈoraa no nia i te aroha?

3 Mai i rotopu i te mau pǐpǐ a te Mesia i te senekele matamua, te itehia ra teie aroha faahiahia mau i rotopu i te mau pǐpǐ mau a te Mesia i teie mahana. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no te senekele matamua e: “I te parau i te aroha taeae nei, eiaha noa ˈtu vau e papai noa ˈtu i te parau ia outou; ua haapiihia hoi outou iho e te Atua i te aroha ia outou iho. E te na reira mau ra hoi outou i te mau taeae atoa.” Ua papai faahou râ Paulo e: “Ia rahi atu â to outou aroha.” (Tesalonia 1, 3:12; 4:9, 10) Mea faufaa roa atoa ia pee tatou i ta Paulo aˈoraa e ia faaitoito i te faaite “atu â” i te aroha te tahi i te tahi.

4. Ia au ia Paulo e ia Iesu, o vai ta tatou e haapao taa ê?

4 I roto i taua noâ rata faauruahia ra, ua faaitoito Paulo i to ˈna mau hoa faaroo ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ” e ia “tauturu atu i tei paruparu.” (Tesalonia 1, 5:14) I te tahi atu taime, ua haamanaˈo oia i te mau Kerisetiano e na “tei itoito nei, e faaoromai i te paruparu o te itoito ore e tia ˈi.” (Roma 15:1) Ua horoa atoa Iesu i te mau faaueraa no nia i te tautururaa i tei paruparu. I muri aˈe i to ˈna faaite-atea-raa e e faarue Petero ia ˈna i te po e haruhia ˈi oia, ua parau Iesu ia Petero e: “Ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.” No te aha? No te mea e faarue atoa ratou ia Iesu e e hinaaro ïa ratou i te tauturu. (Luka 22:32; Ioane 21:15-17) No reira te Parau a te Atua e faaue mai ai ia faaite i to tatou aroha i tei paruparu i te pae varua e tei ore paha e apiti faahou ra i te amuiraa Kerisetiano. (Hebera 12:12) No te aha e na reira ˈi? E pahono mai e piti faahohoˈaraa oraora a Iesu.

Hoê mamoe e hoê diderama i moe

5, 6. (a) Eaha na faahohoˈaraa poto e piti ta Iesu i faatia? (b) Eaha ta teie na faahohoˈaraa e faaite ra no nia ia Iehova?

5 No te haapii i to Iehova manaˈo no nia i te feia i hahi ê i te feia e faaroo ra ia ˈna, ua horoa Iesu e piti faahohoˈaraa poto. Hoê, no nia ïa i te hoê tiai mamoe. Ua parau Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei, hoê hanere a ˈna mamoe, ia moe ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva tiahapa i te medebara ra, a haere a imi ai i tei moe ra, e ia itea ˈtu? E itea ˈtura ia ˈna, amo aˈera i nia i te tapono ma te oaoa. E tae maira oia i te utuafare, ua haaputuputu maira i te mau taua e te mau taata-tupu, ua na ô atura ia ratou, E oaoa atoa tatou; ua itea hoi ia ˈu tau mamoe i moe ra. E faaite atu hoi au ia outou, e oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau-tia e ia iva noa ˈtu te ahururaa e iva tiahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa.”—Luka 15:4-7.

6 No nia te faahohoˈaraa piti i te hoê vahine. Ua parau Iesu e: “O vai hoi ïa vahine, hoê ahuru a ˈna diderama, ia moe ra te hoê, e ore e titia i te lamepa, a purumu ai i te fare, a maimi maite ai e ia itea ˈtu ia ˈna? E itea ihora ua haaputuputu maira i te mau taua, e te mau taata-tupu, ua na ô atura, E oaoa atoa tatou, ua itea hoi ia ˈu te diderama i moe ia ˈu ra. E faaite atu vau ia outou, o te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.”—Luka 15:8-10.

7. I roto i na faahohoˈaraa o te mamoe e o te diderama i moe, eaha na haapiiraa e piti no tatou?

7 Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie nau faahohoˈaraa poto? Te faaite maira te reira (1) eaha to tatou huru aau no nia i tei paruparu e (2) eaha ta tatou e rave no te tauturu ia ratou. E hiˈopoa mai tatou i teie nau manaˈo.

Mea faufaa tei moe

8. (a) Ua aha te tiai mamoe e te vahine i te moeraa ta raua mamoe e diderama? (b) Ia au i ta raua i rave, eaha to raua manaˈo no nia i tei moe?

8 I roto i na faahohoˈaraa e piti, ua moe te tahi mea, a tapao na râ i te huru o na fatu. Aita te tiai mamoe i parau e: ‘Eaha te hoê noa mamoe, e 99 mamoe ê atu hoi ta ˈu? Eita vau e hinaaro ia ˈna.’ Aita te vahine i parau e: ‘Eaha e haapeapea ˈi no tera noa diderama? E navai noa na iva ê atu.’ Aita râ, ua imi te tiai mamoe i ta ˈna mamoe i moe mai te huru ra e tera anaˈe ta ˈna mamoe. No te vahine tei moe ta ˈna diderama, mai te huru ra e aita ta ˈna e diderama ê atu. I roto i na hiˈoraa e piti, mea faufaa noa te mea i moe i roto i te feruriraa o te fatu. Eaha ta te reira e faataa maira?

9. Te faaite ra te tapitapi o te tiai mamoe e o te vahine i te aha?

9 A tapao na i ta Iesu faaotiraa o na hiˈoraa e piti: “E oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa” e “e faaite atu vau ia outou, o te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.” No reira, te faaite ra te tapitapi o te tiai mamoe e o te vahine i nia i te hoê faito nainai, i te huru aau o Iehova e o ta ˈna mau mea ora i poiete i nia i te raˈi. Mea faufaa noa tei moe i te aro o te tiai mamoe e o te vahine, mea faufaa noa atoa ïa te feia i hahi ê e i faarue i te nunaa o te Atua, i te aro o Iehova. (Ieremia 31:3) Mea paruparu paha tera mau taata i te pae varua, e ere râ ratou i te mea orure hau. Noa ˈtu to ratou huru paruparu, te haapao noa ra paha ratou i ta Iehova mau titauraa i nia i te tahi faito. (Salamo 119:176; Ohipa 15:29) No reira, mai i mutaa ihora, eita Iehova e “fariu ê” vave “i to ˈna mata.”—Mau arii 2, 13:23.

10, 11. (a) Ia nafea tatou ia hiˈo i tei hahi ê i te amuiraa? (b) Ia au i na faahohoˈaraa e piti a Iesu, e nafea e faaite ai i to tatou tapitapi ia ratou?

10 Mai ia Iehova e ia Iesu, te haapeapea roa ra tatou no tei paruparu e aita e apiti faahou ra i te amuiraa Kerisetiano. (Ezekiela 34:16; Luka 19:10) E hiˈo tatou i tei paruparu i te pae varua mai te hoê mamoe i moe—eiaha mai te hoê o te ore roa e taui. Eiaha tatou e na ô e: ‘Eaha e haapeapea ˈi no tei paruparu? Eita te amuiraa e hinaaro ia ˈna.’ Teie râ, mai ia Iehova, e hiˈo tatou i tei hahi ê o te hinaaro ra râ e hoˈi mai ei melo faufaa.

11 E nafea râ tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou huru aau tapitapi? Te faaite ra na faahohoˈaraa e piti a Iesu e e nehenehe tatou e na reira ma (1) te haa, (2) te mǎrû, e (3) te aau tae. E hiˈo mai tatou i teie na manaˈo taitahi.

Ia haa tatou

12. Eaha ta te parau ra e ‘haere e imi i tei moe’ e faaite maira no nia i te huru o te tiai mamoe?

12 I roto i te faahohoˈaraa matamua, te parau ra Iesu e e “haere” te tiai mamoe e ‘imi i tei moe.’ E haa te tiai mamoe e e rave i te tutavaraa opuahia ia itea te mamoe i moe. Eita te haafifiraa, te atâtaraa, e te atea e tapea ia ˈna. E onoono râ oia “e ia itea ˈtu.”—Luka 15:4.

13. Ua nafea te feia haapao maitai no tahito ra i te mau hinaaro o tei paruparu, e e nafea e pee ai i tera mau hiˈoraa bibilia?

13 Oia atoa, no te tauturu i te hoê taata e hinaaro ra i te faaitoitoraa, e titau-pinepine-hia e na tei itoito aˈe e haa na mua. Ua taa i te feia haapao maitai no tahito ra te reira. Ei hiˈoraa, i to Ionatana, te tamaiti a te arii Saula, iteraa e te hinaaro ra to ˈna hoa rahi o Davida i te faaitoitoraa, ‘ua tia aˈera Ionatana, haere atura ia Davida ra i roto i te uru raau, e ua haamahanahana ˈtura ia ˈna ia tiaturi oia i te Atua.’ (Samuela 1, 23:15, 16) Tau senekele i muri aˈe, i to te tavana Nehemia iteraa e ua paruparu te tahi o to ˈna mau taeae ati Iuda, “ua tia oioi” atoa oia e faaitoito atura ia ratou ia “haamanaˈo ia Iehova.” (Nehemia 4:14; MN) I teie mahana, e hinaaro atoa tatou e “tia”—e haa—i te faaitoito i tei paruparu. O vai râ te na reira i roto i te amuiraa?

14. I roto i te amuiraa Kerisetiano, na vai e tauturu i tei paruparu?

14 E hopoia na te mau matahiapo Kerisetiano iho â râ e ‘faaetaeta i te rima paruparu e e tauturu i te turi turorirori’ e e ‘parau atu i te aau taiâ, Ia itoito outou; eiaha e mǎtaˈu.’ (Isaia 35:3, 4; Petero 1, 5:1, 2) A tapao na râ e aita ta Paulo aˈoraa e “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ” e e “tauturu atu i tei paruparu” i horoahia i te mau matahiapo anaˈe. Teie râ, te faataehia ra ta Paulo mau parau i te ‘ekalesia taatoa i Tesalonia.’ (Tesalonia 1, 1:1; 5:14) Te tautururaa i tei paruparu, e ohipa ïa na te taatoaraa o te mau Kerisetiano. Mai te tiai mamoe o te faahohoˈaraa, ia turaihia te mau Kerisetiano atoa ia ‘haere e imi i tei moe.’ Parau mau, e manuïa aˈe te reira ia haa amui ratou e te mau matahiapo. E nehenehe anei outou e rave i te tahi mea no te tauturu i te hoê melo paruparu o ta outou amuiraa?

Ia mǎrû tatou

15. No te aha paha te tiai mamoe i haa ˈi mai ta ˈna i rave?

15 Eaha ta te tiai mamoe e rave ia itea ia ˈna i te pae hopea te mamoe i moe? E ‘amo oia i nia i to ˈna tapono.’ (Luka 15:5) E parau haaputapû mau â teie e faaite ra i te tahi mea! Ua oere paha te mamoe e rave rahi mahana e rui na te hoê tuhaa fenua matau-ore-hia, ua faaû atoa paha i te auauraa a te mau liona. (Ioba 38:39, 40) Aita e feaaraa, ua paruparu te mamoe no te maa ore. Mea paruparu roa oia no te faaruru ma to ˈna iho puai i te mau haafifiraa ta ˈna e farerei i nia i te eˈa hoˈiraa i te nǎnǎ. No reira te tiai mamoe e piˈo ai i raro, e amo mǎrû ai i te mamoe, e faahoˈi atu ai i te nǎnǎ na roto i te mau haafifiraa. E nafea tatou e pee ai i te aupuru i faaitehia e teie tiai mamoe?

16. No te aha e faaite ai i te mǎrû o te tiai mamoe i nia i te mamoe tei hahi ê?

16 I te pae varua, ua paruparu roa paha te hoê taata aita e apiti faahou ra i te amuiraa. Mai te mamoe i taa ê i te tiai mamoe, ua oere noa paha oia na te tuhaa fenua enemi o teie ao. I te mea e aita e parururaa a te aua, oia hoi a te amuiraa Kerisetiano, ua faaû atu â paha oia i te mau aroraa a te Diabolo, ‘e hahaere nei mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna.’ (Petero 1, 5:8) Hau atu â, ua paruparu paha oia no te maa ore i te pae varua. Aita anaˈe e tauturu, mea paruparu roa ïa oia no te faaruru i te mau haafifiraa ta ˈna e farerei i roto i to ˈna tere hoˈiraa i te amuiraa. No reira, mea titauhia ia piˈo tatou i raro, ei auraa parau, ia amo mǎrû i tei paruparu, e ia faahoˈi mai ia ˈna. (Galatia 6:2) E nafea tatou e na reira ˈi?

17. E nafea e pee ai i te aposetolo Paulo ia haere tatou e hiˈo i tei paruparu?

17 Ua parau te aposetolo Paulo e: “O vai tei paruparu e aore au i paruparu?” (Korinetia 2, 11:29; Korinetia 1, 9:22) E aumauiui to Paulo i te taata, tae noa ˈtu tei paruparu. E hinaaro tatou e faaite i te hoê â aumauiui i tei paruparu. Ia haere tatou e hiˈo i te hoê Kerisetiano paruparu i te pae varua, e haapapu tatou ia ˈna e mea faufaa oia i te aro o Iehova e te mihi ra to ˈna mau hoa Ite ia ˈna. (Tesalonia 1, 2:17) E faaite tatou ia ˈna e ua ineine ratou i te tauturu ia ˈna e te hinaaro mau ra ratou e riro ei ‘taeae no ˈna i fanauhia no te anotau e ati ai ra.’ (Maseli 17:17; Salamo 34:18) E faaitoito riirii mǎrû ta tatou mau parau haavare ore ia ˈna ia hoˈi mai i te nǎnǎ. Eaha ˈtu ai? E pahono mai te faahohoˈaraa o te vahine e te diderama i moe.

Ia tae te aau

18. (a) No te aha te vahine o te faahohoˈaraa i ore ai i taiâ? (b) Eaha te mau tutavaraa aau tae ta te vahine i rave, e eaha te faahopearaa?

18 Ua ite te vahine tei moe te diderama e mea fifi te tupuraa, e matara râ te reira. Ahiri te diderama i topa i roto i te hoê uru aihere aore ra i roto i te hoê roto reru roa, e manaˈo paha ïa oia e eita roa ˈtu e itehia mai. Teie râ, ua ite oia e tei roto te diderama i to ˈna fare, e nehenehe ïa e itehia mai, no reira oia e haamata ˈi i te maimi maite. (Luka 15:8) Na mua, e titia oia i te lamepa no te turama i to ˈna fare poiri. Ia oti, e purumu oia i te tahua, a tiai atu ai i te faaroo i te tahi taˈiraa. I te pae hopea, e maimi maite oia i roto i te mau poro e te mau area atoa e ia anaana mai te hoê moni ario i te lamepa. Ua haamaitaihia te tutavaraa aau tae a te vahine!

19. No te tauturu i tei paruparu, eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau ohipa a te vahine o te faahohoˈaraa o te diderama i moe?

19 Mai ta teie tuhaa o te faahohoˈaraa e haamanaˈo maira, aita te faaheporaa bibilia e tauturu i te hoê Kerisetiano paruparu i hau atu i tei maraa ia tatou. I te hoê â taime, te taa ra ia tatou e e titauhia te tutavaraa. Oia mau, ua parau te aposetolo Paulo i te mau matahiapo no Ephesia e: “Ia na reira atoa outou i te rave i te ohipa, e e tauturu atu hoi outou i te feia paruparu e tia ˈi.” (Ohipa 20:35a) A haamanaˈo noa e aita i itea i te vahine te diderama ma te hiˈo haere noa i ǒ nei e i ǒ atu. Aita, ua maimi maite oia “e ia itea ˈtu ia ˈna.” Oia atoa, ia tutava tatou i te faaitoito i tei paruparu i te pae varua, mea faufaa roa te hoê raveraa aau tae e te ferurihia. E nafea ïa?

20. Eaha te nehenehe e rave no te tauturu i tei paruparu?

20 E nafea e tauturu ai i tei paruparu ia patu i te faaroo e te mauruuru? E hinaaro-noa-hia paha te tahi haapiiraa bibilia i nia i te hoê papai Kerisetiano e tano. Oia mau, ma te haapii i te Bibilia e tei paruparu e nehenehe ai tatou e tauturu tamau maite ia ˈna. O te tiaau no te taviniraa paha tei ite maitai aˈe na vai e tauturu atu. E nehenehe oia e faataa eaha te mau tumu parau e haapiihia e eaha te papai faufaa aˈe. Mai te vahine o te faahohoˈaraa o te faaohipa i te mau mauhaa faufaa no te rave i ta ˈna ohipa, e mauhaa atoa ta tatou i teie mahana no te rave i ta tatou hopoia no ǒ mai i te Atua ra, e tauturu i tei paruparu. I roto i ta tatou mau mauhaa, aore ra mau papai apî, e piti mea faufaa roa i roto i teie tutavaraa. O na buka ïa Adorez le seul vrai Dieu e E haafatata ˈtu ia Iehova. *

21. E nafea te tautururaa i tei paruparu e hopoi mai ai i te maitai na te taatoaraa?

21 E hopoi mai te tautururaa i tei paruparu i te maitai na te taatoaraa. E fanaˈo te melo e tauturuhia ra i te oaoa e tahoê faahou e te mau hoa mau. E ite tatou i te oaoa haavare ore e noaa mai na roto noa i te horoaraa. (Luka 15:6, 9; Ohipa 20:35b) E rahi te mahanahana i roto i te amuiraa taatoa ia aupuru te mau melo atoa te tahi i te tahi ma te here. E hau roa ˈtu â, o to tatou na Tiai aroha ra o Iehova raua Iesu te faahanahanahia, no te mea te itehia ra to raua hinaaro e turu i tei paruparu i roto i ta raua mau tavini i te fenua nei. (Salamo 72:12-14; Mataio 11:28-30; Korinetia 1, 11:1; Ephesia 5:1) Tera ïa te tahi tumu maitai e tamau ai i te ‘aroha ia tatou iho’!

[Nota i raro i te api]

^ par. 20 Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi no tatou taitahi ia faaite i te aroha?

• No te aha e faaite ai i to tatou aroha i tei paruparu?

• Eaha na haapiiraa e huti mai i na faahohoˈaraa o te mamoe e o te diderama i moe?

• Eaha te mau taahiraa mau e rave no te tauturu i tei paruparu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

No te tauturu i tei paruparu, ia haa tatou, ia mǎrû e ia tae te aau

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

E hopoi mai te tautururaa i tei paruparu i te maitai na te taatoaraa