Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaroo mau ra anei outou i te evanelia?

Te faaroo mau ra anei outou i te evanelia?

Te faaroo mau ra anei outou i te evanelia?

“Te fatata mai nei te basileia o te Atua; a tatarahapa, a faaroo mai i te evanelia nei.”—MAREKO 1:15.

1, 2. E nafea outou ia faataa i te Mareko 1:14, 15?

 I TE matahiti 30 T.T. to Iesu Mesia haamataraa i ta ˈna taviniraa rahi i Galilea. Ua poro oia i “te parau maitai o te basileia o te Atua,” e mea rahi to Galilea i putapû i ta ˈna parau: “Ua tae i te tau, te fatata mai nei te basileia o te Atua; a tatarahapa, a faaroo mai i te evanelia nei.”—Mareko 1:14, 15.

2 Ua tae i “te tau” e haamata ˈi Iesu i ta ˈna taviniraa e e rave ai te taata i te faaotiraa o te hopoi mai i te farii maitai a te Atua. (Luka 12:54-56) ‘Ua fatata mai te basileia o te Atua’ no te mea te vai maira Iesu ei Arii maitihia. Ua turai ta ˈna pororaa i te feia aau tia ia tatarahapa. Mea nafea râ to ratou faaiteraa e ua ‘faaroo ratou i te evanelia,’ e o tatou?

3. Eaha ta te taata i rave no te faaite i to ratou faaroo i te evanelia?

3 Mai ia Iesu, ua aˈo te aposetolo Petero i te taata ia tatarahapa. Teie ta Petero i parau i te mau ati Iuda i Ierusalema i te Penetekose 33 T.T.: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horoahia mai ïa te [varua moˈa] ia outou.” Tau tausani tei tatarahapa, tei bapetizohia, e tei riro ei pǐpǐ na Iesu. (Ohipa 2:38, 41; 4:4; MN) I te matahiti 36 T.T., ua na reira atoa te mau Etene tei tatarahapa. (Ohipa 10:1-48) I to tatou tau, te turai nei te faaroo i te evanelia i te mau tausani taata ia tatarahapa i ta ratou mau hara, ia pûpû ia ratou na te Atua, e ia bapetizohia. Ua farii ratou i te evanelia o te ora e te faahotu ra i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu. Hau atu â, te rave ra ratou i te parau-tia e te turu ra i te Basileia o te Atua.

4. Eaha te faaroo?

4 Eaha râ te faaroo? Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “Te faaroo, o te tiai-papu-raa ïa i te mau mea e tiaturihia nei, te ite-papu-raa i te mau mea aore hoi e itehia ra.” (Hebera 11:1, MN) E haapapu mai to tatou faaroo e e tupu iho â te mau mea atoa ta te Atua i fafau i roto i ta ˈna Parau. Mai te huru ra e e parau faturaa ta tatou e haapapu ra e o tatou te fatu o te tahi mea. Te faaroo, o “te ite-papu-raa” atoa, aore ra te haapapuraa, no nia i te mau mea aore hoi e itehia ra. E haapapu mai to tatou ite i te feruri e to tatou aau mehara e mea mau iho â tera mau mea, noa ˈtu e aita tatou e ite ra.—Korinetia 2, 5:7; Ephesia 1:18.

E hinaaro tatou i te faaroo!

5. No te aha e mea faufaa roa ˈi te faaroo?

5 Ua fanauhia tatou ma te hinaaro pae varua, eiaha râ ma te faaroo. Oia mau, ‘aore i ati paatoa te taata i te faaroo.’ (Tesalonia 2, 3:2) Mea titauhia râ ia faahotu te mau Kerisetiano i te faaroo ia noaa ia ratou te mau parau fafau a te Atua. (Hebera 6:12) I muri aˈe i to ˈna faahitiraa e rave rahi hiˈoraa o te faaroo, ua papai Paulo e: “Ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” (Hebera 12:1, 2) Eaha “te ino e hara ˈi tatou nei”? O te ereraa ïa i te faaroo, te ereraa atoa i te faaroo i faahotuhia na. Ia puai noa to tatou faaroo, mea titauhia ia “tiatonu maite to tatou mata ia Iesu” e ia pee i to ˈna hiˈoraa. Mea titau-atoa-hia ia faarue tatou i te morare ore, ia aro i ta te tino e rave, e ia ape i te nounou taoˈa, te mau philosophia a teie nei ao, e te mau tutuu e ore e au i te Bibilia. (Galatia 5:19-21; Kolosa 2:8; Timoteo 1, 6:9, 10; Iuda 3, 4) Hau atu â, mea titauhia ia tiaturi tatou e tei ia tatou ra te Atua e mea maitai iho â te mau aˈoraa i roto i ta ˈna Parau.

6, 7. No te aha e tano ai ia pure no te ani i te faaroo?

6 Eita te faaroo e tupu i roto ia tatou maoti noa ta tatou faaotiraa papu. E hotu te faaroo ta te varua moˈa, aore ra puai ohipa, o te Atua e faatupu. (Galatia 5:22, 23) E mai te peu e mea hinaarohia ia haapuai i to tatou faaroo? Ua parau Iesu e: “Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, . . . e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.” (Luka 11:13; MN) Oia, e pure anaˈe no te ani i te varua moˈa, o te faatupu i roto ia tatou i te faaroo faufaa roa no te rave i te hinaaro o te Atua tae noa ˈtu i roto i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe.—Ephesia 3:20.

7 Mea tano ia pure ia rahi to tatou faaroo. A fatata ˈi Iesu i te tiavaru i te demoni i roto i te hoê tamaroa iti, ua taparuparu te metua tane e: “Ua faaroo vau, e turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.” (Mareko 9:24) “E faarahi mai i to matou faaroo,” ta te mau pǐpǐ a Iesu ïa i parau. (Luka 17:5) No reira, e pure anaˈe no te ani i te faaroo, ma te tiaturi e e pahono te Atua i taua mau pure ra.—Ioane 1, 5:14.

Mea faufaa roa te faaroo i te Parau a te Atua

8. E nafea te faaroo i te Parau a te Atua e tauturu mai ai?

8 Hou rii i to ˈna poheraa tusia, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e horuhoru to outou aau, e faaroo i te Atua, e e faaroo atoa mai hoi ia ˈu.” (Ioane 14:1) Ei Kerisetiano, e faaroo to tatou i te Atua e i ta ˈna Tamaiti. E te Parau a te Atua ïa? E nehenehe te reira e ohipa maitai i roto i to tatou oraraa mai te peu e e haapii e e faaohipa ˈtu tatou ma te tiaturi roa e e horoa mai te reira i te aˈoraa e te aratairaa maitai roa ˈˈe.—Hebera 4:12.

9, 10. E nafea outou ia faataa i ta te Iakobo 1:5-8 e parau ra no nia i te faaroo?

9 Mea arepurepu roa to tatou, te taata tia ore, oraraa. E nehenehe mau râ te faaroo i te Parau a te Atua e tauturu mai. (Ioba 14:1) Ei hiˈoraa, e feruri anaˈe na e aita tatou i ite e nafea i mua i te tahi tamataraa. Te horoa maira te Parau a te Atua i teie aˈoraa: “Te ere ra râ te hoê o outou i te [paari], e ani [noa] oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna. E ani [noa] râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera. Eiaha hoi te reira taata e manaˈo e, e faufaa ta ˈna e noaa i te Fatu ra: e taata aau piti ïa, e te papu ore i to ˈna atoa ra mau haerea.”—Iakobo 1:5-8; MN.

10 Eita te Atua ra o Iehova e faahapa ia tatou no te mea te ere ra tatou i te paari e te pure ra tatou no te ani atu. E tauturu râ oia ia tatou ia hiˈo i te tamataraa ma te manaˈo tano. E faaite mai paha te mau hoa faaroo i te tahi mau irava faufaa aore ra e ite atu tatou i roto i ta tatou haapiiraa bibilia. Aore ra e aratai paha to Iehova varua moˈa ia tatou na roto i te tahi atu ravea. E horoa mai to tatou Metua i te raˈi i te paari no te faaruru i te mau tamataraa mai te peu e ‘e ani noa tatou ma te faaroo, eiaha e feaa.’ Mai te peu e e au tatou i te aru miti i patuhia e te mataˈi, eiaha tatou e manaˈo e e faufaa ta tatou e noaa i te Atua ra. No te aha? E tapao faaite hoi te reira e e taata aau piti tatou e te papu ore i roto i te pure aore ra te tahi atu mau tuhaa—oia, i roto atoa i to tatou faaroo i te Atua. No reira, mea titauhia te faaroo papu i te Parau a te Atua e i te aratairaa e horoahia ra. E rave mai tatou i te tahi mau hiˈoraa e nafea te reira e horoa ˈi i te tauturu e te aratairaa.

Te faaroo e te maa

11. Eaha te haapapuraa ta te faaroo i te Parau a te Atua e horoa mai no nia i to tatou mau hinaaro o te mau mahana atoa?

11 E nafea mai te peu e te ere nei tatou i te maa aore ra mea veve tatou? E horoa mai te faaroo i te Parau a te Atua i te tiairaa papu e e haapao Iehova i to tatou mau hinaaro o te mau mahana atoa e i roto i te ao apî, e rave oia e ia pue te mea maitai na te feia atoa e here ra ia ˈna. (Salamo 72:16; Luka 11:2, 3) E itoitohia tatou ia feruriruri tatou mea nafea to Iehova faatamaaraa i ta ˈna peropheta Elia i te tau oˈe. I muri aˈe, mea nafea to te Atua rave-semeio-raa e ia ore ia pau te faraoa e te hinu, a ora ˈtu ai te hoê vahine, ta ˈna tamaiti, e o Elia. (Mau arii 1, 17:2-16) Ua haapao atoa Iehova i te peropheta Ieremia i to Babulonia haruraa ia Ierusalema. (Ieremia 37:21) Noa ˈtu e e mea iti te maa a Ieremia e a Elia, ua haapao Iehova ia raua. Te haapao atoa ra oia i te feia e faaroo ra ia ˈna i teie mahana.—Mataio 6:11, 25-34.

12. E nafea te faaroo e tauturu ai ia noaa mai te maa?

12 Eita te faaroo apitihia e te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia e faariro ia tatou ei ona i te pae materia, e tauturu mai râ ia noaa mai te maa. Ei hiˈoraa: Te aˈo maira te Bibilia ia riro ei taata haerea tia, te itoito, e te rave puai i te ohipa. (Maseli 22:29; Koheleta 5:18, 19; Korinetia 2, 8:21) Eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore i te roo maitai roa o te hoê taata rave ohipa. I te mau vahi atoa e mea varavara te ohipa aufau-maitai-hia, o te feia haerea tia, te itoito, e te rave i te ohipa te mea fanaˈo aˈe. Noa ˈtu e aita i rahi te faufaa materia a taua mau rave ohipa ra, te fanaˈo noa ra ratou i te mau mea faufaa o te oraraa e te oaoa ra i te amu i te maa ta ratou iho i imi.—Tesalonia 2, 3:11, 12.

E tauturu mai te faaroo ia faaoromai i te oto

13, 14. E nafea te faaroo e tauturu mai ai ia faaoromai i te oto?

13 Ma te manaˈo tano, te faaite ra te Parau a te Atua e e oto iho â tatou ia pohe te hoê taata here. Ua oto te patereareha haapao maitai ra o Aberahama i te poheraa ta ˈna vahine here ra o Sara. (Genese 23:2) Ua oto Davida i to ˈna faarooraa e ua pohe ta ˈna tamaiti ra o Abasaloma. (Samuela 2, 18:33) Ua oto atoa te taata tia ra o Iesu i te poheraa to ˈna hoa ra o Lazaro. (Ioane 11:35, 36) Ia pohe te hoê taata here, e mauiui roa paha tatou, e nehenehe râ te faaroo i te mau parau fafau o te Parau a te Atua e tauturu mai ia faaoromai atu.

14 ‘Te tiaturi nei au i te Atua,’ ta Paulo ïa i parau, ‘e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.’ (Ohipa 24:15) Mea hinaarohia te faaroo i te faanahoraa a te Atua e faahoˈi mai i te nahoa taata i te ora. (Ioane 5:28, 29) O Aberahama raua Sara, Isaaka raua Rebeka, Iakoba raua Lea to roto ia ratou—te feia atoa e taoto nei i roto i te pohe e e tiai nei i te tia-faahou-raa i roto i te ao apî a te Atua. (Genese 49:29-32) Auê te oaoa e ia ara mai te feia here mai te pohe mai no te ora i nia i te fenua nei! (Apokalupo 20:11-15) A tiai noa ˈtu ai, eita te faaroo e faaore i te oto atoa, teie râ, e turai ia tatou ia haafatata ˈtu i te Atua, o te tauturu mai ia faaoromai i te oto.—Salamo 121:1-3; Korinetia 2, 1:3.

E faaitoito te faaroo i te aau taiâ

15, 16. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e e ere hoê â taiâraa to rotopu i te feia faaroo? (b) Eaha te nehenehe e rave no te faaruru i te taiâraa?

15 Te faaite ra te Parau a te Atua e e taiâ atoa te feia e faaroo ra i te Atua. I roto i to ˈna tamataraa mauiui roa, ua manaˈo Ioba e ua faarue te Atua ia ˈna. (Ioba 29:2-5) Ua peapea Nehemia no te mea ua vavahihia Ierusalema e to ˈna mau patu. (Nehemia 2:1-3) Ua mauiui roa Petero i muri aˈe i to ˈna hunaraa ia Iesu e ua “oto rahi” oia. (Luka 22:62) E ua aˈo Paulo i te mau hoa faaroo i roto i te amuiraa i Tesalonia “e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) No reira, e ere hoê â taiâraa to rotopu i te feia e faahotu ra i te faaroo i teie mahana. E nafea ïa tatou e faaruru ai i te taiâraa?

16 E taiâ paha tatou no te mea e fifi iti rahi to tatou. Eiaha tatou e hiˈo i te reira mai te hoê tâpû ati, e faaafaro riirii atu râ na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia. E mǎrû mai ïa te taiâraa. E tauturu atoa mai te haaraa ma te faito noa e te faafaaearaa ma te au. Te mea papu: E paturu te faaroo i te Atua e i ta ˈna Parau i te oraora-maitai-raa i te pae varua no te mea e papu roa ˈtu â ia tatou e te tapitapi ra iho â oia ia tatou.

17. Mea nafea to tatou iteraa e te tiai ra Iehova ia tatou?

17 Te horoa maira Petero i teie haapapuraa tamǎrû e: “E faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Petero 1, 5:6, 7) Ua himene te papai salamo e: “Te mau ra Iehova i te feia e hiˈa ra, e ua faatia i te feia e piˈo i raro ra.” (Salamo 145:14) Mea maitai ia tiaturi tatou i teie nau haapapuraa no roto mai hoi i te Parau a te Atua. Mai te peu e e tamau te taiâraa, e puaihia to tatou faaroo ia ite tatou e e nehenehe tatou e huri i to tatou ahoaho atoa i nia i to tatou Metua î i te here i nia i te raˈi!

Te faaroo e te tahi atu â mau tamataraa

18, 19. E nafea te faaroo e tauturu mai ai ia faaoromai i te maˈi e ia tamahanahana i te mau hoa faaroo e maˈihia ra?

18 E nehenehe to tatou faaroo e tamata-rahi-hia ia roohia tatou aore ra to tatou feia here i te maˈi ino. Aita te Bibilia e faatia ra e ua faaora-semeio-hia te maˈi o na Kerisetiano ra o Epapherodito, o Timoteo, e o Terophimo, mea papu râ e ua tauturu Iehova ia ratou ia faaoromai. (Philipi 2:25-30; Timoteo 1, 5:23; Timoteo 2, 4:20) Hau atu â, no nia i “tei haapao mai i te taata rii aroha ra,” ua himene te papai salamo e: “Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.” (Salamo 41:1-3) E nafea te mau parau a te papai salamo e tauturu mai ai ia tamahanahana i te mau hoa faaroo e maˈihia ra?

19 Hoê ravea no te tauturu atu i te pae varua, o te pureraa ïa e o ratou e no ratou. Eita tatou e ani i te faaoraraa semeio i teie mahana, e nehenehe râ tatou e ani e ia horoa ˈtu te Atua i te itoito no te faaoromai i to ratou maˈi e te puai pae varua no te faaoromai i tera mau taime paruparu ra. Na Iehova e faaetaeta ia ratou, e e puaihia to ratou faaroo ia manaˈo ratou i te tau ‘e ore ai to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.’ (Isaia 33:24) Auê ïa tamǎrûraa te iteraa e na roto ia Iesu Mesia tei faatiahia mai e maoti te Basileia o te Atua, e tiamâ roa te huitaata faaroo i te hara, te maˈi, e te pohe! No teie mau tiaturiraa faahiahia, e haamauruuru tatou ia Iehova, ‘o te faaora i to tatou atoa ra mau maˈi.’—Salamo 103:1-3; Apokalupo 21:1-5.

20. No te aha e nehenehe ai e parau e e tauturu mai te faaroo ia faaruru i “te mau mahana ino” o te matahiti rahi?

20 E tauturu atoa mai te faaroo ia faaruru i “te mau mahana ino” o te matahiti rahi, e paruparu ai te tino. (Koheleta 12:1-7) E nehenehe ïa te feia ruhiruhia i rotopu ia tatou e pure mai te papai salamo ruhiruhia tei himene e: ‘O oe to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu e Iehova. . . . Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.’ (Salamo 71:5, 9) Ua hinaaro te papai salamo i te turu a Iehova, oia atoa to tatou mau hoa Kerisetiano e rave rahi tei paari i roto i te taviniraa a te Atua. No to ratou faaroo, e nehenehe ratou e tiaturi e tei ia ratou ra te turu aueue ore o na rima pohe ore o Iehova.—Deuteronomi 33:27.

E tapea maite tatou i te faaroo i te Parau a te Atua

21, 22. Mai te peu e e faaroo to tatou, eaha ïa te faahopearaa i nia i to tatou taairaa e te Atua?

21 E tauturu mai te faaroo i te evanelia e i te Parau taatoa a te Atua ia haafatata ˈtu â ia Iehova. (Iakobo 4:8) Parau mau, o ˈna to tatou Fatu e Arii, teie râ, o ˈna atoa to tatou Atua Poiete e to tatou Metua. (Isaia 64:8; Mataio 6:9; Ohipa 4:24) “O tau metua oe; e tau Atua e tau pare e ora ˈi au ra,” ta te papai salamo ïa i himene. (Salamo 89:26) Mai te peu e e faaroo tatou ia Iehova e i ta ˈna Parau faauruahia, e nehenehe atoa ïa tatou e hiˈo ia ˈna mai ‘te pare e ora ˈi tatou ra.’ Auê ïa fanaˈoraa taa ê mahanahana mau e!

22 O Iehova te Metua o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e o to ratou mau hoa e tiaturi ra e ora i te fenua nei. (Roma 8:15) E eita roa ˈtu tatou e inoino i te faaroo i to tatou Metua i te raˈi. Ua parau Davida e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Hau atu â, te haapapuhia maira e: ‘No to ˈna ra iˈoa rahi e ore ai Iehova e faarue i to ˈna ra taata.’—Samuela 1, 12:22.

23. Eaha te titauhia ia vai noa to tatou taairaa e o Iehova?

23 Parau mau, ia vai noa to tatou taairaa e o Iehova, mea titauhia ia faaroo tatou i te evanelia e ia farii e e Parau iho â te mau Papai na te Atua. (Tesalonia 1, 2:13) Mea titauhia ia faaroo roa tatou ia Iehova e ia vaiiho i ta ˈna Parau ia turama i to tatou eˈa. (Salamo 119:105; Maseli 3:5, 6) E rahi mai to tatou faaroo a pure ai tatou ia ˈna ma te tiaturi i to ˈna aumihi, to ˈna aroha hamani maitai, e ta ˈna turu.

24. Eaha te manaˈo tamahanahana e faataahia ra i roto i te Roma 14:8?

24 Ua turai te faaroo ia tatou ia pûpû ia tatou na te Atua e a muri noa ˈtu. No te mea e faaroo puai to tatou, noa ˈtu e e pohe tatou, e tavini pûpûhia tatou na ˈna o te tiaturi ra i te tia-faahou-raa. Oia, “te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no te Fatu â tatou.” (Roma 14:8) E tuu anaˈe i teie manaˈo tamahanahana i roto i to tatou aau a tapea maite ai tatou i to tatou tiaturi i te Parau a te Atua e a tamau ai i te faaroo i te evanelia.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te faaroo, e no te aha tatou e hinaaro ai i te reira?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaroo tatou i te evanelia e i te Parau taatoa a te Atua?

• E nafea te faaroo e tauturu mai ai ia faaruru i te mau tamataraa rau?

• Eaha te tauturu mai ia tapea maite i te faaroo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Ua tauturu Iehova ia Ieremia e ia Elia no to raua faaroo

[Hohoˈa i te api 9]

E faaroo puai to Ioba, Petero, e Nehemia

[Hohoˈa i te api 11]

Ia vai noa to tatou taairaa e o Iehova, mea titauhia ia faaroo tatou i te evanelia