Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E faaetaeta e ia itoito roa!’

‘E faaetaeta e ia itoito roa!’

‘E faaetaeta e ia itoito roa!’

‘E faaitoito, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.’—IOANE 16:33.

1. Ia au i te tiai maira i te mau Iseraela i Kanaana, eaha te faaitoitoraa tei horoahia ia ratou?

 HOU rii te mau Iseraela a haere ai i te Fenua tǎpǔhia na roto ia Ioridana, ua parau Mose ia ratou e: “Faaetaeta e ia itoito roa, eiaha e taiâ, eiaha roa e mǎtaˈu ia ratou; te haere atoa nei hoi to Atua o Iehova iho i pihai iho ia oe.” Ua pii atura Mose ia Iosua, tei maitihia no te aratai ia Iseraela i Kanaana, e ua aˈo faahou roa ˈtura ia ˈna ia faaitoito. (Deuteronomi 31:6, 7) I muri aˈe, ua faaitoito Iehova iho ia Iosua e: “E faaetaeta oe, e ia itoito roa . . . Ia etaeta râ oe, e ia rahi roa te itoito.” (Iosua 1:6, 7, 9) E parau tano mau â tera. E hinaaro te mau Iseraela i te itoito no te faaû i te mau enemi puai e tiai maira ia ratou i te tahi pae o Ioridana.

2. Tei roto tatou i teihea huru tupuraa i teie mahana, e e hinaaro tatou i te aha?

2 I teie mahana, ua fatata te mau Kerisetiano mau i te ô i te ao apî tǎpǔhia e, mai ia Iosua, e hinaaro ratou i te itoito. (Petero 2, 3:13; Apokalupo 7:14) Mea taa ê râ to tatou huru tupuraa e to Iosua. Ua aro o Iosua ma te ˈoˈe e te mahae. E aroraa pae varua ta tatou e eita roa ˈtu tatou e rave i te mau mauhaa tamaˈi mau. (Isaia 2:2-4; Ephesia 6:11-17) Hau atu â, e rave rahi aroraa uˈana ta Iosua i rave i muri aˈe atoa i te ôraa i te Fenua tǎpǔhia. Te rave nei râ tatou i ta tatou mau aroraa uˈana roa ˈˈe i teie nei—hou a ô atu ai i te ao apî. E hiˈo mai tatou i te tahi mau huru tupuraa e hinaaro ai tatou i te itoito.

No te aha tatou e aro ai?

3. Eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i to tatou enemi rahi?

3 Ua papai te aposetolo Ioane e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Te faaite ra tera mau parau i te hoê tumu faufaa e aro ai te mau Kerisetiano no te tapea maite i to ratou faaroo. Ia tapea te hoê Kerisetiano i to ˈna taiva ore, e pau ïa te Diabolo ra o Satani i nia i te tahi faito. No reira Satani e haa ˈi mai “te liona uuru ra” o te tamata ra i te haamǎtaˈu e i te haapau i te mau Kerisetiano haapao maitai. (Petero 1, 5:8) Oia mau, te tamaˈi ra oia i te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa. (Apokalupo 12:17) I roto i teie tamaˈi, te faaohipa ra oia i te mau taata o te paturu ra ma te ite aore ra ma te ite ore i ta ˈna mau opuaraa. E titauhia te itoito no te patoi ia Satani e i to ˈna mau tia atoa.

4. Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa, e eaha râ te huru maitai ta te mau Kerisetiano mau i faaite?

4 Ua ite Iesu e e patoi uˈana o Satani e to ˈna mau tia i te parau apî maitai, no reira Oia i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ e: ‘E pûpû ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.’ (Mataio 24:9) Ua tupu taua mau parau ra i te senekele matamua, e te tupu ra i teie mahana. Oia mau, ua hamani-ino-roa-hia te tahi mau Ite no Iehova no teie tau i te roaraa o te tuatapaparaa. Teie râ, te faaitoito ra te mau Kerisetiano mau i te faaoromai i taua faaheporaa ra. Ua ite ratou e “e roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra,” e eita ratou e hinaaro i te topa i roto i te marei.—Maseli 29:25.

5, 6. (a) Eaha te tahi mau huru tupuraa e hinaaro ai tatou i te itoito? (b) Eaha te huru o te mau Kerisetiano haapao maitai ia tamatahia to ratou itoito?

5 Hau atu i te hamani-ino-raa, te vai ra ˈtu â te tautooraa e hinaaro ai tatou i te itoito. E tautooraa no te tahi pae e faaite i te parau apî maitai i te mau taata ěê. Te tamatahia ra te itoito o te tahi mau piahi ia faauehia ratou e horeo e paturu i te fenua aore ra i te reva. I te mea e e parau faaroo iho â taua horeo ra, ua faaoti te mau tamarii Kerisetiano ma te mǎtaˈu ore i te faaoaoa i te Atua, e mea au mau â to ratou haerea maitai.

6 E hinaaro atoa tatou i te itoito ia faaatutu te feia patoi na roto i te mau vea i te mau parau tano ore no nia i te mau tavini a te Atua aore ra ia tamata ratou i te taotia i te haamoriraa mau ma te opua i ‘te hamani ino ia au i te ture.’ (Salamo 94:20) Ei hiˈoraa, eaha to tatou huru ia faaite te vea, te radio, aore ra te afata teata i te mau parau tavirihia aore ra te mau parau haavare roa ino no nia i te mau Ite no Iehova? E maere anei tatou? Eita. Ua ite tatou e e tupu te reira. (Salamo 109:2) E aita tatou e maere ra ia tiaturi te tahi mau taata i te mau parau haavare e te mau parau tavirihia i atutu, i te mea e ‘e faaroo te ite ore i te mau parau atoa.’ (Maseli 14:15) Eita râ te mau Kerisetiano taiva ore e tiaturi i te mau parau atoa no nia i to ratou mau taeae, e eita roa ˈtu ratou e mairi i te mau putuputuraa Kerisetiano, e faaiti mai i te taviniraa aore ra i to ratou faaroo no te mau parau haavare. Eita ïa, ‘te faaite hua nei râ ratou ia ratou iho e e rave ohipa ratou na te Atua i te teitei, e te haehaa, i te roo ino, e te roo maitai: [ia au i te feia patoi] mai te feia haavare ra, e feia parau mau râ.’—Korinetia 2, 6:4, 8.

7. Eaha te mau uiraa hohonu ta tatou e nehenehe e ui?

7 Teie ta Paulo i papai ia Timoteo: ‘E ere i te aau tauâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ. Eiaha oe e haama i te parau o to tatou Fatu.’ (Timoteo 2, 1:7, 8; Mareko 8:38) Ia au i tera mau parau, e ui tatou ia tatou iho e: ‘Te haama ra anei au i to ˈu faaroo, aore ra mea itoito anei au? I ta ˈu ohipa (aore ra i ta ˈu fare haapiiraa), te faaite ra anei au ia vetahi ê e e Ite no Iehova vau, aore ra te tamata ra anei au i te huna ˈtu? Te haama ra anei au e mea taa ê au ia vetahi ê, aore ra te oaoa ra anei au i te reira no to ˈu taairaa e o Iehova?’ Te taata e taiâ ra ia poro i te parau apî maitai aore ra ia faataa ê mai ia ˈna, ia haamanaˈo ïa oia i ta Iehova i aˈo ia Iosua e: “E faaetaeta oe, e ia itoito roa.” A haamanaˈo noa, e ere o te manaˈo o to tatou mau hoa ohipa aore ra mau hoa haapiiraa te mea faufaa aˈe, o te manaˈo râ o Iehova e o Iesu Mesia.—Galatia 1:10.

E nafea ia faarahi atu â i te itoito

8, 9. (a) Mea nafea te tamataraahia te itoito o te mau Kerisetiano matamua i te hoê taime? (b) Eaha te huru o Petero e o Ioane i to raua haamǎtaˈuraahia, e eaha ta raua e to raua mau taeae i ite?

8 E nafea tatou e faarahi atu â ˈi i te itoito no te tapea i to tatou taiva ore i teie anotau fifi? Mea nafea to te mau Kerisetiano matamua faarahiraa ˈtu â i te itoito? E hiˈo mai tatou i te ohipa i tupu i to te mau tahuˈa rarahi e to te feia paari i Ierusalema parauraa ia Petero e ia Ioane e faaea i te poro ma te iˈoa o Iesu. Aita na pǐpǐ i faaroo atu e ua haamǎtaˈuhia raua e ua tuuhia ˈtura. Haere atura raua i te mau taeae ra, e pure atura ratou paatoa, ma te parau e: “E hiˈo mai oe, e te Fatu, i ta ratou nei haamǎtaˈuraa mai; e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.” (Ohipa 4:13-29) Ei pahonoraa, ua faaitoito Iehova ia ratou maoti te varua moˈa, e mai ta te mau aratai ati Iuda i parau i muri aˈe, “ua î roa Ierusalema” i ta ratou haapiiraa.—Ohipa 5:28.

9 E faahohonu mai tatou i te ohipa i tupu i taua taime ra. I to te mau pǐpǐ haamǎtaˈuraahia e te mau aratai ati Iuda, aita ratou i manaˈo e faaea i te poro no te faaheporaa. Ua pure râ te mau pǐpǐ no te ani i te itoito no te poro noa. Ua ohipa ˈtura ratou ia au i ta ratou pure, e ua faaitoito Iehova ia ratou maoti to ˈna varua. Te faaite ra to ratou tupuraa e e tano ta Paulo i papai tau matahiti i muri aˈe i roto i te tahi atu tupuraa, i te mau Kerisetiano atoa ia hamani-ino-hia ratou. Ua parau Paulo e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna, tei horoa mai i te puai].”—Philipi 4:13; MN.

10. E nafea te hiˈoraa o Ieremia e tauturu ai i te feia mamahu?

10 A feruri na râ e mea mamahu te hoê taata. E nehenehe anei râ ta ˈna e tavini ia Iehova ma te mǎtaˈu ore noa ˈtu te patoiraa? Oia mau! A haamanaˈo na i te huru o Ieremia i to Iehova nominoraa ia ˈna ei peropheta. Ua parau te taata apî ra e: “E tamaiti iti hoi au.” Ua manaˈo oia e eita e maraa ia ˈna. Ua faaitoito râ Iehova ia ˈna na roto i teie mau parau: “Eiaha e parau, e tamaiti iti au: o tei tonohia oe e au ra, o ta oe ïa e haere; e o ta ˈu e faaue ia oe ra, o ta oe ïa e parau. Eiaha oe e mǎtaˈu i to ratou mata; ei pihai atoa iho hoi au ia oe ei faaora ia oe.” (Ieremia 1:6-10) Ua tiaturi Ieremia ia Iehova, e te faahopearaa, ua haavî oia i to ˈna taiâ e ua riro ei ite itoito roa i Iseraela maoti te puai o Iehova.

11. Eaha te tauturu i te mau Kerisetiano i teie tau ia riro mai ia Ieremia?

11 Hoê â ohipa faauehia ta te mau Kerisetiano faatavaihia i teie tau e ta Ieremia, e ma te turu a te “feia rahi roa” o te “mamoe ê atu,” te poro noa ra ratou i te mau opuaraa a Iehova noa ˈtu te tâuˈa ore, te faaoooraa, e te hamani-ino-raa. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) Te faaitoitohia ra ratou e ta Iehova i parau ia Ieremia: “Eiaha oe e mǎtaˈu.” Te haamanaˈo noa ra ratou e na te Atua i faaue ia ratou e poro i ta ˈna poroi.—Korinetia 2, 2:17.

Te mau hiˈoraa e au ia pee tatou

12. Eaha te hiˈoraa maitai roa o te itoito ta Iesu i horoa, e mea nafea to ˈna faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ?

12 E tauturuhia tatou ia tutava i te faahotu i te itoito mai te peu e e feruriruri tatou i te mau hiˈoraa o te tahi mau taata o tei faaite i te itoito, mai ia Ieremia. (Salamo 77:12) Ei hiˈoraa, a hiˈopoa ˈi tatou i ta Iesu taviniraa, e maere tatou i to ˈna mǎtaˈu ore i to ˈna tamataraahia e Satani e to ˈna faaûraa i te patoiraa uˈana a te mau aratai ati Iuda. (Luka 4:1-13; 20:19-47) Maoti te puai o Iehova, aita Iesu i aueue e hou rii to ˈna poheraa, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioane 16:33; 17:16) Mai te peu e e pee te mau pǐpǐ a Iesu i to ˈna hiˈoraa, e riro atoa ïa te re ia ratou. (Ioane 1, 2:6; Apokalupo 2:7, 11, 17, 26) Mea faufaa roa râ ia “faaitoito” ratou.

13. Eaha te faaitoitoraa a Paulo i to Philipi?

13 Tau matahiti i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua tapeahia o Paulo e o Sila i Philipi. I muri aˈe, ua faaitoito Paulo i te amuiraa no Philipi ia ‘mau papu ma te varua hoê, e ma te aau hoê, i te faaitoito-atoa-raa i te parau i te evanelia: e eiaha roa e mǎtaˈu i to ratou mau enemi.’ No te faaitoito ia ratou ia na reira, ua parau Paulo e: “E tapao vai noa ïa te reira [te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano] no to [te feia hamani ino] pohe; area outou, e tapao ïa no te ora, no ǒ mai i te Atua ra. E mea horoahia mai ia outou ia Iesu Mesia nei, to outou pohe ia ˈna, eiaha te faaroo anaˈe ra.”—Philipi 1:27-29.

14. Eaha tei tupu i Roma no to Paulo mǎtaˈu ore?

14 I to Paulo papairaa i te amuiraa no Philipi, ua tapea-faahou-hia oia i Roma i teie taime. Ua poro noa râ oia ma te mǎtaˈu ore ia vetahi ê. Eaha te faahopearaa? Ua papai oia e: “Ua itea hoi to ˈu nei tapearaahia i te Mesia nei e ati noa ˈˈe te peraitorio, e te mau vahi atoa nei; e rave rahi aˈenei no te mau taeae i te Fatu nei, papu aˈenei to ratou aau o vau i tapeahia nei, e ua rahi roa to ratou itoito ia parau i te parau ma te mǎtaˈu ore.”—Philipi 1:13, 14.

15. Ihea tatou e ite ai i te mau hiˈoraa maitatai o te faaroo o te haapapu i ta tatou faaotiraa i te faaitoito?

15 Te faaitoito ra te hiˈoraa o Paulo ia tatou. Oia atoa te mau hiˈoraa maitatai o te mau Kerisetiano no teie tau o tei faaruru i te hamani-ino-raa i te mau fenua i raro aˈe i te faatereraa haavî aore ra a te pǔpǔ ekalesiatiko. Ua papaihia to ratou aamu i roto i Te Pare Tiairaa, te Réveillez-vous! e te mau Annuaires des Témoins de Jéhovah. A taio ai outou i tera mau aamu, a haamanaˈo e e mau taata ratou mai ia tatou atoa te huru; i roto râ i te fifi rahi, ua horoa ˈtu Iehova i te mana rahi e ua faaoromai ratou. E nehenehe tatou e tiaturi e e na reira atoa oia i nia ia tatou ia titauhia.

Te faaoaoa ra e te faahanahana ra to tatou itoito ia Iehova

16, 17. E nafea tatou e faatupu ai i teie mahana i te hoê haerea itoito?

16 Ia mau papu te hoê Kerisetiano i te parau mau e te parau-tia, mea itoito ïa oia. Ia na reira oia noa ˈtu to ˈna taiâ, mea itoito atu â ïa oia. Oia mau, o te mau Kerisetiano atoa te nehenehe e faaitoito mai te peu e te hinaaro mau ra ratou i te rave i to Iehova hinaaro, ua faaoti ratou i te haapao maitai noa, te tiaturi noa ra ratou i te Atua, e te haamanaˈo noa ra ratou e i faaitoito na Iehova e rave rahi taata mai ia ratou. Hau atu â, ia taa ia tatou e te faaoaoa ra e te faahanahana ra to tatou itoito ia Iehova, e faaoti atu â ïa tatou eiaha e haaparuparu. No to tatou here rahi ia ˈna, ua faaoti tatou i te faaruru i te faaoooraa aore ra i te mea ino roa ˈtu â.—Ioane 1, 2:5; 4:18.

17 E haamanaˈo noa tatou e ia mauiui tatou no to tatou faaroo, e ere ïa te auraa e e ohipa ino ta tatou i rave. (Petero 1, 3:17) Te mauiui ra tatou no te mea te turu ra tatou i to Iehova mana arii, te rave ra tatou i te maitai, e e ere tatou no teie nei ao. Teie ta te aposetolo Petero i parau no nia i te reira: ‘Ia pohe outou ma te haapao maitai, a faaoromai ai outou, e mea au ïa i te Atua.’ Ua parau atoa Petero e: “O te feia i pohe i te hinaaro o te Atua ra, e pûpû i to ratou mau [nephe] ia ˈna i Tei Hamani ra, no ˈna te haapao mau, ma te rave i te parau maitai.” (Petero 1, 2:20; 4:19; MN) Oia, te faaoaoa ra to tatou faaroo i to tatou Atua î i te here ra o Iehova, e te faahanahana ra ia ˈna. Auê ïa tumu rahi e faaitoito ai tatou e!

Ia paraparau tatou i te feia faatere

18, 19. Ia tia ˈtu tatou ma te itoito i mua i te hoê haava, eaha mau â te poroi ta tatou e horoa ra?

18 I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e hamani-ino-hia ratou, ua na ô atoa oia e: ‘E tuu te taata ia outou i te sunederi ra, e e papai ia outou i roto i to ratou mau sunago; e no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou e no te mau Etene.’ (Mataio 10:17, 18) E hinaaro tatou i te itoito ia tia ˈtu tatou i mua i te hoê haava aore ra te hoê taata faatere no te mau pariraa haavare. Ia faaohipa râ tatou ma te mǎtaˈu ore i tera mau taime no te poro i tera mau taata, te faariro ra ïa tatou i te hoê tupuraa fifi ei taime maitai no te rave i te tahi mea faufaa. Inaha, te faaite ra tatou i te mau haava i te mau parau a Iehova, i papaihia i roto i te Salamo 2: “E tena na, e te hui arii ra, ia paari outou; e farii i te aˈo, e te mau haava o te fenua nei. E haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu.” (Salamo 2:10, 11) E pinepine, i to te mau Ite no Iehova pari-haavare-raahia i te tiripuna, ua paturu te tahi mau haava i te tiamâraa o te haamoriraa, e te mauruuru nei tatou no te reira. Ua vare râ te tahi atu mau haava i te feia patoi. Te na ô ra te mau Papai ia ratou e: “E farii i te aˈo.”

19 E mea tia ia ite maite te mau haava e o ta te Atua ra o Iehova te ture teitei roa ˈˈe. E mea tia ia haamanaˈo ratou e e hopoia ta te taata atoa, tae noa ˈtu te mau haava, i mua i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia. (Roma 14:10) E no tatou, ia haavahia tatou ma te parau-tia e te hoê taata aore ra eita, e tano roa ia faaitoito tatou no te mea te turu ra Iehova ia tatou. Te na ô ra te Bibilia e: “E ao to te feia e tiaturi ia ˈna.”—Salamo 2:12.

20. No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa e te parau haavare?

20 I roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau Iesu e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra: i na reira hoi ratou i te hamani ino i te mau peropheta ra, o mua ïa ia outou.” (Mataio 5:11, 12) Parau mau, e ere te hamani-ino-raa i te mea au, e riro râ to tatou mau-papu-raa noa ˈtu te hamani-ino-raa e te mau parau haavare i roto i te mau vea, ei tumu no te oaoaraa. E tapao faaite te reira e te faaoaoa ra tatou ia Iehova e e fanaˈo tatou i te utua maitai. Te faaite ra to tatou tiaraa itoito e e faaroo mau to tatou e te farii maitai ra te Atua ia tatou. Oia mau, te faaite ra te reira e te tiaturi roa ra tatou ia Iehova. Mea faufaa roa tera tiaturiraa no te hoê Kerisetiano, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai.

Eaha ta outou i haapii?

• Eaha te tahi mau huru tupuraa i teie mahana e hinaaro ai tatou i te itoito?

• E nafea tatou e faarahi atu â ˈi i te itoito?

• O vai ma te tahi mau hiˈoraa maitatai o te itoito?

• No te aha tatou e hinaaro ai i te haa ma te itoito?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua faaite o Simone Arnold (Liebster i teie nei) i Heremani, o Widdas Madona i Malawi, e o Lydia raua Oleksii Kurdas i Ukraine, i te itoito e ua patoi i te varua ino

[Hohoˈa i te api 22]

Aita tatou e haama ra i te parau apî maitai

[Hohoˈa i te api 23]

Ua paturu to Paulo itoito i te fare tapearaa i te parau apî maitai

[Hohoˈa i te api 24]

Ia faataa tatou ma te itoito i to tatou tiaraa bibilia i te hoê haava, te horoa ra ïa tatou i te hoê poroi faufaa