Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te auraa o te amuraa maa a te fatu no outou?

Eaha te auraa o te amuraa maa a te fatu no outou?

Eaha te auraa o te amuraa maa a te fatu no outou?

“O te amu i teie nei pane e o te inu i te auˈa a te Fatu nei ma te au ore ra, e hara ïa i te tino e te toto o te Fatu.”—KORINETIA 1, 11:27.

1. Eaha te oroa faufaa roa ˈˈe i faanahohia no te matahiti 2003, e nohea mai tera oroa?

 E TUPU te oroa faufaa roa ˈˈe i faanahohia no te matahiti 2003 i muri aˈe i te toparaa mahana i te 16 no Eperera. I reira, e ruru te mau Ite no Iehova no te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu Mesia. Mai tei faaitehia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua haamau Iesu i teie oroa, tei parau-atoa-hia te Amuraa maa a te Fatu, i muri aˈe i to ˈna e ta ˈna mau aposetolo faatupuraa i te oroa Pasa i te 14 no Nisana 33 T.T. Te faahohoˈa ra na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, te pane hopue ore e te uaina uteute, i te tino hara ore o te Mesia e i to ˈna toto tei haamaniihia—te tusia otahi o te nehenehe e hoo faahou mai i te huitaata mai te hara e te pohe i tutuuhia mai.—Roma 5:12; 6:23.

2. Eaha te faaararaa i papaihia i roto i te Korinetia 1, 11:27?

2 Mea titauhia ia rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa ma te faatura. Ua faataa maitai te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano i Korinetia i tahito ra, aita hoi te Amuraa maa a te Fatu e haapao-maitai-hia ra i reira. (Korinetia 1, 11:20-22) Ua papai Paulo e: “O te amu i teie nei pane e o te inu i te auˈa a te Fatu nei ma te au ore ra, e hara ïa i te tino e te toto o te Fatu.” (Korinetia 1, 11:27) Eaha te auraa o tera mau parau?

Ua faatupu te tahi pae i te reira ma te au ore

3. Eaha te haerea o te mau Kerisetiano e rave rahi no Korinetia i te Amuraa maa a te Fatu?

3 Mea rahi te Kerisetiano no Korinetia tei apiti i te Oroa haamanaˈoraa ma te au ore. E amahamaha to roto ia ratou, e no te hoê aˈe taime, ua hopoi te tahi pae i ta ratou maa ahiahi e ua amu hou aore ra i te roaraa o te putuputuraa, e pinepine ma te amu e te inu hua. Aita ratou e ara ra i te pae feruriraa e i te pae varua. Ua “hara ïa [ratou] i te tino e te toto o te Fatu.” Te poia ra te feia aita i tamaa e ua nevaneva. Oia, mea rahi o tei apiti atu ma te faatura ore e ma te ite ore roa i te faufaaraa o te oroa. No reira, ua imi ratou iho i ta ratou utua!—Korinetia 1, 11:27-34.

4, 5. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia hiˈopoa te feia i matau i te rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, ia ratou iho?

4 Ia piri mai te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa, mea faufaa roa ia hiˈopoa te feia tei matau i te rave i na taoˈa taipe ia ratou iho. No te apiti i teie amuraa maa no te hau ma te au, mea titauhia te hoê huru tupuraa maitai i te pae varua. E riro te taata atoa o te faaite i te faatura ore, tae noa ˈtu i te vahavaha, i te tusia o Iesu i te ‘faataa-ê-hia i to te Atua nunaa,’ mai te hoê Iseraela o tei apiti i te hoê amuraa maa no te hau ma te hoê huru tupuraa viivii.—Levitiko 7:20; Hebera 10:28-31.

5 Ua faaau Paulo i te Oroa haamanaˈoraa i te hoê amuraa maa no te hau i Iseraela i tahito ra. Ua faahiti oia i te feia rave i na taoˈa taipe tei amui i te Mesia e ua na ô e: “Eita e tia ia outou ia inu i te auˈa a te Fatu ra, e te auˈa a te mau demoni: eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a te Fatu ra, e te amuraa a te mau demoni.” (Korinetia 1, 10:16-21) Mai te peu e ua hara ino te hoê taata o tei matau i te rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, e mea tia ia faˈi oia i te reira ia Iehova e ia imi atoa i te tauturu pae varua a te mau matahiapo o te amuiraa. (Maseli 28:13; Iakobo 5:13-16) Mai te peu e e tatarahapa mau â oia e e faahotu i tei au i te tatarahapa, eita ïa oia e apiti ma te au ore.—Luka 3:8.

Te haereraa mai ei feia mataitai faatura

6. Ua faataa te Atua i te fanaˈoraa taa ê e rave i na taoˈa taipe i te Amuraa maa a te Fatu na vai?

6 E mea tia anei ia apiti te feia e hamani maitai nei i te toea o na taeae 144 000 o te Mesia i te Amuraa maa a te Fatu? (Mataio 25:31-40; Apokalupo 14:1) Eita. Ua faataa te Atua i taua fanaˈoraa taa ê ra na te feia ta ˈna i faatavai i te varua moˈa ia riro ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ (Roma 8:14-18; Ioane 1, 2:20) Eaha ïa te tiaraa o te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua taatoa i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia? (Luka 23:43; Apokalupo 21:3, 4) I te mea e e ere ratou i te feia tufaa e o Iesu ma te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi, e haere ïa ratou i te Oroa haamanaˈoraa ei feia mataitai faatura.—Roma 6:3-5.

7. No te aha te mau Kerisetiano no te senekele matamua i ite ai e mea tia ia rave ratou i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa?

7 I te senekele matamua, ua faatavaihia te mau Kerisetiano mau i te varua moˈa. Ua nehenehe e rave rahi o ratou e faaohipa hoê aore ra hau atu o te mau ô semeio a te varua, mai te paraparauraa i te mau reo ěê. No reira, e ere i te mea fifi no taua mau taata ra ia ite e ua faatavaihia ratou i te varua e e mea tia ia rave ratou i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa. I to tatou nei râ tau, na teie ïa mau parau faauruahia e faataa i te reira: ‘O te feia atoa i arataihia e te varua o te Atua ra, e tamarii anaˈe ïa ratou na te Atua. E ere hoi i te varua tavini tei noaa ia outou ia mǎtaˈu faahou; o te varua faatamarii râ tei noaa ia outou, i parau ai hoi tatou, E Aba, e tau Metua.’—Roma 8:14, 15.

8. O vai ma tei faahohoˈahia e “te sitona” e “te zizania” i faahitihia i roto i te Mataio pene 13?

8 I te roaraa o te mau senekele, ua rahi mai te feia i faatavai-mau-hia mai “te sitona” i roto i te hoê aua “zizania,” aore ra Kerisetiano haavare. (Mataio 13:24-30, 36-43) Mai te mau matahiti 1870 mai â, ua itea roa “te sitona,” e tau matahiti i muri aˈe, ua parauhia i te mau tiaau Kerisetiano faatavaihia e: ‘E mea maitai ia horoa te mau matahiapo i te feia e ruru [no te Oroa haamanaˈoraa] i teie na titauraa,—(1) te faaroo i te toto [o te Mesia]; e (2) te pûpûraa i te Fatu e ta ˈna taviniraa, e tae noa ˈtu i te pohe. E mea tia ïa ia titau manihini ratou i te feia aau farii atoa e tei pûpûhia i te oroa o te poheraa o te Fatu.’—Études des Écritures, buka VI, La Nouvelle Création, api 473. *

Te imiraa i te mau “mamoe ê atu”

9. Mea nafea te faataaraahia o vai ma te “feia rahi roa” i te matahiti 1935, e eaha te faahopearaa o te reira i nia i te tahi pae o tei rave na i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa?

9 I muri aˈe, ua manaˈo te faanahonahoraa a Iehova i te tahi atu mau taata, hau atu i te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia. Ua itehia te hoê tupuraa faahiahia no nia i te reira i ropu i te mau matahiti 1930. Na mua ˈˈe, ua hiˈo te nunaa o te Atua i te “feia rahi roa” o te Apokalupo 7:9 ei piti o te pǔpǔ pae varua o te amui atu i na melo faatavaihia 144 000 tei faatiahia mai i nia i te raˈi—mai te mau apee aore ra mau hoa o te vahine faaipoipo a te Mesia. (Salamo 45:14, 15; Apokalupo 7:4; 21:2, 9) I te 31 râ no Me 1935, i roto i te hoê oreroraa parau i hohorahia i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i te oire o Washington, i te Hau Amui no Marite, ua faataahia na roto i te Bibilia e te “feia rahi roa” (“nahoa rahi,” King James Version), o te mau “mamoe ê atu” ïa e ora ra i te anotau hopea. (Ioane 10:16) I muri aˈe i taua tairururaa ra, ua faaea te tahi pae i te rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, no te mea ua taa ia ratou e to ratou tiaturiraa, e ora ïa i nia i te fenua, eiaha i nia i te raˈi.

10. E nafea outou ia faataa i te tiaturiraa e te mau hopoia a te mau “mamoe ê atu” no teie tau?

10 Mai te matahiti 1935 mai iho â râ te imiraahia te feia o te “mamoe ê atu,” e faaroo to ratou i te hoo, tei pûpû ia ratou na te Atua, e e turu ra i te “nǎnǎ iti” faatavaihia i roto i te ohipa pororaa i te Basileia. (Luka 12:32) Te tiaturi ra teie mau mamoe ê atu e ora i nia i te fenua e a muri noa ˈtu, i roto râ i te tahi atu â mau tuhaa atoa, hoê â ratou e te toea o te feia tufaa o te Basileia no teie tau. Mai te mau taata ěê o Iseraela i tahito ra, o tei haamori ia Iehova e tei auraro i te Ture, te farii ra te mau mamoe ê atu no teie tau i te mau hopoia Kerisetiano, mai te pororaa i te parau apî maitai e te mau melo o te Iseraela pae varua. (Galatia 6:16) Aita hoê aˈe râ taata ê i tia ia riro ei arii aore ra ei tahuˈa o Iseraela, eita atoa ïa hoê aˈe o teie mau mamoe ê atu e tia ia faatere i roto i te Basileia i te raˈi aore ra ia riro ei tahuˈa.—Deuteronomi 17:15.

11. No te aha te taio mahana o te bapetizoraa o te hoê taata e ohipa ˈi i nia i to ˈna tiaturiraa?

11 I te mau matahiti 1930, ua taahia ˈtura e e pinepine, mea maitihia te pǔpǔ i te raˈi. Tau ahuru matahiti i teie nei te imiraahia te mau mamoe ê atu e tiaturi ra e ora i nia i te fenua. Mai te peu e e taiva te hoê melo faatavaihia, eita e ore e o te hoê taata mea maoro to ˈna taviniraa i te Atua ma te taiva ore ei mamoe ê atu, te maitihia no te mono ia ˈna e raea ˈi te numera 144 000.

No te aha i hape ai te manaˈo o te tahi pae

12. I roto i teihea mau tupuraa e faaea ˈi te hoê taata i te rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, e no te aha?

12 Ua papu roa i te mau Kerisetiano faatavaihia e tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai. E te feia ïa aita ta ratou teie parauraa o tei rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa? I teie nei e ua ite ratou e aita roa ˈtu to ratou e tiaturiraa e ora i nia i te raˈi, mea papu roa e e turai to ratou manaˈo haava ia ratou ia faaea i te rave atu. Eita te Atua e farii i te taata e faahohoˈa ra ia ˈna ei melo i parauhia no te riro ei arii e ei tahuˈa i te raˈi, mai te peu e ua ite oia e aita mau â oia i parauhia. (Roma 9:16; Apokalupo 20:6) Ua haapohe Iehova i te ati Levi ra o Kora no to ˈna nounouraa ma te teoteo i te toroa tahuˈa o Aarona. (Exodo 28:1; Numera 16:4-11, 31-35) Mai te peu e ua taa i te tahi Kerisetiano e ua hape oia i te raveraa i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, e mea tia ïa ia faaea oia i te rave atu e ia pure ma te haehaa ia faaore mai Iehova i ta ˈna hara.—Salamo 19:13.

13, 14. No te aha te tahi pae i hape ai i te manaˈo e tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai?

13 No te aha te tahi pae i hape ai i te manaˈo e tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai? Aita paha ratou e anaanatae faahou ra i te oraraa i nia i te fenua no te mea ua pohe to ratou hoa faaipoipo aore ra ua tupu te tahi atu ati. Aore ra te hinaaro ra paha ratou i te hoê â tiaturiraa e to te hoê hoa rahi e parau ra e Kerisetiano faatavaihia oia. Oia mau, aita te Atua i faatoroa i te tahi taata no te faaitoito ia vetahi ê no teie fanaˈoraa taa ê. E aita oia e faatavai ra i te feia tufaa o te Basileia na roto i te faafaarooraa ia ratou i te tahi mau reo e faaite ra i te mau poroi o te haapapu i te reira.

14 No te manaˈo faaroo hape e e haere te feia maitatai atoa i nia i te raˈi, e manaˈo ai paha te tahi pae e tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai. No reira, mea faufaa roa ia haapao maitai tatou ia ore ia hema i te mau manaˈo hape no tahito ra aore ra i te tahi atu mau mea. Ei hiˈoraa, e nehenehe te tahi pae e ui ia ratou iho: ‘Te rave ra anei au i te raau rapaau maˈi o te ohipa ra i nia i to ˈu huru aau? E huru ê haere noa anei au e hape atu ai to ˈu manaˈo?’

15, 16. No te aha te tahi pae i hape ai i te manaˈo e e melo faatavaihia ratou?

15 E nehenehe te tahi pae e ui ia ratou iho: ‘Te hinaaro ra anei au i te tiaraa teitei? Te nounou ra anei au i te mana faatere i teie nei aore ra e riro ei melo tufaa no a muri aˈe e te Mesia?’ I to te feia tufaa o te Basileia parauraahia i te senekele matamua, e ere o ratou paatoa tei fanaˈo i te mau tiaraa i roto i te amuiraa. E aita te feia tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai e imi ra i te tiaraa teitei aore ra e faaahaaha ra no te mea ua faatavaihia ratou. Te faaite ra ratou i te haehaa e au i te feia tei ia ratou “te aau o te Mesia.”—Korinetia 1, 2:16.

16 Ua manaˈo paha te tahi pae e tei ia ratou te parauraa no te raˈi mai no te mea e mea ite roa ratou i te Bibilia. Eita râ te faatavairaa i te varua e horoa mai i te ite faahiahia, ua tia hoi ia Paulo ia haapii e ia aˈo i te tahi mau melo faatavaihia. (Korinetia 1, 3:1-3; Hebera 5:11-14) E ravea iho â ta te Atua no te horoa i te maa varua na to ˈna nunaa taatoa. (Mataio 24:45-47) No reira, eiaha te tahi taata e manaˈo e te riroraa ei Kerisetiano faatavaihia, e horoa mai ïa i te paari tei hau aˈe i to te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua. E ere na te aravihi i te pahono i te mau uiraa bibilia, i te poro, aore ra i te horoa i te mau oreroraa parau bibilia, e faaite i te faatavairaa i te varua. Mea aravihi atoa hoi te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua, i roto i teie mau tuhaa.

17. Ua taaihia te faatavairaa i te varua i te aha e ia vai?

17 Ia ui te hoê hoa faaroo no nia i te parauraa no te raˈi mai, e nehenehe te hoê matahiapo aore ra te hoê Kerisetiano paari e paraparau e o ˈna no nia i te reira. Teie râ, eita e tia i te hoê taata ia rave i teie faaotiraa no vetahi ê. Aita e faufaa ia ui te hoê taata o tei parauhia mau â, ia vetahi ê e tera anei to ˈna tiaturiraa. Ua “faafanau-faahou-hia [te feia faatavaihia], eiaha no te huero tahuti noa, no te huero tahuti ore râ, i te parau a te Atua ora, o te tia i te vairaa eita roa e mure ra.” (Petero 1, 1:23) Mea na roto i to ˈna varua e ta ˈna Parau e tuu ai te Atua i “te huero” i roto i te hoê taata e riro atu ai oia ei “taata apî,” ma te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi. (Korinetia 2, 5:17) E na Iehova e maiti. Te faatavairaa, “e ere i to te hinaaro, e ere hoi i to te horo, no te Atua râ.” (Roma 9:16) E nafea ïa te hoê taata e papu ai e tei ia ˈna te parauraa no te raˈi mai?

No te aha ratou e papu ai

18. E nafea te varua o te Atua e faaite ai i te varua o te feia faatavaihia?

18 Na te faaiteraa a te varua o te Atua e haapapu i te mau Kerisetiano faatavaihia e e tiaturiraa to ratou e haere i nia i te raˈi. ‘O te varua faatamarii tei noaa ia outou, i parau ai hoi tatou, E Aba, e tau Metua. O te varua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua. E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi.’ (Roma 8:15-17) I raro aˈe i te mana o te varua moˈa, e turai te varua, aore ra huru feruriraa, o te feia faatavaihia ia ratou ia faaau ia ratou iho i ta te mau Papai e parau ra no nia i te mau tamarii pae varua a Iehova. (Ioane 1, 3:2) E tuu te varua o te Atua i roto ia ratou i te manaˈo e e tamaiti ratou na ˈna e e faahotu i roto ia ratou i te hoê tiaturiraa otahi. (Galatia 4:6, 7) Oia, mea faahiahia roa te oraraa i nia i te fenua e a muri noa ˈtu ei taata tia roa e haaatihia e te mau melo utuafare e te mau hoa, tera râ, aita te Atua i horoa i tera tiaturiraa no ratou. Na roto i to ˈna varua, te faahotu ra te Atua i roto ia ratou i te hoê tiaturiraa puai roa e ora i nia i te raˈi, e ineine atu ai ratou i te haapae i te mau taairaa e te mau tiaturiraa atoa i te fenua nei.—Korinetia 2, 5:1-5, 8; Petero 2, 1:13, 14.

19. Eaha te ohipa a te faufaa apî i roto i te oraraa o te hoê Kerisetiano faatavaihia?

19 Ua papu i te mau Kerisetiano faatavaihia to ratou tiaturiraa e ora i nia i te raˈi e to roto ratou i te faufaa apî. Ua faahiti Iesu i te reira i to ˈna haamauraa i te Oroa haamanaˈoraa e to ˈna parauraa e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:20) O te Atua e te feia faatavaihia to roto i te faufaa apî. (Ieremia 31:31-34; Hebera 12:22-24) O Iesu te arai. Ma te haamanahia e te toto o te Mesia tei haamaniihia, ua rave te faufaa apî i te hoê pae taata no te iˈoa o Iehova eiaha noa i roto i te mau ati Iuda i roto atoa râ i te mau nunaa, e ua faariro ia ratou ei tuhaa no te “huero” o Aberahama. (Galatia 3:26-29, MN; Ohipa 15:14) Maoti teie “faufaa matara ore” e faahoˈihia mai ai te mau Iseraela pae varua atoa i te ora pohe ore i nia i te raˈi.—Hebera 13:20.

20. Ua faaôhia te feia faatavaihia i roto i teihea faufaa e te Mesia?

20 Ua papu i te feia faatavaihia to ratou tiaturiraa. Ua faaôhia ratou i roto i te tahi atu faufaa, te faufaa no te Basileia. Teie ta Iesu i parau no nia i to ratou amuiraa i te Mesia: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou.” (Luka 22:28-30) E vai mana noa teie faufaa i rotopu i te Mesia e to ˈna mau hoa arii.—Apokalupo 22:5.

Te tau o te Oroa haamanaˈoraa—e taime oaoa

21. E nafea tatou e faufaa-rahi-hia ˈi i te tau o te Oroa haamanaˈoraa?

21 Mea rahi te maitai o te tau o te Oroa haamanaˈoraa. E faufaahia tatou i te taioraa bibilia i faanahohia no teie tau. E taime tano atoa no te pure, no te feruriruri i to Iesu oraraa i nia i te fenua e to ˈna poheraa, e no te rave i te ohipa pororaa i te Basileia. (Salamo 77:12; Philipi 4:6, 7) Te haamanaˈo maira te oroa i te aroha ta te Atua e ta te Mesia i faaite na roto i te tusia taraehara o Iesu. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) Te horoa maira teie faanahoraa i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa e te haapuai ra i ta tatou faaotiraa papu e tapi i te haerea e au i to te Mesia. (Exodo 34:6; Hebera 12:3) Ia faaitoito atoa te Oroa haamanaˈoraa ia tatou ia haapao maite i ta tatou pûpûraa ei tavini na te Atua e ia riro ei pǐpǐ taiva ore na ta ˈna Tamaiti here.

22. Eaha ta te Atua ô rahi roa ˈˈe na te huitaata, e eaha hoê ravea e faaite ai i te mauruuru no te reira?

22 Auê ïa mau ô maitatai ta Iehova e horoa maira e! (Iakobo 1:17) Te fanaˈo ra tatou i te aratairaa a ta ˈna Parau, te tauturu a to ˈna varua, e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Te ô rahi roa ˈˈe a te Atua, o te tusia ïa o Iesu no te mau hara a te feia faatavaihia e no te tahi atu atoa e faahotu ra i te faaroo. (Ioane 1, 2:1, 2) No reira, eaha mau â te auraa o te poheraa o Iesu no outou? To roto atoa anei outou i te feia e faaite i to ratou mauruuru no te reira ma te ruru i muri aˈe i te toparaa mahana i te 16 no Eperera 2003 no te haamanaˈo i te Amuraa maa a te Fatu?

[Nota i raro i te api]

^ par. 8 Neneihia e te mau Ite no Iehova, ua pau râ i teie mahana.

Eaha ta outou e pahono?

• O vai te rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa?

• No te aha te mau “mamoe ê atu” e haere ai i te Amuraa maa a te Fatu ei feia mataitai faatura noa?

• Mea nafea to te mau Kerisetiano faatavaihia iteraa e e mea tia ia rave ratou i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia?

• E taime maitai te tau o te Oroa haamanaˈoraa no te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura/Hohoˈa i te api 14]

(Hiˈo i te papai)

Feia i tae i te Oroa haamanaˈoraa

EI MIRIONI

15 597 746

15

14

13 147 201

13

12

11

10

 9

 8

 7

 6

 5

4 925 643

 4

 3

 2

 1

878 303

63 146

1935 1955 1975 1995 2002

[Hohoˈa i te api 14]

E tae anei outou i te Amuraa maa a te Fatu i teie matahiti?

[Hohoˈa i te api 17]

E taime tano te tau o te Oroa haamanaˈoraa no te taio atu â i te Bibilia e no te poro atu â i te Basileia