Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa

E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa

E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa

‘E ore ta Iehova hiˈoraa e au i ta te taata.’—SAMUELA 1, 16:7.

1, 2. Mea nafea to Iehova manaˈo no nia ia Eliaba i taa ê ai i to Samuela, e eaha ta te reira e haapii maira?

 I TE senekele 11 H.T.T., ua tono Iehova i te peropheta Samuela no te hoê ohipa huna. Ua faaue oia i te peropheta e haere i te fare o te hoê taata o Iese te iˈoa e faatahinu i te hoê o ta Iese mau tamaiti ei arii o Iseraela no a muri aˈe. I to Samuela iteraa ia Eliaba, te matahiapo a Iese, ua papu ia ˈna e ua itea ia ˈna te tamaiti ta te Atua i maiti. Ua parau râ Iehova e: “Eiaha e hiˈo i to ˈna mata, e to ˈna huru i te teitei, no te mea, aore oia i tiahia e au; e ore hoi ta Iehova hiˈoraa e au i ta te taata; e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” (Samuela 1, 16:6, 7) Aita o Samuela i hiˈo ia Eliaba ia au i ta Iehova hiˈoraa. *

2 Mea ohie roa ia hape te manaˈo o te taata no nia ia vetahi ê! I te tahi pae, e nehenehe tatou e hape no nia i te feia haviti i rapaeau area i roto, aita ïa e faaueraa tumu morare. I te tahi aˈe pae, e nehenehe tatou e hiˈo etaeta e te fati ore i te feia aau haavare ore eita tatou e au i to ratou huru.

3, 4. (a) Ia peapea e piti Kerisetiano, eaha ta raua toopiti atoa e faaoti i te rave? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e ui mai te peu e ua peapea roa tatou e te hoê hoa faaroo?

3 E nehenehe te fifi e tupu mai ia ru tatou i te haava ia vetahi ê—i te feia atoa ta tatou i matau e rave rahi matahiti i te maoro. Peneiaˈe ua peapea roa outou e te hoê Kerisetiano, e hoa rahi hoi outou na mua ˈˈe. E hinaaro anei outou i te faaafaro i te reira? Eaha te tauturu ia outou ia na reira?

4 No te aha e ore ai e hiˈo maite roa ma te manaˈo maitai i to outou taeae aore ra tuahine Kerisetiano? A na reira ma te feruri i ta Iesu mau parau: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) E a ui ia outou iho: ‘No te aha Iehova i faatae ai i teie taata i ta ˈNa Tamaiti ra? Eaha to ˈna mau huru au maitai? Ua moe aore ra ua haafaufaa ore anei au i teie mau huru? No te aha mâua i riro ai ei hoa i te matamua ra? Eaha vau i au ai i teie taata?’ I te omuaraa, mea fifi paha ia feruri i te mau huru maitatai, mai te peu iho â râ e ua inoino outou no te hoê taime. E taahiraa faufaa roa râ teie e ore ai to outou peapea. No te faataa e nafea te reira e tupu ai, e imi tatou i te mau huru maitatai o te tahi nau taata toopiti, i hiˈohia na ta raua mau hapa i te tahi taime. O te peropheta Iona ïa e te aposetolo Petero.

Te hoê hiˈoraa haavare ore ia Iona

5. Eaha te ohipa i faauehia ia Iona e rave, e ua aha oia?

5 E peropheta o Iona i te basileia apatoerau o Iseraela i te tau o te arii Ieroboama II, tamaiti a Ioasa. (Te mau arii 2, 14:23-25) I te hoê mahana, ua faaue Iehova ia Iona e faarue ia Iseraela no te haere i Nineve, te oire pu o te hau emepera puai Asura. Ta ˈna ohipa? E faaara ïa i to reira feia e e haamouhia to ratou oire rahi. (Iona 1:1, 2) Aita râ Iona i faaroo i ta te Atua faaueraa, ua horo ê oia! Ua rave oia i te hoê pahi e fano ra i Taresisa, mea atea roa ia Nineve.—Iona 1:3.

6. No te aha Iehova i maiti ai ia Iona no te haere i Nineve?

6 Eaha te puta mai i roto i to outou feruriraa ia manaˈo outou ia Iona? Te manaˈo ra anei outou e e peropheta faaroo ore oia? Ia na nia nia noa outou i te hiˈo ia ˈna, e nehenehe tera manaˈo e puta mai. Teie râ, ua nomino anei te Atua ia Iona ei peropheta no te mea e mea faaroo ore oia? Aita roa ˈtu! Mea papu e e huru au maitai to Iona. E hiˈopoa anaˈe na i to ˈna aamu ei peropheta.

7. Ua tavini Iona ia Iehova i Iseraela i roto i teihea mau tupuraa, e eaha te faahopearaa o te iteraa i te reira i nia i ta tatou hiˈoraa ia ˈna?

7 Ua haa mau â Iona ma te haapao maitai i Iseraela, te hoê tuhaa fenua farii ore roa. Ua parau te peropheta Amosa, tei ora na i te tau o Iona, e mea au na te mau Iseraela o taua tau ra i te mau mea navenave e te mau mea materia. * E mau ohipa iino te ravehia ra i te fenua, aita roa ˈtu râ te mau Iseraela i tâuˈa i te reira. (Amosa 3:13-15; 4:4; 6:4-6) Area o Iona, ua haapao maitai noa ïa i ta ˈna ohipa faauehia e poro ia ratou. Mai te peu e e taata poro outou i te parau apî maitai, ua ite ïa outou e mea fifi iho â ia paraparau i te feia tâuˈa ore e mauruuru ra ia ratou iho. No reira, a farii ai tatou i to Iona mau paruparu, e haamanaˈo tatou i to ˈna haapao maitai e to ˈna faaoromai a poro ai oia i te mau Iseraela faaroo ore.

8. Eaha te mau tautooraa ta te hoê peropheta Iseraela e faaû i Nineve?

8 E tautooraa fifi atu â te haereraa i Nineve. Ia tae i taua oire ra, ua titauhia ia haere avae o Iona fatata e 800 kilometera i te atea—e tere fifi teie fatata hoê avaˈe i te maoro. Ia tapae oia i reira, ua titauhia ia poro Iona i to Asura, tei matauhia no to ratou aroha ore. E rave-pinepine-hia te haamauiuiraa ino mau i roto i ta ratou mau tamaˈi. Ua faateniteni atoa ratou i to ratou aroha ore. No reira o Nineve i parauhia ˈi “te oire i viivii i te toto”!—Nahuma 3:1, 7.

9. I to te hoê vero rahi haamǎtaˈuraa i te mau ihitai, eaha te mau huru maitatai ta Iona i faaite?

9 Ma te hinaaro ore i te faaroo i ta Iehova faaueraa, ua rave o Iona i te hoê pahi o tei afai ia ˈna i te atea ê i te vahi i tonohia ˈi oia. Aita râ o Iehova i faaea i te tiaturi i ta ˈna peropheta aore ra i maiti i te tahi taata no te mono ia ˈna. Ua tamata râ o Iehova i te haaferuri ia Iona. Ua tuu mai te Atua i te hoê vero rahi i nia i te tai. Ua taueue aˈera te pahi o Iona i te are. Ua fatata te mau taata hapa ore i te pohe, no Iona noa ˈˈe! (Iona 1:4) Ua nafea o Iona? Aita oia i hinaaro e ia pohe te mau horopatete i nia i te pahi no ˈna noa ˈˈe, no reira Iona i parau atu ai e: “E rave mai outou ia ˈu, e huri i raro i te tai; ei reira e mania ˈi te tai ia outou.” (Iona 1:12) I to te mau ihitai huriraa ia Iona i te pae hopea, aita e tumu e manaˈo ai oia e e faaora Iehova ia ˈna i te tai. (Iona 1:15) Ua ineine râ Iona i te pohe ia ore te mau horopatete e pohe. Aita anei tatou e ite ra i ǒ nei i te itoito, te haehaa, e te aroha?

10. Eaha tei tupu i muri aˈe i to Iehova tono-faahou-raa ia Iona?

10 Ua faaora ˈtura Iehova ia Iona. Ua ere anei Iona i te haamaitairaa e tavini ei tia no te Atua no te mau mea ta ˈna i rave aˈenei? Aita, ua faaue faahou Iehova ma te hamani maitai e te aroha i te peropheta e poro i to Nineve. I to Iona taeraa i Nineve, ua parau oia ma te itoito i to reira feia e ua tae roa to ratou ino rahi i mua i te aro o te Atua e e haamouhia to ratou oire i roto e 40 mahana. (Iona 1:2; 3:4) I to ratou faarooraa i ta Iona poroi maramarama maitai, ua tatarahapa to Nineve, e aita to ratou oire i haamouhia.

11. Na te aha e faaite ra e ua huti mai Iona i te hoê haapiiraa faufaa?

11 Aita Iona i tapea noa i te manaˈo maitai. Na roto râ i te hoê hiˈoraa, ua tauturu Iehova ma te faaoromai ia Iona ia ite e eita Oia e hiˈo i te rapaeauraa noa. E hiˈopoa oia i te aau. (Iona 4:5-11) Te faaite ra ta ˈna faatiaraa haavare ore i to ˈna aamu e ua huti mai Iona i te hoê haapiiraa faufaa. Ua riro to ˈna fariiraa i te papai i ta ˈna mau hapa e te tahi mau parau rii haama, ei haapapuraa hau i to ˈna haehaa. E titauhia te itoito ia faˈi i te hoê hape!

12. (a) Mea nafea to tatou iteraa e hoê â manaˈo to Iesu e to Iehova no nia i te taata? (b) Te faaitoitohia ra tatou ia tapea maite i teihea manaˈo no nia i te taata ta tatou e poro ra i te parau apî maitai? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 12.)

12 Tau senekele i muri aˈe, ua faahiti Iesu Mesia i te hoê parau maitai no nia i te hoê ohipa i tupu i roto i te oraraa o Iona. Ua parau oia e: “Mai ia Iona hoi e toru o ˈna rui e toru hoi ao i roto i te opu o te iˈa rahi ra, e riro atoa i te toru to te Tamaiti a te taata nei rui e e toru hoi ao i raro i te repo.” (Mataio 12:40) Ia faatiahia mai Iona, e ite oia e ua faaau Iesu i to ˈNa vairaa i roto i te menema i teie taime ohipa ore o te oraraa o te peropheta. Aita anei tatou e oaoa ra i te haamori i te hoê Atua o te ore e faarue i ta ˈna mau tavini ia hape ratou? Ua papai te fatu salamo e: “Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:13, 14) Oia mau, e nehenehe ta teie “repo”—tae noa ˈtu te feia tia ore i teie tau—e rave i te hoê ohipa rahi ma te turu a te varua moˈa o te Atua!

Te hoê manaˈo faito noa no nia ia Petero

13. Eaha te mau huru o Petero e puta mai paha i roto i te feruriraa, no te aha râ Iesu i maiti ai ia ˈna ei aposetolo?

13 I teie nei, e hiˈopoa poto mai tatou i te piti o te hiˈoraa, to te aposetolo Petero. Ia anihia ia outou ia faataa ia Petero, e manaˈo oioi anei outou i to ˈna huru iria, te hitahita, e te teoteo atoa? Tera iho â te huru o Petero i te tahi taime. Teie râ, e maiti anei Iesu ia Petero ei hoê o ta ˈna na aposetolo 12 mai te peu e e taata iria mau â, te hitahita, aore ra te teoteo o Petero? (Luka 6:12-14) Eita iho â ïa! Aita Iesu i haapao i teie mau paruparu, ua hiˈo râ i te mau huru maitatai o Petero.

14. (a) Eaha paha te faataa ra i te huna ore o Petero? (b) No te aha tatou e mauruuru ai e ua ui pinepine o Petero i te mau uiraa?

14 I te tahi taime, ua tia ˈtu Petero no te paraparau no te tahi atu mau aposetolo. E hiˈo paha te tahi i te reira ei tapao o te ereraa i te aau faahaihai. Te reira mau anei râ? Te parauhia ra e mea paari aˈe Petero i te tahi atu mau aposetolo—peneiaˈe ia Iesu atoa. Mai te peu e tera iho â, na te reira paha e faataa no te aha e pinepine roa ˈi o Petero te paraparau na mua. (Mataio 16:22) Te vai ra râ te tahi atu tumu. E taata haapao o Petero i te mau ohipa pae varua. Ua turai to ˈna poihâ i te ite ia ui i te mau uiraa. Te faufaahia ra tatou i te reira. Ua faahiti o Iesu i te tahi mau parau faufaa roa ei pahonoraa i ta Petero mau uiraa, e ua papaihia te reira i roto i te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua faahiti Iesu i “te tiaau haavare ore” ei pahonoraa i te hoê parau a Petero. (Luka 12:41-44) E a feruri na i te uiraa a Petero: ‘Ua faarue matou i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?’ Ua faahiti atura Iesu i teie parau fafau faaitoito e: “Te taata atoa no to ˈu nei iˈoa i faarue ai i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta ˈna e noaa, e e roaa ia ˈna te ora mure ore.”—Mataio 15:15; 18:21, 22; 19:27-29.

15. No te aha tatou e parau ai e mea taiva ore mau â o Petero?

15 E huru maitai ê atu â to Petero—te taiva ore. I to te mau pǐpǐ e rave rahi faaearaa i te pee ia Iesu no to ratou taa ore i te hoê o ta ˈna mau haapiiraa, o Petero tei paraparau no na aposetolo 12 e tei na ô e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:66-68) Eaha râ paha to Iesu aau i te tamahanahanahia e taua mau parau ra! I muri aˈe, i to te hoê nahoa taata haereraa mai e haru i te Fatu, ua horo te rahiraa o ta ˈna mau aposetolo. Teie râ, ua pee o Petero i te nahoa taata na te atea ê e ua tomo roa ˈtura i roto i te aua o te tahuˈa rahi. O te itoito, eiaha te mǎtaˈu haere noa, tei turai ia ˈna. A uiuihia ˈi Iesu, ua tapiri atu o Petero i te tahi mau ati Iuda e haamahanahana ra ia ratou i pihai iho i te auahi. Ua ite ihora hoê o te mau tavini a te tahuˈa rahi ia ˈna e ua pari ia ˈna i te apeeraa ia Iesu. Oia, ua huna o Petero i to ˈna Fatu, e haamanaˈo râ tatou e no to ˈna taiva ore e to ˈna tapitapi ia Iesu i faaû ai Petero i tera huru tupuraa atâta, ta te rahiraa o te mau aposetolo i ore i hinaaro i te faaû atu.—Ioane 18:15-27.

16. Eaha te tumu mau i hiˈopoa ˈi tatou i te mau huru maitatai o Iona e o Petero?

16 Ua hau aˈe to Petero mau huru maitatai i ta ˈna mau hapa. Oia atoa no Iona. Ua tapea mai tatou i te hoê manaˈo maitai aˈe i tei tia ia tatou no nia ia Iona e ia Petero, e mea tia atoa ia haamataro tatou i te hiˈo ma te manaˈo maitai atu â i to tatou mau taeae e mau tuahine pae varua no teie tau. E tupu ïa te mau taairaa maitai aˈe e o ratou. No te aha te reira e hinaaro-mau-hia ˈi?

Te faaohiparaa i te haapiiraa i teie mahana

17, 18. (a) No te aha te peapea e tupu ai i rotopu i te mau Kerisetiano? (b) Eaha te aˈoraa bibilia e tauturu ai ia tatou ia faaafaro i te mau fifi e te mau hoa faaroo?

17 Te tavini nei te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii no te mau faito faaravairaa faufaa, te haapiiraa e te nunaa atoa, ia Iehova ma te tahoê i teie mahana. (Apokalupo 7:9, 10) Ua rau te huru taata i roto i te amuiraa Kerisetiano! I te mea e te tavini amui ra tatou i te Atua, e tupu mai iho â ïa te umeumeraa i te tahi taime.—Roma 12:10; Philipi 2:3.

18 Noa ˈtu e te ite ra tatou i te mau hapa a to tatou mau taeae, eita tatou e tiatonu i te reira. E tutava tatou i te pee ia Iehova, ua himene hoi te papai salamo no nia ia ˈNa e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?” (Salamo 130:3) Eiaha tatou e haapao i te mau huru taata e amahamaha ˈi tatou, “e titau [râ] tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra.” (Roma 14:19) E tutava tatou i te hiˈo i te taata ia au i ta Iehova hiˈoraa, ma te ore e tâuˈa i te mau huru paruparu e ma te haapao i te mau huru maitatai. Ia na reira tatou, e tauturuhia tatou ia “faaoromai te tahi i te tahi.”—Kolosa 3:13.

19. A faataa i te mau taahiraa mau ta te hoê Kerisetiano e nehenehe e rave no te faaafaro i te mau peapea rahi.

19 E ia tupu te taa-ore-raa o te haapeapea noa i to tatou aau? (Salamo 4:4) Ua tupu anei te reira i rotopu ia outou e te hoê hoa faaroo? No te aha e ore ai e tutava i te faaafaro atu? (Genese 32:13-15) Na mua, a haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure, ma te ani atu i ta ˈna aratairaa. I muri iho, ma te haamanaˈo i te mau huru maitatai o te hoa faaroo, a paraparau atu ia ˈna ma “te mǎrû o te paari mau.” (Iakobo 3:13) A parau atu ia ˈna e te hinaaro ra outou i te faahau. A haamanaˈo i te aˈoraa faauruahia: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) Ia au i te aˈoraa ‘ia haere maine i te riri,’ e nehenehe te tahi atu taata e rave aore ra e parau i te tahi mea e riri ai outou. Ia tupu te reira, a ani ia Iehova i te tauturu ia faahotu i te hitahita ore. (Galatia 5:22, 23) A vaiiho i to outou taeae ia paraparau, e a faaroo maite atu. Eiaha e tâpû i ta ˈna parau, noa ˈtu e aita outou e farii ra i ta ˈna mau parau atoa. E nehenehe to ˈna manaˈo e hape, no ˈna râ tera manaˈo. A tamata i te hiˈo i te fifi ia au i ta ˈna huru hiˈoraa. A tamata atoa i te hiˈo ia outou ia au i te hiˈoraa a to outou taeae.—Maseli 18:17.

20. Ia faaafarohia te peapea, eaha ˈtu â te mau taahiraa o te nehenehe e faatupu i te hau?

20 Ia tae i ta outou taime paraparauraa, a na reira ma te mǎrû maitai. (Kolosa 4:6) A parau i to outou taeae eaha ta outou e au no nia ia ˈna. A tatarahapa no te mau mea atoa ta outou i rave i tupu ai te taa-ore-raa. Ia horoa mai ta outou mau tutavaraa haehaa i te hau, a haamauruuru ia Iehova. Aita anaˈe, a ani noa ia Iehova ia aratai ia outou a imi ai outou i te tahi atu â mau taime maitatai no te faahau.—Roma 12:18.

21. Mea nafea teie tumu parau i te tautururaa ia outou ia hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa?

21 Mea here na Iehova ta ˈna mau tavini atoa. Mea oaoa na ˈna ia faaohipa ia tatou paatoa i roto i ta ˈna taviniraa noa ˈtu to tatou mau huru tia ore. A rahi noa ˈi ta tatou e haapii no nia i to ˈna manaˈo ia vetahi ê, e rahi to tatou here i to tatou mau taeae e mau tuahine. Mai te peu e ua toetoe to tatou here i te hoê hoa Kerisetiano, e nehenehe te reira e faaaraarahia. Auê tatou i te haamaitaihia e mai te peu e e tutava maite tatou i te faaite i te hoê manaˈo maitai no nia ia vetahi ê—oia, ia hiˈo ia ratou ia au i ta Iehova hiˈoraa!

[Nota i raro i te api]

^ par. 1 I muri aˈe te iteraahia e aita i au ia Eliaba ia riro ei arii e tano no Iseraela. I to te aito Philiseti ra o Golia mârôraa i te mau Iseraela e aro, ua pohe o Eliaba e te tahi atu mau tane o Iseraela i te riaria.—Samuela 1, 17:11, 28-30.

^ par. 7 Maoti te tahi mau haruraa rarahi, te noaa-faahou-raa mai te tuhaa fenua tahito e te mau taoˈa i haaputuhia ei faahopearaa, e au ra e ua faarahi o Ieroboama II i te faufaa a te basileia apatoerau.—Samuela 2, 8:6; Te mau arii 2, 14:23-28; Paraleipomeno 2, 8:3, 4; Amosa 6:2.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha to Iehova manaˈo i te mau hape a ta ˈna mau tavini haapao maitai?

• Eaha te tahi mau huru maitatai o Iona e o Petero?

• E faaoti outou i te tapea maite i teihea manaˈo no nia i to outou mau taeae Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 12]

A feruri eaha to te Atua manaˈo ia vetahi ê

A feruriruri ai outou i te aamu bibilia o Iona, te ite ra anei outou i te faufaaraa ia faaapî i to outou manaˈo no nia i te feia ta outou e poro tamau ra i te parau apî maitai? Mea mauruuru paha ratou ia ratou iho ia hiˈohia aore ra mea tâuˈa ore, mai te mau Iseraela, aore ra e patoi paha ratou i te poroi a te Atua. Eaha râ to te Atua ra o Iehova manaˈo ia ratou? E nehenehe atoa te feia tiaraa teitei i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea e imi ia Iehova ia tae i te hoê mahana, mai te arii o Nineve tei tatarahapa no ta Iona pororaa.—Iona 3:6, 7.

[Hohoˈa i te api 9]

Te hiˈo ra anei outou ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa?

[Hohoˈa i te mau api 10, 11]

Ua itea ia Iesu te tahi mea maitai e parau no nia ia Iona