Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau Kerisetiano matamua e te ture a Mose

Te mau Kerisetiano matamua e te ture a Mose

Te mau Kerisetiano matamua e te ture a Mose

“Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra.”—GALATIA 3:24.

1, 2. Eaha te tahi mau maitai i fanaˈohia e te mau Iseraela o tei haapao maite i te Ture a Mose?

 I TE matahiti 1513 H.T.T., ua horoa Iehova i te hoê pǎpǎ ture i te mau Iseraela. Ua parau oia i te nunaa e mai te peu e e faaroo ratou i to ˈna reo, e haamaitai ïa oia ia ratou e e fanaˈo ratou i te hoê oraraa oaoa e te maitai.—Exodo 19:5, 6.

2 E ‘mea moˈa, te hapa ore, e te maitai’ taua pǎpǎ ture ra, tei parauhia te Ture a Mose, aore ra “te Ture.” (Roma 7:12; MN) Ua paturu te reira i te mau huru maitai roa mai te aau maitai, te haerea tia, te morare, e te aroha i te taata-tupu. (Exodo 23:4, 5; Levitiko 19:14; Deuteronomi 15:13-15; 22:10, 22) Ua faaitoito atoa te Ture i te mau ati Iuda ia aroha te tahi i te tahi. (Levitiko 19:18) Hau atu â, eiaha ratou e amui atu aore ra e faaipoipo i te mau vahine Etene aita i raro aˈe i te Ture. (Deuteronomi 7:3, 4) Ei “patu” o te faataa ê i te mau ati Iuda e te mau Etene, ua paruru te Ture a Mose i te nunaa o te Atua i te mau manaˈo e te mau peu etene.—Ephesia 2:14, 15; Ioane 18:28.

3. I te mea e eita e noaa i te hoê aˈe ia haapao i te Ture ma te tia roa, eaha ïa te ohipa a te Ture?

3 Teie râ, eita e noaa i te mau ati Iuda haapao maitai roa ˈˈe ia haapao i te Ture a te Atua ma te tia roa. Te titau rahi roa ra anei Iehova ia ratou? Aita. Hoê o te mau tumu i horoahia ˈi te Ture ia Iseraela, “no te hara” ïa. (Galatia 3:19) Maoti te Ture i ite maite ai te mau ati Iuda i to ratou hinaaro ru i te hoê Taraehara. I te faraa mai taua Taraehara ra, ua oaoa te mau ati Iuda haapao maitai. Ua fatata ratou i te faaorahia i te utua o te hara e o te pohe!—Ioane 1:29.

4. Mea nafea to te Ture riroraa ei ‘orometua e aratai i te Mesia ra’?

4 E faanahoraa taime poto noa te Ture a Mose. I to ˈna papairaa i te mau hoa Kerisetiano, ua faataa te aposetolo Paulo i te reira mai te hoê ‘orometua e aratai i te Mesia ra.’ (Galatia 3:24) I tahito ra, e apee te hoê orometua i te mau tamarii i te fare haapiiraa e e haere e tii ia ratou. E ere oia i te orometua haapii; e aratai noa oia i te mau tamarii i te orometua haapii ra. Oia atoa, ua horoahia te Ture a Mose no te aratai i te mau ati Iuda e mǎtaˈu ra i te Atua, i te Mesia ra. Ua fafau o Iesu e ei pihai iho oia i ta ˈna mau pǐpǐ “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:20) No reira, i to te amuiraa Kerisetiano haamauraahia, ua faufaa ore ïa te “orometua,” oia hoi te Ture. (Roma 10:4; Galatia 3:25) Aita râ te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i taa oioi i teie parau mau faufaa roa. Ei faahopearaa, ua haapao noa ratou i te tahi mau titauraa o te Ture i muri aˈe atoa i to Iesu tia-faahou-raa. Ua faatano râ te tahi atu i to ratou manaˈo. Ua vaiiho mai ïa ratou i te hoê hiˈoraa maitai no tatou i teie mahana. E hiˈo mai tatou e nafea.

Te maramaramaraa anaanatae apî i te haapiiraa Kerisetiano

5. Eaha te mau faaueraa ta Petero i fanaˈo i roto i te hoê orama, e no te aha oia i huru ê ai?

5 I te matahiti 36 T.T., ua ite te aposetolo Kerisetiano ra o Petero i te hoê orama faahiahia roa. I reira, ua faaue te hoê reo no te raˈi mai ia ˈna ia taparahi e ia amu i te mau manu e te mau animara viivii i raro aˈe i te Ture. Ua huru ê o Petero! Aita oia i ‘amu aˈenei i te maa viivii e te mea mâ ore.’ Ua parau râ te reo ia ˈna e: “O ta te Atua i tamâ ra, eiaha oe e parau e, e mea viivii ïa.” (Ohipa 10:9-15) Aita o Petero i haapao etaeta i te Ture, ua faatano râ i to ˈna manaˈo. Ua ite atura oia i te tupuraa maere o te mau opuaraa a te Atua.

6, 7. Mea nafea to Petero iteraa e e nehenehe ta ˈna e poro i te mau Etene, e eaha ˈtu â te mau faaotiraa ta ˈna i huti mai?

6 Teie te ohipa i tupu. E toru taata tei haere i ǒ Petero e ani ia ˈna ia apee ia ratou i te fare o Korenelio, te hoê Etene paieti peritome-ore-hia. Ua faatomo maira o Petero ia ratou i roto i te fare e ua faaamu ia ratou. I to ˈna taaraa i te auraa o teie orama, ua apee o Petero ia ratou i te poipoi aˈe i te fare o Korenelio. I reira, ua poro maite o Petero no nia ia Iesu Mesia. I taua taime ra to Petero parauraa e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” E ere o Korenelio anaˈe, to ˈna fetii atoa râ e to ˈna mau hoa rahi tei faaroo ia Iesu, e “ua mairi maira te [varua moˈa] i nia iho i taua feia atoa i faaroo mai i taua parau ra.” I to ˈna taaraa e na Iehova teie ohipa, “ua parau atura Petero ia ratou e bapetizo ma te iˈoa o te Fatu ra” o Iesu Mesia.—Ohipa 10:17-48; MN.

7 Mea nafea to Petero iteraa e e nehenehe te mau Etene, aita i raro aˈe i te Ture a Mose, e riro ei pǐpǐ na Iesu Mesia? Maoti ïa te haroaroaraa pae varua. I te mea e ua faaite te Atua i ta ˈna farii maitai i te mau Etene peritome-ore-hia, ma te ninii i to ˈna varua i nia ia ratou, ua haroaroa o Petero e e nehenehe ratou e bapetizohia. I te hoê â taime, e au ra e ua taa ia Petero e aita te Atua i titau i te mau Kerisetiano Etene ia haapao i te Ture a Mose ia bapetizohia ratou. Ahiri outou i ora i taua tau ra, e farii anei outou i te faatano i to outou manaˈo mai ia Petero?

Ua pee noa te tahi pae i te “orometua”

8. Eaha te manaˈo taa ê i to Petero no nia i te peritomeraa ta te tahi mau Kerisetiano e faaea ra i Ierusalema i paturu, e no te aha?

8 I muri aˈe i te faarueraa i te fare o Korenelio, ua haere o Petero i Ierusalema. Ua faarooroo to reira amuiraa e ‘ua mau te mau Etene i te parau a te Atua’ e aita te tahi mau pǐpǐ ati Iuda i mauruuru i te reira. (Ohipa 11:1-3) Ua farii “to te peritome ra” e e nehenehe te mau Etene e riro ei pǐpǐ na Iesu, ua onoono râ ratou e mea titauhia ia haapao teie mau taata o te mau nunaa e ere i te ati Iuda i te Ture no te ora. I te tahi aˈe pae, i te mau tuhaa fenua e ua rahi aˈe te Etene i te Kerisetiano ati Iuda, e ere te peritomeraa i te mârôraa. Ua vai na manaˈo e piti fatata 13 matahiti i te maoro. (Korinetia 1, 1:10) Auê ïa tamataraa no taua mau Kerisetiano matamua ra—te mau Etene iho â râ e faaea ra i te mau tuhaa fenua ati Iuda!

9. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia afaro te mârôraa no nia i te peritomeraa?

9 I te pae hopea, ua rahi roa te mârôraa i te matahiti 49 T.T. i to te tahi mau Kerisetiano no Ierusalema haereraa i Anetiohia, i Suria, te poro ra hoi Paulo i reira. Ua haamata ˈtura ratou i te haapii e mea tia ia peritomehia te mau Etene tei taui i te haapaoraa ia au i te Ture. E mârô maite atura Paulo raua o Baranaba ia ratou! Ia ore te mârôraa e afaro, mea papu e e turori te tahi mau Kerisetiano ati Iuda aore ra Etene. No reira, ua faanahohia ˈtura e ia haere o Paulo e te tahi atu i Ierusalema e ani i te tino aratai Kerisetiano ia faaafaro roa i te mârôraa.—Ohipa 15:1, 2, 24.

Te auhoêraa i muri aˈe i te mârôraa!

10. Eaha te tahi mau manaˈo ta te tino aratai i hiˈopoa hou a rave ai i te faaotiraa no nia i te tiaraa o te mau Etene?

10 I te hoê apooraa, e au ra e ua faatia te tahi i te peritomeraa, area te tahi atu, ua patoi atu ïa. Aita râ te huru aau i upootia. I muri aˈe i te mârôraa rahi, ua faataa na aposetolo ra o Petero raua o Paulo i te mau tapao ta Iehova i rave i rotopu i te feia faaroo peritome-ore-hia. Ua faataa raua e ua ninii te Atua i te varua moˈa i nia i te mau Etene peritome-ore-hia. Inaha, ua ui raua, ‘E tano anei ia patoi te amuiraa Kerisetiano i te feia ta te Atua i farii?’ I muri iho, ua taio atura te pǐpǐ ra o Iakobo i te hoê irava o te Papai o tei tauturu i te feia atoa e faaroo ra ia haroaroa i to Iehova hinaaro i roto i taua tupuraa ra.—Ohipa 15:4-17.

11. Eaha tei ore i ohipa i nia i te faaotiraa no nia i te peritomeraa, e eaha te faaite ra e ua haamaitai Iehova i te faaotiraa?

11 Te tiatonu ra te taatoaraa i te tino aratai. E paturu anei ratou i te peritomeraa no te mea e ati Iuda ratou? Eita. Ua faaoti maite teie mau taata haapao maitai i te pee i te mau Papai e te aratairaa a te varua moˈa o te Atua. I muri aˈe i te faarooraa i te mau faaiteraa tano atoa, ua farii tahi atura te tino aratai e aita e faufaa ia peritomehia te mau Kerisetiano Etene e ia auraro ratou i te Ture a Mose. I to te mau taeae faarooraa i te faaotiraa, ua oaoa ratou e ua “tupu atura” te amuiraa “i te rahiraa, aita e mahana tuua.” Ua haamaitaihia taua mau Kerisetiano ra, o tei auraro i te aratairaa teotaratia maramarama, i te hoê pahonoraa papu niuhia i nia i te mau Papai. (Ohipa 15:19-23, 28, 29; 16:1-5) Aita râ te hoê uiraa faufaa i pahonohia ˈtura.

E te mau Kerisetiano ati Iuda?

12. Eaha te uiraa aita i pahonohia ˈtura?

12 Ua faaite maitai te tino aratai e aita e faufaa ia peritomehia te mau Kerisetiano Etene. E te mau Kerisetiano ati Iuda ïa? Aita te faaotiraa a te tino aratai i tatara maitai i tera tuhaa o te uiraa.

13. No te aha e mea hape ai ia parau e mea titauhia ia haapao i te Ture a Mose no te ora?

13 Ua tamau te tahi mau Kerisetiano ati Iuda, ‘e mârô ra i te ture,’ i te peritome i ta ratou mau tamarii e i te haapao i te tahi mau titauraa o te Ture. (Ohipa 21:20) Ua tae roa te tahi atu i te onoono e mea titauhia ia haapao te mau Kerisetiano ati Iuda i te Ture no te ora. Ua hape roa ïa ratou. Ei hiˈoraa, e nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e pûpû i te hoê tusia animara ia faaorehia ta ˈna mau hara? Ua faufaa ore hoi tera mau pûpûraa i te tusia o te Mesia. E te titauraa ïa o te Ture eiaha te mau ati Iuda e faahoa ˈtu i te mau Etene? E mea fifi roa ïa no te mau poro evanelia Kerisetiano itoito rahi ia haapao i taua faaueraa ra e ia haapii i te mau Etene i te mau mea atoa ta Iesu i parau. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8; 10:28) * Aita e haapapuraa e ua tatarahia teie parau i te hoê apooraa a te tino aratai. Aita râ te amuiraa i vaiihohia ma te tauturu ore.

14. Eaha te aratairaa no nia i te Ture ta te mau rata faauruahia a Paulo e horoa ra?

14 Ua tae maira te aratairaa, eiaha na roto i te rata a te tino aratai, na roto râ i te tahi atu mau rata faauruahia a te mau aposetolo. Ei hiˈoraa, ua horoa te aposetolo Paulo i te hoê poroi puai i te mau ati Iuda e te mau Etene e faaea ra i Roma. I roto i ta ˈna rata, ua faataa oia e ‘o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda mau; e te peritome aau ra, ta ˈna peritome.’ (Roma 2:28, 29) I roto i tauâ rata ra, ua faaohipa Paulo i te hoê faahohoˈaraa no te haapapu e aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture. Ua parau oia e eita e tia i te hoê vahine ia faaipoipo e piti tane. Ia pohe râ ta ˈna tane, e tiamâraa to ˈna e faaipoipo faahou. Ua faaau atura Paulo i te faahohoˈaraa, ma te faaite e eita e tia i te mau Kerisetiano faatavaihia ia auraro i te Ture a Mose e ia riro ei taata no te Mesia i te hoê â taime. Ia “pohe” ratou “i te ture” e nehenehe ai ratou e tahoê atu i te Mesia.—Roma 7:1-5.

Aita te tahi pae i taa oioi i te manaˈo

15, 16. No te aha te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i ore ai i taa i te manaˈo no nia i te Ture, e eaha ta te reira e faaite ra no nia i te faufaaraa ia vai ara noa i te pae varua?

15 Eita e noaa ia patoi i te haaferuriraa a Paulo no nia i te Ture. No te aha ïa te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i ore ai i taa i te manaˈo? No te mea aita to ratou e haroaroaraa pae varua. Ei hiˈoraa, aita ratou i tâuˈa i te maa etaeta i te pae varua. (Hebera 5:11-14) Aita atoa ratou i haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Hebera 10:23-25) O te huru o te Ture te tahi atu tumu i ore ai te tahi pae i taa i te manaˈo. Ua niuhia te Ture i nia i te mau mea e nehenehe ratou e ite, e fafa e e tapea, mai te hiero e te autahuˈaraa. Mea ohie aˈe no te hoê taata aita e haapao ra i te mau ohipa pae varua ia farii i te Ture, eiaha râ i te mau faaueraa tumu hohonu atu â o te Kerisetianoraa, tei niuhia i nia i te mau mea itea ore e vai mau ra.—Korinetia 2, 4:18.

16 I roto i ta ˈna rata i to Galatia, ua faataa Paulo i te tahi atu tumu i hinaaro ai te feia faahua Kerisetiano i te haapao i te Ture. Ua faataa oia e ua hinaaro teie mau taata e ia hiˈohia ratou ei feia e au ia faaturahia, ei melo o te hoê haapaoraa rahi. Aita ratou i hinaaro i te riro ei Kerisetiano faahiahia i roto i te oire, ua hinaaro râ i te rave fatata i te mau faaauraa atoa no te riro ei melo o te oire. Ua nounou aˈe ratou i te farii maitai a te taata eiaha ta te Atua.—Galatia 6:12.

17. Inafea te maramarama-maitai-roa-raa te manaˈo tano no nia i te haapaoraa i te Ture?

17 Ua huti mai te mau Kerisetiano haroaroa, o tei faahohonu maite i ta Paulo mau rata faauruahia e te Atua e ta te tahi atu, i te mau faaotiraa tano roa no nia i te Ture. I te matahiti 70 T.T. noa râ to te mau Kerisetiano ati Iuda atoa maramarama-maitai-raa i te manaˈo tano no nia i te Ture a Mose. Ua tupu te reira i to te Atua vaiihoraa e ia haamouhia o Ierusalema, to ˈna hiero, e te mau papai atoa no nia i ta ˈna autahuˈaraa. Aita ˈtura i tia i te taata atoa ia haapao i te mau titauraa atoa o te Ture.

Faaohiparaa i te haapiiraa i teie tau

18, 19. (a) No te vai maitai noa i te pae varua, teihea huru e mea tia ˈi ia farii tatou e teihea huru e mea tia ˈi ia ape? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Paulo e haapii maira no nia i te peeraa i te aratairaa no ǒ mai i te mau taeae e hopoia ta ratou? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 18.)

18 I muri aˈe i te hiˈopoaraa i teie mau ohipa i tupu mea maoro aˈenei, peneiaˈe te uiui ra outou: ‘Ahiri au i ora i taua tau ra, eaha to ˈu huru a faaite-riirii-hia ˈi to te Atua hinaaro? E haapao etaeta anei au i te mau manaˈo tumu? Aore ra e faaoromai anei au e maramarama noa ˈtu â ˈi te tatararaa e tano? E ia maramarama mai, e turu anei au i te reira ma te aau atoa?’

19 Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e parau roa eaha ta tatou e rave ahiri tatou i ora i taua tau ra. E nehenehe râ tatou e ui ia tatou iho: ‘E nafea vau i mua i te mau tatararaa no nia i te maramaramaraa bibilia e faaitehia ra i teie mahana? (Mataio 24:45) Ia horoahia mai te aratairaa bibilia, te tutava ra anei au i te faaohipa ˈtu, ma te haapao eiaha noa i te parau o te ture, i te niu râ o te reira? (Korinetia 1, 14:20) Te tiai ra anei au ma te faaoromai ia Iehova aita anaˈe te tahi o ta ˈu mau uiraa i pahonohia ˈtura?’ E mea faufaa roa ia faaohipa maitai tatou i te maa varua e vai ra i teie mahana, ia ore roa ˈtu hoi tatou e ‘mairi i muri.’ (Hebera 2:1) Ia horoa Iehova i te aratairaa na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei, e faaroo maite tatou. Ia na reira tatou, e haamaitai Iehova ia tatou i te ora mure ore oaoa e te mauruuru.

[Nota i raro i te api]

^ par. 13 I to Petero tereraa i Anetiohia i Suria, ua oaoa oia i te amuiraa ma te mahanahana i te mau Etene faaroo. I to te tahi mau Kerisetiano ati Iuda râ taeraa ˈtu i Ierusalema, “ounu atura [Petero], faataa ê atura, mǎtaˈu aˈera i to te peritome.” E nehenehe tatou e feruri eaha râ paha taua mau Etene ra tei taui i te haapaoraa, i te turori i to te aposetolo faaturahia patoiraa i te tamaa e o ratou.—Galatia 2:11-13.

E nafea outou ia pahono?

• Mea nafea to te Ture a Mose riroraa ei ‘orometua e aratai i te Mesia ra’?

• E nafea outou ia faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te huru o Petero e o “to te peritome ra” i mua i te faatanoraa i te maramaramaraa i te parau mau?

• Eaha ta outou i haapii no nia i te ravea e faaite ai Iehova i te parau mau i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]

Ua pahono Paulo ma te haehaa i te hoê tamataraa

I muri aˈe i te hoê tere mitionare manuïa, ua tae o Paulo i Ierusalema i te matahiti 56 T.T. E tamataraa te tiai maira ia ˈna. Ua faarooroo te amuiraa e te haapii ra oia e ua tuuhia te Ture i te hiti. Ua taiâ te mau matahiapo ia turori te mau Kerisetiano ati Iuda tei taui apî i te haapaoraa, i ta Paulo parau huna ore no nia i te Ture e ia manaˈo ratou e aita te mau Kerisetiano e faatura ra i ta Iehova mau faanahoraa. I roto i te amuiraa, e maha Kerisetiano ati Iuda tei euhe i te hoê euhe Nazira paha. Mea titauhia ia haere ratou i te hiero no te rave faahope i te mau titauraa o te euhe.

Ua ani te mau matahiapo ia Paulo ia apee i na taata e maha i te hiero e ia haapao i ta ratou mau haamâuˈaraa. I papai na Paulo e piti aˈe rata faauruahia e faataa ra e e ere te Ture i te titauraa no te ora. Teie râ, ua haapao oia i te manaˈo haava o vetahi ê. I papai na oia e: “I te feia i raro aˈe i te ture, mai te mea e, tei raro atoa ˈˈe au i te ture, ia noaa ia ˈu taua feia i raro aˈe i te ture ra.” (Korinetia 1, 9:20-23) Ma te ore e ofati i te mau faaueraa tumu bibilia faufaa roa, ua manaˈo Paulo e e tia ia ˈna ia farii i te aniraa a te mau matahiapo. (Ohipa 21:15-26) E ere te reira i te mea ino. Aita te reira e ofati ra i te faanahoraa o te euhe, e ua faaohipahia te hiero no te haamoriraa viivii ore, eiaha no te haamoriraa idolo. Ua farii atura Paulo i te aniraa ia ore vetahi ê e turori. (Korinetia 1, 8:13) Aita e feaaraa, ua titauhia ia faaite Paulo i te haehaa rahi, e mauruuru roa ˈtu ai tatou ia ˈna.

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

Tau matahiti i te maoro, ua vai noa te mau manaˈo taa ê no nia i te Ture a Mose i rotopu i te mau Kerisetiano