Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau taurearea e—eita Iehova e haamoe i ta outou ohipa!

E te mau taurearea e—eita Iehova e haamoe i ta outou ohipa!

E te mau taurearea e—eita Iehova e haamoe i ta outou ohipa!

“E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.”—HEBERA 6:10.

1. E nafea te mau buka bibilia o te Hebera e Malaki e faaite ai e te haafaufaa ra Iehova i ta oe taviniraa?

 UA RAVE aˈena anei oe i te hoê ohipa maitai na te hoê hoa e aita oe i haamauruuruhia i muri aˈe? Mea mauiui roa ia haafaufaa-ore-hia te hoê ohipa hamani maitai aore ra, te mea ino roa ˈtu â, ia haamoe-roa-hia. Mea taa ê râ ia tavini tatou ia Iehova ma to tatou aau atoa! Te na ô ra te Bibilia e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.” (Hebera 6:10) A feruri na i te auraa o te reira. E hiˈo mau â Iehova ei ohipa parau-tia ore na ˈna—e hara—ahiri e haamoe oia i ta oe i rave e i ta oe e tamau ra i te rave i roto i ta ˈna taviniraa. E Atua mauruuru mau oia!—Malaki 3:10.

2. Na te aha e faariro i te taviniraa ia Iehova ei mea taa ê mau?

2 E ravea taa ê ta oe no te haamori e no te tavini i teie Atua mauruuru. I te mea e e fatata e ono noa mirioni hoa faaroo to oe ia faaauhia i na taata fatata e ono miria i te ao nei, e fanaˈoraa taa ê mau roa ta oe. Hau atu â, i te mea e te faaroo nei e te farii nei oe i te poroi o te parau apî maitai, e tapao faaite ïa e te anaanatae ra Iehova iho ia oe. Ua parau hoi Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) Oia, e tauturu Iehova i te taata taitahi ia fanaˈo i te mau maitai o te tusia o te Mesia.

A mauruuru i ta oe fanaˈoraa taa ê rahi

3. Mea nafea to te mau tamaiti a Kora faaiteraa i te mauruuru no te fanaˈoraa taa ê e tavini ia Iehova?

3 Mai tei faahitihia i roto i to mua ˈtu tumu parau, tei roto oe i te hoê tupuraa otahi ia oaoa te aau o Iehova. (Maseli 27:11) Teie te mea ta oe e ore roa e haafaufaa ore e tia ˈi. I roto i te hoê o ta ratou mau salamo faauruahia, ua faaite te mau tamaiti a Kora i to ratou mauruuru no te fanaˈoraa taa ê e tavini ia Iehova. Te taio nei tatou e: “E maitai rahi to te mahana hoê i roto i te mau hezere no oe ra, i te mahana atoa e tausani noa ˈtu i te tahi vahi ê. E hinaaro rahi to ˈu i te tiai i te uputa i te fare o tau Atua, i te parahi i te mau tiahapa o te paieti ore ra.”—Salamo 84:10.

4. (a) No te tahi pae, na te aha e faariro i te haamoriraa a Iehova ei mea taotia? (b) E nafea Iehova iho e faaite ai i te aau tae e hiˈo e e haamaitai i ta ˈna mau tavini?

4 Tera anei to oe manaˈo i ta oe fanaˈoraa taa ê e tavini i to oe Metua i te raˈi ra? Parau mau, i te tahi mau taime, e au ra e te taotia ra te haamoriraa a Iehova i to oe tiamâraa. E parau mau e e titau te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu bibilia i te tahi haapaeraa ia ˈna iho. I te pae hopea râ, no to oe maitai te mau mea atoa ta Iehova e ani ra ia oe. (Salamo 1:1-3) Hau atu â, e ite Iehova i ta oe mau tutavaraa e e faaite oia i to ˈna mauruuru no to oe haapao maitai. Oia mau, ua papai Paulo e ‘o Iehova te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.’ (Hebera 11:6; MN) Te imi nei Iehova i te mau ravea no te na reira. Ua parau te hoê peropheta parau-tia no Iseraela i tahito ra e: “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—Paraleipomeno 2, 16:9.

5. (a) Eaha te hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe e faaite ai oe e ua tia to aau ia Iehova? (b) No te aha paha e au ra e mea fifi ia paraparau ia vetahi ê i to oe faaroo?

5 Hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe e faaite ai oe e ua tia to aau ia Iehova, o te paraparauraa ïa ia vetahi ê no nia ia ˈna. Ua nehenehe aˈena anei oe e paraparau i te tahi o to oe mau hoa haapiiraa i to oe faaroo? I te omuaraa, e au ra e mea taiâ ia na reira, e e faatupu mai paha te manaˈo iho i te tahi mǎtaˈu rii. ‘E ia ata ratou ia ˈu?’ ta oe paha ïa e ui. ‘E ia manaˈo ratou e mea huru ê ta ˈu haapaoraa?’ Ua faˈi Iesu e eita te taata atoa e faaroo i te poroi o te Basileia. (Ioane 15:20) E ere râ te auraa e e ora oe ma te faaooohia e te patoihia. Ua itea râ i te mau taurearea Ite e rave rahi te hoê tariˈa faaroo e ua noaa atoa ia ratou te faatura rahi atu â o to ratou mau hoa ma te paturu i ta ratou mau tiaturiraa.

“E tauturu mai Iehova ia oe”

6, 7. (a) Mea nafea to te hoê tamahine, 17 matahiti, pororaa i to ˈna mau hoa haapiiraa? (b) Eaha ta oe i haapii na roto i te tupuraa o Jennifer?

6 E nafea râ oe e itoito ai i te paraparau roa ˈtu i to oe faaroo? No te aha e ore ai e faaoti i te faaite i te parau mau ia ui mai te taata ia oe no nia i ta oe haapaoraa? A hiˈo na i te tupuraa o Jennifer, 17 matahiti. “Tei te taime tamaaraa avatea vau i te fare haapiiraa. Ua tauaparau ihora te mau tamahine i ta ˈu airaa maa no nia i te haapaoraa, e ua ui mai te hoê o ratou eaha ta ˈu haapaoraa,” ta ˈna ïa e parau ra. Ua taiâ anei o Jennifer ia pahono atu? “E,” ta ˈna ïa e faˈi ra, “no te mea aita i papu ia ˈu eaha to ratou huru.” Ua nafea ihora o Jennifer? “Ua parau atu vau i te mau tamahine e e Ite no Iehova vau,” ta ˈna ïa e parau faahou ra. “I te omuaraa, ua maere ratou. E au ra e ua manaˈo ratou e mau taata huru ê te mau Ite no Iehova. Ua turai te reira ia ratou ia ui mai i te tahi mau uiraa, e ua nehenehe au e haamaramarama i te tahi o to ratou mau manaˈo hape. I muri aˈe atoa i taua mahana ra, ua ui mai te tahi mau tamahine i te hoê uiraa i te tahi mau taime.”

7 Ua tatarahapa anei o Jennifer i te raveraa i te taime no te paraparau roa ˈtu i ta ˈna mau tiaturiraa? Aita roa ˈtu! “Ua maitai roa vau i te hoperaa te taime tamaaraa avatea,” ta ˈna ïa e parau ra. “I teie nei, e manaˈo maitai aˈe to tera mau tamahine oia hoi o vai mau na te mau Ite no Iehova.” Mea ohie ta Jennifer aˈoraa i teie nei: “Mai te peu e mea fifi roa no oe ia poro i te mau hoa haapiiraa aore ra te mau orometua haapii, a pure oioi. E tauturu mai Iehova ia oe. E oaoa oe i to oe faaohipa-maitai-raa i to oe taime no te horoa i te hoê faaiteraa.”—Petero 1, 3:15.

8. (a) Mea nafea te pure i te tautururaa ia Nehemia ia ˈna i faaû i te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia? (b) Eaha te tahi mau tupuraa i te fare haapiiraa e titauhia ˈi paha ia pure oe ma te poto e te mamû noa ia Iehova?

8 A tapao na e te faaue ra Jennifer “a pure oioi” ia Iehova ia fa mai te hoê ravea e faaite ai i to oe faaroo. Teie mau â ta Nehemia, te hopoi auˈa a te arii Peresia ra o Aretehasaseta, i rave ia ˈna i faaû i te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia. Ua hepohepo roa o Nehemia no to ˈna faaararaahia no nia i te ati o te mau ati Iuda e to ˈna iteraa e ua paparari te patu e te mau uputa o Ierusalema. Ua tapao te arii e e au ra e ua peapea o Nehemia, ui aˈera oia ia Nehemia eaha to ˈna. Hou oia a pahono ai, ua pure Nehemia ia noaa mai te aratairaa. Ua ani ihora oia ma te mǎtaˈu ore i te parau faatia e hoˈi i Ierusalema e e tauturu i te patu faahou i te oire i vavahihia. Ua farii o Aretehasaseta i ta Nehemia aniraa. (Nehemia 2:1-8) Eaha te haapiiraa no oe? Mai te peu e e taiâ oe ia fa mai te hoê ravea e faaite ai oe i to oe faaroo, eiaha e haafaufaa ore i ta oe ravea e pûpû ai i te hoê pure mamû noa. Ua papai Petero e: “E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia [Iehova]; oia hoi te tiai mai ia outou.”—Petero 1, 5:7; Salamo 55:22.

‘Ia vai ineine oe ia parau atu’

9. Mea nafea to Leah, 13 matahiti, opereraa e 23 buka Les jeunes s’interrogent?

9 A hiˈo na i te tahi atu tupuraa. Te taio ra o Leah, 13 matahiti, i te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques * i te taime tamaaraa avatea i te fare haapiiraa. Te na ô ra oia e: “Te hiˈo noa ra vetahi ê ia ˈu e aita i maoro, e mea rahi o te hiˈo ra na nia i to ˈu tapono. Ua haamata aˈera ratou i te ui eaha mau na tera buka.” I te hopea o te mahana, ua ani e maha tamahine ia Leah i te buka Les jeunes s’interrogent. Aita i maoro, ua faaite teie mau tamahine i te buka ia vetahi ê, hinaaro atoa ˈtura ratou i te tahi. I te roaraa o na hebedoma i muri mai, ua opere o Leah e 23 buka Les jeunes s’interrogent na to ˈna mau hoa haapiiraa e to ratou mau hoa. Mea ohie anei no Leah ia paraparau roa ˈtu i to vetahi ê uiraa ia ˈna i te omuaraa eaha te buka ta ˈna e taio ra? Eita roa! “I te omuaraa, ua taiâ vau,” ta ˈna ïa e faˈi ra. “Ua pure râ vau, e ua ite au e to pihai iho Iehova ia ˈu.”

10, 11. Mea nafea to te hoê potii ati Iseraela tautururaa i te hoê raatira o te nuu o Arama ia ite ia Iehova, e eaha te mau tauiraa ta ˈna i rave i muri aˈe?

10 Te haamanaˈo maira paha te tupuraa o Leah ia oe i te hoê â tupuraa i farereihia na e te hoê potii ati Iseraela i tapea-tîtî-hia i Arama. Ua leperahia o Naamana, te hoê raatiraa o te nuu o Arama. Peneiaˈe ua haamata ta ˈna vahine i te aparauraa o tei turai i teie potii ia paraparau roa ˈtu i to ˈna faaroo. Teie ta ˈna i parau: “Ahiri tau fatu i tae i te peropheta i Samaria ra! e ora hoi tana maˈi ra e lepera ia ˈna.”—Te mau arii 2, 5:1-3.

11 Ei faahopearaa o to teie potii mǎtaˈu ore, ua ite ihora o Naamana e “aore roa e Atua i te ao atoa nei, maori râ i Iseraela.” Ua faaoti atoa oia e ‘e ore oia e hopoi faahou i te tusia taauahi e te tusia atoa i te mau atua ěê maori râ ia Iehova anaˈe.’ (Te mau arii 2, 5:15, 17) Mea papu maitai e ua haamaitai mai Iehova i te itoito o tera potii. E nehenehe e e na reira atoa oia no te mau taurearea i teie mahana. Hoê â tupuraa ta Leah i farerei. I muri aˈe, ua haafatata ˈtu te tahi o to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna e ua parau e te tauturu ra te buka Les jeunes s’interrogent ia ratou e to ratou haerea. “Ua oaoa vau,” ta ˈna ïa e parau ra, “no te mea ua ite au e te tauturu ra vau ia vetahi ê ia ite atu â ia Iehova e te tauturu ra ia ratou ia taui i to ratou oraraa.”

12. E nafea oe e itoitohia ˈi i te paruru i to oe faaroo?

12 E nehenehe oe e farerei i te hoê â tupuraa e to Jennifer raua o Leah. A faaroo i te aˈoraa a Petero, o tei papai e ei Kerisetiano “ia vai ineine . . . [oe] ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia [oe] i te tiaturi i roto ia [oe] na, ma te mǎrû e te auraro maite atu,” e tia ˈi. (Petero 1, 3:15) E nafea oe? A pee i te haerea o te mau Kerisetiano no te senekele matamua o tei pure ia Iehova ia tauturu ia ratou ia poro “ma te mǎtaˈu ore.” (Ohipa 4:29) I muri aˈe, ia itoito oe i te paraparau ia vetahi ê i ta oe mau tiaturiraa. E maere paha oe i te mau faahopearaa e noaa mai. Hau atu â, e oaoa te aau o Iehova ia oe.

Te mau ripene video e te mau opuaraa taa ê

13. Eaha te mau ravea ta te tahi mau taurearea i faaohipa no te horoa i te hoê faaiteraa? (A hiˈo i te mau tumu parau tarenihia i te mau api 14 e 15.)

13 Ua faataa te mau taurearea e rave rahi i to ratou faaroo i to ratou mau hoa haapiiraa aore ra mau orometua haapii maoti te faaohiparaa i te mau ripene video. I te tahi taime, ua horoa atoa te mau ohipa haapiiraa i te ravea no te arue ia Iehova. I roto i ta raua piha tuatapaparaa, ei hiˈoraa, ua anihia i na tamaroa Ite no Iehova toopiti, 15 matahiti, ia papai i te hoê parau faataa no nia i te hoê o te mau haapaoraa rarahi o te ao. Ua papai amui teie nau tamaroa i ta raua parau faataa no nia i te mau Ite no Iehova, ma te faaohipa i te buka ra Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu ei tautururaa ia raua. * Ua vauvau atoa raua i te hoê parau faataa parau vaha e pae minuti. I muri iho, no te mea e mea rahi roa ta te orometua haapii e ta te mau piahi uiraa, ua faaea nau tamaroa i mua i te piha haapiiraa e 20 minuti hau. Ua tamau to raua mau hoa haapiiraa i te ui i te tahi mau uiraa no nia i te mau Ite no Iehova ehia hebedoma i te maoro i muri aˈe!

14, 15. (a) No te aha e marei ai ia mǎtaˈu i te taata? (b) No te aha e tiaturi ai oe i ta oe faaiteraa ia vetahi ê i ta oe mau tiaturiraa e tia ˈi?

14 Mai ta te mau tupuraa i faahitihia aˈenei e faaite ra, e mau haamaitairaa rahi te noaa mai na roto i te faaiteraa ia vetahi ê i ta oe mau tiaturiraa ei Ite no Iehova. Eiaha e vaiiho i te mǎtaˈu i te taata e faaere ia oe i te fanaˈoraa taa ê e te oaoa e tauturu ia vetahi ê ia ite ia Iehova. Te na ô ra te Bibilia e: “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra; o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.”—Maseli 29:25.

15 A haamanaˈo na, ei taurearea Kerisetiano, e mea ta oe ta to oe mau hoa e hinaaro rahi roa ra—te huru oraraa maitai roa ˈˈe i teie nei e te parau fafau o te ora mure ore no a muri aˈe. (Timoteo 1, 4:8) Mea anaanatae ia tapao e i te Hau Amui no Marite—te fenua ta oe paha e manaˈo e mea tâuˈa ore te taata aore ra e mea haapao i te mau mea a teie nei ao—ua faaite te hoê uiuiraa manaˈo e mea anaanatae roa na te afaraa aˈe o te mau taurea-rea te haapaoraa, e te parau ra te hoê i nia i te toru e o te faaroo “te mana faufaa roa ˈˈe” i roto i to ratou oraraa. Mai te reira atoa te tupuraa i te tahi atu mau fenua e rave rahi o te ao nei. Peneiaˈe ïa e oaoa to oe mau hoa i te fare haapiiraa ia faaroo i te mea ta oe e parau no nia i te Bibilia.

Ei taurearea, a haafatata ˈtu ia Iehova

16. Eaha te titau-atoa-hia no te faaoaoa ia Iehova hau atu i te paraparauraa ia vetahi ê no nia ia ˈna?

16 Oia mau, e titau te faaoaoaraa i te aau o Iehova hau atu i te paraparau-noa-raa no nia ia ˈna. E titau-atoa-hia ia faaau oe i to oe haerea i nia i ta ˈna mau ture aveia. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra [mau faaueraa]: e ere hoi ta ˈna [mau faaueraa] i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3; MN) E ite oe e mea mau te reira mai te peu e e haafatata ˈtu oe ia Iehova. E nafea oe?

17. E nafea oe e haafatata ˈtu ai ia Iehova?

17 A faataa i te taime no te taio i te Bibilia e te mau papai bibilia. E rahi noa ˈtu â oe i te haapii no nia ia Iehova, e rahi noa ˈtu te ohie no oe ia faaroo ia ˈna e ia paraparau ia vetahi ê no nia ia ˈna. “E tuu mai te taata maitai i te mea maitai no roto i te pueraa o te maitai ra o to ˈna aau,” te reo ïa o Iesu, “no te î hoi o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) No reira, a faaî i to oe aau i te mau mea maitatai. No te aha e ore ai e haamau i te mau fa no nia i te reira? Peneiaˈe e nehenehe oe e haamaitai i te faaineineraa i te mau putuputuraa a te amuiraa no teie hebedoma e haere mai nei. E nehenehe oe e haamau ei fa na oe i mua nei, e apiti atu na roto i te horoaraa i te hoê pahonoraa poto ma te aau tae râ. Oia mau, mea faufaa roa ia faaohipa atoa oe i te mau mea ta oe e haapii ra.—Philipi 4:9.

18. Noa ˈtu e e û oe i te tahi patoiraa, eaha ta oe e nehenehe e tiaturi?

18 Mea mure ore—oia mau, a tau a hiti noa ˈtu—te mau haamaitairaa e noaa mai ia tavini ia Iehova. Parau mau, e û paha oe i te tahi taime i te tahi patoiraa aore ra faaoooraa no te mea e Ite no Iehova oe. A manaˈo na râ ia Mose. Te parau ra te Bibilia e “te haapao maite ra hoi oia i te utua ra ei hoo.” (Hebera 11:24-26) E nehenehe atoa oe e tiaturi e e haamaitai Iehova ia oe no ta oe mau tutavaraa e haapii e e paraparau no nia ia ˈna. Oia mau, eita roa ˈtu oia ‘e haamoe i ta oe ohipa i rave, e to oe hinaaro i to ˈna ra iˈoa.’—Hebera 6:10.

[Nota i raro i te api]

^ par. 9 Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ par. 13 Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• No te aha e papu ai ia oe e te haafaufaa ra Iehova i ta oe taviniraa?

• Eaha te tahi mau ravea faaiteraa i te fare haapiiraa ta te tahi mau piahi i itea e mea manuïa?

• E nafea oe e itoitohia ˈi ia poro i te mau hoa haapiiraa?

• E nafea oe e haafatata ˈtu ai ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Te arue atoa ra te mau tamarii apî roa ia Iehova!

E nehenehe atoa te mau tamarii apî roa e horoa i te hoê faaiteraa i te fare haapiiraa. E hiˈo anaˈe i teie mau aamu.

Ua taio te piha CM2 a Amber, 10 matahiti, i te hoê buka no nia i te aroraa Nazi i te mau ati Iuda i te Piti o te Tamaˈi rahi. Ua faaoti o Amber i te afai i te ripene video Les triangles violets i ta ˈna orometua haapii. Ua maere te orometua haapii i te iteraa e ua hamani-ino-atoa-hia te mau Ite no Iehova i raro aˈe i te faatereraa Nazi. Ua haamataitai te orometua haapii i te ripene video i te taatoaraa o te piha haapiiraa.

I te 8raa o to ˈna matahiti, ua papai o Alexa i te hoê rata na ta ˈna piha haapiiraa ma te faataa ˈtu no te aha eita ta ˈna e nehenehe e apiti atu i roto i ta ratou oroa Noela. No to ˈna maere rahi, ua faataio te orometua haapii a Alexa i te rata ma te reo puai i ta ˈna iho piha haapiiraa e i te tahi atu na piha haapiiraa e piti atoa! “Ua haapii au i te faatura i te tahi atu mau taata mea taa ê ta ratou tiaturiraa i ta ˈu iho,” ta ˈna ïa i parau ei faaotiraa, “e te haamauruuru ra vau ia outou no to outou faaturaraa i ta ˈu faaotiraa eiaha e faatupu i te Noela.”

I muri rii aˈe i te haamataraa i te piha CP, ua afai Eric i te buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia i te fare haapiiraa e ua ani i te parau faatia e faaite atu i to ˈna mau hoa haapiiraa. “E manaˈo maitai aˈe to ˈu,” ta ta ˈna orometua haapii ïa i parau. “No te aha oe e ore ai e taio i te hoê aamu i te piha haapiiraa?” Ua na reira o Eric. I muri aˈe, ua titau oia i te taatoaraa o te hinaaro i te buka ia afai i to ratou rima i nia. Ua na reira 18 piahi, tae noa ˈtu te orometua haapii! I teie nei, te manaˈo ra Eric e e tuhaa fenua pororaa taa ê ta ˈna.

Te mauruuru nei o Whitney, e 9 matahiti, no te buka rairai ra Te mau Ite no Iehova e te haapiiraa. * Te na ô ra oia e: “E pinepine to ˈu mama i te horoa i teie buka rairai na ta ˈu mau orometua haapii i te mau matahiti atoa, i teie râ matahiti, na ˈu iho i horoa ˈtu. Maoti taua buka rairai ra, ua maiti ta ˈu orometua haapii ia ˈu ei ‘piahi o te hebedoma.’”

[Nota i raro i te api]

^ par. 56 Ua neneihia te mau papai atoa i faahitihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]

Te mau tupuraa ta te tahi pae i faaohipa no te paraparau i to ratou faaroo

Ia horoahia te hoê tumu parau haapiiraa aore ra maimiraa, ua maiti te tahi pae i te hoê tumu parau ia nehenehe ratou e horoa i te hoê faaiteraa

Ua horoa te tahi mau taurearea i ta ratou orometua haapii i te hoê ripene video aore ra te hoê papai o te tuati i te hoê tumu parau e aparauhia ra i te piha haapiiraa

Ua uihia te tahi mau taurearea o te taio ra i te Bibilia aore ra te hoê papai bibilia i te taime faafaaearaa e te tahi atu mau taurearea

[Hohoˈa i te api 13]

E tauturu te feia paari i te haamataro i te mau taurearea ia tavini ia Iehova