Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ui anei outou, “Teihea Iehova?”

E ui anei outou, “Teihea Iehova?”

E ui anei outou, “Teihea Iehova?”

‘Ua faarue mai ratou ia ˈu . . . Aore ratou i parau e, Teihea Iehova?’—IEREMIA 2:5, 6.

1. Ia ui te taata, “Teihea te Atua,” eaha ta ratou e manaˈo ra?

 “TEIHEA te Atua?” E mea rahi te taata i ui i teie uiraa. Ua tamata noa te tahi pae i te taa i te hoê parau faufaa roa no nia i te Atua Poiete, oia hoi teihea oia? Ua faahiti te tahi atu i te uiraa i muri aˈe i te hoê ati rahi aore ra i to ratou iho ûraa i te fifi rahi ma te ore e taa no te aha te Atua i ore ai i arai mai. Te vai ra râ te tahi atu aita roa ˈtu e ui ra i te uiraa no te mea te patoi ra ratou i te manaˈo e te vai mau ra te Atua.—Salamo 10:4.

2. O vai ma te manuïa ra i te imi i te Atua?

2 Parau mau, e mea rahi o te farii nei i te haapapuraa e rave rahi e te vai ra te hoê Atua. (Salamo 19:1; 104:24) Te mauruuru noa ra vetahi o teie mau taata i te tahi huru haapaoraa. Ua turai râ te hinaaro rahi i te parau mau i te tahi atu mau mirioni taata, i te mau fenua atoa, ia imi i te Atua mau. Aita ta ratou tutavaraa i faufaa ore no te mea ‘aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’—Ohipa 17:26-28.

3. (a) Ihea te Atua e parahi ai? (b) Eaha te auraa o te uiraa bibilia, “Teihea Iehova?”

3 Ia ite mau â te hoê taata ia Iehova, e taa ia ˈna e “e Varua te Atua,” o te ore e itea e te mata taata. (Ioane 4:24) Ua faahiti Iesu i te Atua mau mai “tau Metua i te [raˈi] ra.” Eaha te auraa? I te auraa pae varua, e mea teitei te vahi e parahihia ra e to tatou Metua i te raˈi, mai te raˈi o tei teitei aˈe i te fenua. (Mataio 12:50; MN; Isaia 63:15) Noa ˈtu e eita tatou e ite mata i te Atua ma to tatou mata pae tino, te rave nei râ oia e ia ite tatou o vai o ˈna e ia haapii atu â no nia i ta ˈna mau opuaraa. (Exodo 33:20; 34:6, 7) Te pahono ra oia i te mau uiraa a te feia haavare ore o te imi ra i te auraa o te oraraa. No nia i te mau mea o te ohipa i nia i to tatou oraraa, te horoa maira oia i te hoê niu papu e ite ai tatou i to ˈna tiaraa, oia hoi, eaha to ˈna manaˈo no nia i tera mau mea e te tuati ra anei to tatou mau hinaaro i ta ˈna mau opuaraa. Te hinaaro ra oia ia ui tatou eaha tera mau mea e ia tutava roa ino i te imi i te pahonoraa. Na roto i te peropheta Ieremia, ua avau Iehova i te nunaa Iseraela i tahito ra no te mea aita ratou i na reira. Ua ite ratou i te iˈoa o te Atua, aita râ ratou i ui, “Teihea Iehova?” (Ieremia 2:6) E ere o te opuaraa a Iehova ta ratou tapitapi matamua. Aita ratou i imi i ta ˈna aratairaa. Ia rave outou i te mau faaotiraa, te mea rahi e te mea haihai, e ui anei outou, “Teihea Iehova?”

Te feia i ui i te Atua

4. E nafea tatou e faufaahia ˈi i to Davida hiˈoraa e ui ia Iehova?

4 A taurearea noa ˈi oia, ua faahotu o Davida, te tamaiti a Iese, i te faaroo puai ia Iehova. Ua ite oia e e “Atua ora” o Iehova. Ua fanaˈo o Davida iho i ta Iehova parururaa. Turaihia e te faaroo e te hinaaro i ‘te iˈoa o Iehova,’ ua taparahi pohe o Davida i te aito Philiseti ra o Golia, tei ahu maite i te haana tamaˈi. (Samuela 1, 17:26, 34-51) Aita râ o Davida i tiaturi ia ˈna iho i to ˈna upootiaraa. Aita oia i na ô e noa ˈtu eaha ta ˈna e rave, e haamaitai Iehova ia ˈna. I te roaraa o te mau matahiti i muri mai, ua ui noa o Davida ia Iehova no te rave i te mau faaotiraa. (Samuela 1, 23:2; 30:8; Samuela 2, 2:1; 5:19) Ua pure noa oia e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora; te tiaturi nei au ia oe i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 25:4, 5) Auê ïa hiˈoraa maitai ia pee tatou e!

5, 6. Mea nafea to Iehosaphata imiraa ia Iehova i te mau taime rau o to ˈna oraraa?

5 I te anotau o te arii Iehosaphata, te pae o te arii i roto i te opu fetii hui arii o Davida, ua haere atu te mau nuu amui a na nunaa tootoru e tamaˈi ia Iuda. I mua i teie tupuraa ru, ‘ua faanahonaho ihora Iehosaphata e imi ia Iehova.’ (Paraleipomeno 2, 20:1-3) E ere a tahi ra o Iehosaphata a imi ai ia Iehova. I ape na oia i te haamoriraa a Baala tei haapao-roa-hia e te basileia apotata apatoerau o Iseraela e i maiti na oia i te haapao i to Iehova mau eˈa. (Paraleipomeno 2, 17:3, 4) No reira, i mua i teie fifi, mea nafea to Iehosaphata ‘imiraa ia Iehova’?

6 I roto i te hoê pure ta ˈna i faaoti i mua i te amuiraa i Ierusalema i taua taime fifi roa ra, ua faaite o Iehosaphata e te haamanaˈo ra oia i te puai mana hope o Iehova. Ua feruriruri roa oia i ta Iehova opuaraa mai tei faaitehia e to ˈNa tiavaruraa i te tahi atu mau nunaa e to ˈna horoaraa i te tahi tâpû fenua ei tufaa na Iseraela. Ua ite te arii e e hinaaro oia i ta Iehova tauturu. (Paraleipomeno 2, 20:6-12) Ua itea ˈtu anei Iehova i taua taime ra? Oia mau. Na roto i te ati Levi ra o Iahaziela, ua horoa o Iehova i te aratairaa taa maitai, e i te poipoi aˈe, ua faaupootia Oia i to ˈNa nunaa. (Paraleipomeno 2, 20:14-28) E nafea outou e papu ai e e itea ˈtu atoa Iehova e outou ia ani atu outou i ta ˈna aratairaa?

7. Ta vai ma mau pure ta te Atua e faaroo?

7 Eita o Iehova e haapao i te huru o te taata. Te titau manihini ra oia i te taata o te mau nunaa atoa ia imi ia ˈna i roto i te pure. (Salamo 65:2; Ohipa 10:34, 35) Ua ite oia eaha to roto i te aau o te feia e taparuparu ia ˈna. Te haapapu maira oia e e faaroo oia i te mau pure a te feia parau-tia. (Maseli 15:29) E itea ˈtu oia e te feia aita i hinaaro na ia ˈna e o te imi nei râ i ta ˈna aratairaa ma te haehaa. (Isaia 65:1) E faaroo atoa oia i te mau pure a te feia aita i haapao na i ta ˈna ture e o te tatarahapa nei râ ma te haehaa. (Salamo 32:5, 6; Ohipa 3:19) Ia ore râ te aau o te hoê taata e auraro i te Atua, e mea faufaa ore ïa ta ˈna mau pure. (Mareko 7:6, 7) E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

Ua ui ratou, aita râ i pahonohia mai

8. No te aha te mau pure a te arii Saula i ore ai i fariihia e Iehova?

8 I muri aˈe i to te peropheta Samuela parauraa i te arii Saula e ua faarue te Atua ia ˈna no to ˈna faaroo ore, ua haamori o Saula ia Iehova. (Samuela 1, 15:30, 31) Ua faahua haamori noa râ oia. Aita o Saula i hinaaro i te faaroo i te Atua, ia faahanahanahia râ oia e te nunaa. I muri aˈe, i to te mau Philiseti tamaˈiraa ia Iseraela, ua ui o Saula ia Iehova ma te faatia ture. No te mea râ aita oia i pahonohia mai, ua haere oia e hiˈo i te hoê taura, noa ˈtu e ua ite oia e e faautua Iehova i te reira. (Deuteronomi 18:10-12; Samuela 1, 28:6, 7) Ei haapotoraa, te na ô ra te Paraleipomeno 1, 10:14 no nia ia Saula e: ‘Aore oia i ui ia Iehova.’ No te aha? No te mea aita ta Saula mau pure i niuhia i nia i te faaroo. Mai te mea ra ïa e aita roa ˈtu oia i pure.

9. Eaha te hape o te taparuparuraa a Zedekia i ta Iehova aratairaa?

9 Oia atoa, a piri mai ai te hopea o te basileia o Iuda, ua pure-rahi-hia o Iehova e ua uiuihia ta ˈNa mau peropheta. Ua anoi râ ratou i te haamoriraa idolo e te faahua faatura ia Iehova. (Zephania 1:4-6) Noa ˈtu e ua ui ratou i te Atua ma te faatia ture, aita ratou i faaineine i to ratou aau ia auraro i to ˈna hinaaro. Ua taparuparu te arii Ze-dekia ia Ieremia e ui ia Iehova no ˈna. Ua parau ê na Iehova i te arii eaha ta ˈna e rave e tia ˈi. No te ereraa râ i te faaroo e te mǎtaˈu i te taata, aita te arii i faaroo i te reo o Iehova, e aita o Iehova i horoa faahou i te tahi pahonoraa ta te arii e hinaaro i te faaroo atu.—Ieremia 21:1-12; 38:14-19.

10. Eaha te hape o te imiraa a Iohanana i ta Iehova aratairaa, e eaha ta tatou e haapii mai na roto i ta ˈna hape?

10 I muri aˈe i to Ierusalema haamouraahia e to te nuu Babulonia hopoi-tîtî-raa i te mau ati Iuda, ua faaineine o Iohanana i te afai i Aiphiti i te pǔpǔ iti ati Iuda e toe ra i Iuda. Ua ineine ta ratou mau opuaraa, hou râ a reva ˈi, ua ani ratou ia Ieremia e pure no ratou e e ani i ta Iehova aratairaa. Aita râ ratou i fanaˈo i te pahonoraa ta ratou i hinaaro, e rave atura ratou ia au i ta ratou opuaraa. (Ieremia 41:16–43:7) Te ite ra anei outou i roto i teie mau aamu i te tahi mau haapiiraa e faufaahia ˈi outou, ia imi hoi outou i to Iehova mata, e itea ˈtu ai oia e outou?

“A tamau i te hiˈopoa”

11. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaohipa tatou i te Ephesia 5:10?

11 Te haamoriraa mau, e ere noa ïa i te faataiperaa i ta tatou pûpûraa ma te taumi i raro i te pape, te haereraa i te mau putuputuraa a te amuiraa, e te raveraa i te taviniraa i mua i te taata. Ua taaihia te reira i to tatou oraraa taatoa. I te mau mahana atoa, te faaruru nei tatou i te mau faaheporaa—e mea huna te tahi, e mea papu atu â te tahi atu—o te nehenehe e turai ia tatou ia faarue i te eˈa e au i te paieti. E nafea tatou? I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano haapao maitai no Ephesia, ua aˈo te aposetolo Paulo ia ratou e: “[A tamau i te hiˈopoa] i te mea au i te Fatu.” (Ephesia 5:10; MN) Na te mau huru tupuraa e rave rahi i faatiahia i roto i te mau Papai e faataa mai i te haerea paari o te reira.

12. No te aha Iehova i ore ai i mauruuru i to Davida poroiraa e afai i te afata o te faufaa i Ierusalema?

12 I muri aˈe i to te afata o te faufaa faahoˈiraahia i Iseraela e te tapearaahia e rave rahi matahiti i te maoro i Kiriata-iearima, ua hinaaro te arii Davida i te afai atu i Ierusalema. Ua paraparau ihora oia i te mau raatira o te nunaa e afai i te Afata ‘ia tia ia ratou e ia au ia Iehova.’ Aita râ oia i imi maite eaha mau â to Iehova hinaaro. Ahani oia i na reira, e ore roa ïa te Afata e utahia i nia i te hoê pereoo. Na te mau ati Levi a Kohata ïa e uta ˈtu i nia i to ratou tapono, ia au i te faaueraa maramarama maitai a te Atua. Ua ui pinepine o Davida ia Iehova, aita râ oia i na reira ma te au i taua taime ra. E mea peapea roa te faahopearaa. Ua faˈi o Davida i muri aˈe e: ‘Ua rave mai to tatou Atua o Iehova ia tatou nei; no te mea aita tatou i imi ia ˈna i ta ˈna i parau maira.’—Paraleipomeno 1, 13:1-3; 15:11-13; Numera 4:4-6, 15; 7:1-9.

13. I roto i te hoê himene i himenehia i te utaraahia te Afata ma te manuïa, eaha te haamanaˈoraa i faahitihia?

13 I te pae hopea, i to te Afata utaraahia e te mau ati Levi mai te fare o Obeda-edoma e i Ierusalema, ua himenehia te hoê himene ta Davida i fatu. To roto atoa teie haamanaˈoraa haavare ore: “E imi ia Iehova, e to ˈna ra puai; e imi tamau i to ˈna ra mata. E haamanaˈo i te mau ohipa maerehia ta ˈna i rave ra; i ta ˈna ra mau tapao, e te parau faaauhia e ana.”—Paraleipomeno 1, 16:11, 12.

14. E nafea tatou e faufaahia ˈi i to Solomona hiˈoraa maitai e ta ˈna mau hape i muri aˈe i roto i to ˈna oraraa?

14 Hou to ˈna poheraa, ua aˈo o Davida i ta ˈna tamaiti ra o Solomona e: “Ia imi oe ia [Iehova] ra, e itea ˈtu oia e oe.” (Paraleipomeno 1, 28:9) I to ˈna parahiraa i nia i te terono, ua haere o Solomona i Gibeona, to reira te tiahapa amuiraa, e ua pûpû i te tusia na Iehova. Ua ani maira Iehova ia Solomona e: “A ani mai i ta ˈu ra maitai ia hopoi atu na oe ra.” Ei pahonoraa i ta Solomona aniraa, ua horoa noa ˈtu o Iehova i te paari e te ite no te haava ia Iseraela, e oia atoa i te taoˈa rahi e te tura. (Paraleipomeno 2, 1:3-12) Ua patu atura o Solomona i te hoê hiero rahi ia au i te hohoˈa ta Iehova i horoa ia Davida ra. I te pae faaipoiporaa râ, aita ïa o Solomona i imi ia Iehova. Ua faaipoipo o Solomona i te mau vahine aita e haamori ra ia Iehova. I to ˈna mau matahiti hopea, ua faafariu ratou i to ˈna aau ia faarue ia Iehova. (Te mau arii 1, 11:1-10) Atira noa ˈtu to tatou tiaraa teitei, to tatou paari, aore ra to tatou ite, e mea faufaa ia “tamau i te hiˈopoa i te mea au i te Fatu.”

15. I to Zera ati Kusa haereraa e tamaˈi ia Iuda, no te aha e tia ˈi ia Asa ia pure ma te tiaturi e e faaora o Iehova ia Iuda?

15 Na te aamu o te faatereraa a Asa, te hina a Solomona, e faataa ˈtu â i te faufaaraa o te reira. Hoê ahuru ma hoê matahiti i muri aˈe i to Asa riroraa ei arii, ua aratai o Zera ati Kusa i te hoê nuu hoê mirioni taata no te aro ia Iuda. E faaora anei o Iehova ia Iuda? E 500 tiahapa matahiti na mua ˈtu, ua parau maitai o Iehova eaha te faahopearaa ia faaroo te nunaa ia ˈna e ia haapao i ta ˈna mau parau, e eaha te faahopearaa ia ore ratou e na reira. (Deuteronomi 28:1, 7, 15, 25) I te omuaraa o ta ˈna faatereraa, ua hopoi ê o Asa i te mau fata e te mau pou i faaohipahia i roto i te haamoriraa hape i Iuda. Ua faaitoito oia i te nunaa ia ‘imi ia Iehova.’ Ua na reira o Asa hou a û ai i te ati. No reira, ma te faaroo ia Iehova, ua tia ia Asa ia pure ia ˈna ia faaora ia ratou. Te faahopearaa? Ua upootia roa o Iuda.—Paraleipomeno 2, 14:2-12.

16, 17. (a) Noa ˈtu e ua upootia o Asa, eaha ta Iehova i haamanaˈo ia ˈna? (b) I to Asa haaraa ma te paari ore, eaha te tauturu i horoahia ia ˈna, e ua aha oia? (c) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i to Asa haerea?

16 I to Asa râ hoˈiraa ma te upootia, ua tono o Iehova ia Azaria e farerei i te arii e parau atu e: “A faaroo mai na ia ˈu, e Asa, e Iuda, e Beniamina atoa, tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” (Paraleipomeno 2, 15:2) Ma te itoito rahi atu â, ua paturu o Asa i te haamoriraa mau. Tau matahiti râ i muri aˈe, i to ˈna tamaˈi-faahou-raahia mai, aita o Asa i imi ia Iehova. Aita oia i hiˈo i te Parau a te Atua, e aita oia i haamanaˈo i ta Iehova i rave i to te nuu Etiopia haruraa ia Iuda. Ma te maamaa, ua faaau oia i te faufaa ia Arama.—Paraleipomeno 2, 16:1-6.

17 No reira, ua faaue o Iehova ia Hanani hiˈo ra e avau ia Asa. I ǒ nei â, e nehenehe o Asa e faufaahia i to Iehova manaˈo taa maitai. Aita râ, ua riri oia e ua tuu ia Hanani i roto i te fare tapearaa. (Paraleipomeno 2, 16:7-10) Auê te peapea e! E o tatou? Te imi ra anei tatou i te Atua e aita râ e farii ra i te aˈoraa i muri iho? Ia faaohipa te hoê matahiapo aroha e haapeapea ra no tatou i te Bibilia no te aˈo ia tatou, no te mea te pee ra tatou i te ao, te mauruuru ra anei tatou no te tauturu î i te here e horoahia maira ia ite tatou i “te mea au i te Fatu”?

Eiaha e haamoe i te ui

18. E nafea tatou e faufaahia ˈi i ta Elihu i parau ia Ioba?

18 I roto i te hepohepo, e nehenehe te hoê melo roo maitai i roto i ta Iehova taviniraa, e hiˈa. I to Ioba tupuraahia i te hoê maˈi hairiiri, ereraa i ta ˈna mau tamarii e ta ˈna mau taoˈa materia, e pari-hape-raahia e to ˈna mau hoa, ua manaˈonaˈo oia ia ˈna anaˈe. Ua haamanaˈo o Elihu ia ˈna e: ‘Aita roa te hoê i parau e, Teihea te Atua, tei hamani ia ˈu?’ (Ioba 35:10) E mea titauhia ia fariu o Ioba i to ˈna ara-maite-raa i nia ia Iehova e ia feruri eaha to ˈNa manaˈo i to ˈna fifi. Ma te haehaa, ua farii o Ioba i taua haamanaˈoraa ra, e e nehenehe to ˈna hiˈoraa e tauturu ia tatou ia na reira atoa.

19. E pinepine, eaha ta te nunaa Iseraela i ore i rave?

19 Ua ite te nunaa Iseraela i te mau haaraa a te Atua i nia ia ratou. E pinepine roa râ, aita ratou i haamanaˈo i te reira i mua i te tahi mau tupuraa taa maitai i roto i to ratou oraraa. (Ieremia 2:5, 6, 8) I mua i te tahi mau faaotiraa i roto i te oraraa, ua tapi ratou i to ratou iho hinaaro aita râ i ui, “Teihea Iehova?”—Isaia 5:11, 12.

A tamau i te ui, “Teihea Iehova?”

20, 21. (a) O vai ma i teie mahana e faaite ra i te huru feruriraa o Elisaia e imi i ta Iehova aratairaa? (b) E nafea tatou e pee ai e e faufaahia ˈi i to ratou hiˈoraa o te faaroo?

20 A hope ai ta Elia taviniraa i mua i te taata, ua rave to ˈna mono o Elisaia i te ahu mana o Elia i mairi mai, ua haere i Ioridana, ua tairi i te pape, e ui atura e: “Teihea te Atua o Elia ra o Iehova?” (Te mau arii 2, 2:14) Ua pahono o Iehova ma te faaite e tei nia ia Elisaia to ˈna varua. Eaha ta tatou e haapii mai?

21 Ua tupu te hoê â ohipa i teie tau. Ua pohe te tahi mau tavini faatavaihia o tei aratai i te ohipa pororaa. Ua hiˈopoa te feia i horoahia te hopoia tiaauraa i te mau Papai e ua pure ia Iehova no te ani i ta ˈna aratairaa. Ua ui noa ratou, “Teihea Iehova?” Ei faahopearaa, ua tamau o Iehova i te aratai i to ˈna nunaa e i te haamanuïa i ta ratou ohipa. Te pee ra anei tatou i to ratou faaroo? (Hebera 13:7) Mai te peu e e, e tapiri noa ïa tatou i ta Iehova faanahonahoraa, e farii i ta ˈna aratairaa, e e rave hope roa i te ohipa e ravehia ra i raro aˈe i te aratairaa a Iesu Mesia.—Zekaria 8:23.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te tumu e mea tia ˈi ia ui tatou, “Teihea Iehova?”

• E nafea tatou i teie mahana e ite ai i te pahonoraa i te uiraa, “Teihea Iehova?”

• No te aha te tahi mau pure no te ani i ta te Atua aratairaa e ore ai e pahonohia?

• Eaha te tahi mau hiˈoraa bibilia e faataa ra i te faufaaraa ia “tamau i te hiˈopoa i te mea au i te Fatu”?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Mea nafea to te arii Iehosaphata imiraa ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 19]

No te aha Saula i haere ai e hiˈo i te hoê taura?

[Hohoˈa i te api 20]

A pure, a haapii, e a feruriruri no te ite papu “teihea Iehova”