Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaroo i ta te varua e parau!

A faaroo i ta te varua e parau!

A faaroo i ta te varua e parau!

“E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau [amuiraa] ra.”—APOKALUPO 3:22; MN.

1, 2. Eaha te aˈoraa i faahiti-pinepine-hia no nia i te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu i faahitihia i roto i te Apokalupo

 E MEA tia ia haapao maite te mau tavini a Iehova i ta Iesu Mesia mau parau i faauruahia e te varua i na amuiraa e hitu i faahitihia i roto i te buka bibilia o te Apokalupo. Oia mau, te vai ra teie aˈoraa i roto i na poroi taitahi: “E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau [amuiraa] ra.”—Apokalupo 2:7, 11, 17, 29; 3:6, 13, 22; MN.

2 Ua hiˈopoa aˈena tatou i te mau poroi a Iesu i na melahi, aore ra tiaau, i Ephesia, i Semurina, e i Peregamo. E nafea tatou e faufaahia ˈi i ta ˈna i parau maoti te varua moˈa i na amuiraa ê atu e maha?

I te melahi i Tuatira

3. Teihea o Tuatira, e no teihea taoˈa i tui iho â râ ˈi to ˈna roo?

3 Te haapopou ra e te aˈo ra “te Tamaiti a te Atua” i te amuiraa i Tuatira. (A taio i te Apokalupo 2:18-29.) Ua patuhia o Tuatira (Akhisar i teie nei) na te hiti amaa o te anavai Gediz (Hermus i tahito ra) i te tooa o te râ o Asia Iti. Ua tui te roo o te oire no te mau ohipa rima î e rave rahi. Ua rave to ˈna mau taata hamani peni i te aˈa o te garance ei hamaniraa i ta ratou ǔ uteute tuiroo, aore ra uraura. ‘E hoo ahu ute no te oire ra o Tuatira’ o Ludia, o tei riro mai ei Kerisetiano i te tereraa ˈtu o Paulo i Philipi i Heleni.—Ohipa 16:12-15.

4. No teihea mea i haapopouhia ˈi te amuiraa i Tuatira?

4 Te haapopou ra Iesu i te amuiraa i Tuatira no ta ˈna mau ohipa maitatai, te here, te faaoromai, e te haaraa i roto i te taviniraa. Inaha, ‘ua hau ta ˈna mau ohipa hopea i tei mutaa ihora.’ Teie râ, noa ˈtu e e parau maitai to tatou, eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore i ta tatou mau faufaa morare.

5-7. (a) O vai “tena na vahine ia Iezebela na,” e eaha tei titauhia ia rave no nia i to ˈna mana? (b) E tauturu te poroi a te Mesia i te amuiraa i Tuatira i te mau vahine paieti ia aha?

5 Te farii ra te amuiraa i Tuatira i te haamoriraa idolo, te haapiiraa hape, e te taatiraa morare ore. I rotopu ia ratou te vai ra “tena na vahine ia Iezebela na”—peneiaˈe te hoê pǔpǔ vahine ma te mau haerea e au i to te arii vahine ino ra o Iezebela o te basileia o na opu ahuru o Iseraela. Te parau ra te tahi mau aivanaa e ua tamata te mau “peropheta” vahine i Tuatira i te faahema i te mau Kerisetiano ia haamori i te taatiraa o te mau atua e mau ruahine, e ia apiti atu i roto i te mau oroa i reira e pûpûhia ˈi te maa na te mau idolo. Eiaha te hoê noa ˈˈe vahine i haaperopheta ia ˈna e imi i te faateretere ia vetahi ê i roto i te amuiraa Kerisetiano no teie tau!

6 ‘Ua huri te Mesia i te vahine ra ia Iezebela i nia i te roi, e te feia atoa e faaturi ia ˈna ra, e ati rahi to ratou ia ore ratou ia tatarahapa i ta ratou parau.’ Eiaha roa te mau tiaau e hema i teie haapiiraa e i teie mana ino, e aita e faufaa ia faaturi te Kerisetiano i te pae varua e te pae tino aore ra ia rave i te haamoriraa idolo no te ite e e mea ino roa te “parau hohonu a Satani.” Mai te peu e e haapao tatou i te faaararaa a Iesu, ‘e mau papu ïa tatou i ta tatou i noaa na,’ e eita te hara e mana i nia ia tatou. No te mea ua haapae ratou i te mau peu, te mau hinaaro, e te mau fa paieti ore, e fanaˈo te feia faatavaihia i faatiahia i ‘te mana i nia iho i te mau fenua’ e e apiti ratou i te Mesia no te haamou ia ratou. E mau fetia taipe ta te mau amuiraa no teie tau, e e horoahia na te feia faatavaihia “te fetia poipoi anaana ra,” te Tane faaipoipo ra o Iesu Mesia, ia faatiahia ratou no te ora i nia i te raˈi.—Apokalupo 22:16.

7 Ua faaarahia te amuiraa i Tuatira eiaha e farii i te mana ino o te mau vahine o tei taiva. E tauturu te poroi faauruahia e te varua a te Mesia i te amuiraa i te mau vahine paieti ia tapea i to ratou parahiraa i faataahia e te Atua i teie mahana. Eiaha ratou e tamata i te faatere i te mau tane e eiaha ratou e faahema i te tahi atu mau taeae ia faaturi i te pae varua aore ra te pae tino. (Timoteo 1, 2:12) E horoa râ teie mau vahine i te hoê hiˈoraa i roto i te mau ohipa maitatai e te taviniraa ei arueraa i te Atua. (Salamo 68:11; Petero 1, 3:1-6) Mai te peu e e paruru te amuiraa i te mea e vai ra ia ˈna—te haapiiraa e te haerea viivii ore e te taviniraa o te Basileia poiherehia—e haere mai te Mesia ma te mau haamaitairaa faahiahia, eiaha râ ma te faautuaraa.

I te melahi i Saradi

8. (a) Teihea o Saradi, e eaha te tahi mau parau rii no nia ia ˈna? (b) No te aha te amuiraa i Saradi i hinaaro ai i te tauturu?

8 Ua hinaaro ru te amuiraa i Saradi i te tauturu no te mea ua pohe oia i te pae varua. (A taio i te Apokalupo 3:1-6.) Fatata e 50 kilometera i te pae apatoa o Tuatira, e oire ruperupe na o Saradi. Maoti te tapihooraa, te hotu maitai o te tuhaa fenua, e te hamaniraa i te mau ahu huruhuru mamoe e te mau vauvau tahua i riro mai ai oia ei oire ruperupe tei raea i te hoê taime fatata e 50 000 taata. Ia au i te taata tuatapapa ra o Josèphe, i vai na i Saradi te hoê nahoa rahi ati Iuda i te senekele matamua H.T.T. I roto i te mau puea o te oire, te vai ra te hoê sunago e te hoê hiero o te ruahine no Ephesia ra o Diana.

9. Eaha te mea maitai ia rave tatou mai te peu e e mea faatia ture noa ta tatou mau ohipa taviniraa?

9 Ua parau te Mesia i te melahi a te amuiraa i Saradi e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e e iˈoa ora to oe, te pohe noa na râ oe.” Eaha râ mai te peu e to tatou roo, e taata ara tatou i te pae varua e mea tâuˈa ore râ tatou i te mau fanaˈoraa taa ê Kerisetiano, e e mea faatia ture noa ta tatou mau ohipa taviniraa e ‘te fatata ra i te pohe’ i te pae varua? E mea hinaarohia ïa ‘ia haamanaˈo tatou i te huru o ta tatou fariiraa, e te faarooraa’ i te poroi o te Basileia, e e mea maitai ia faaoraora faahou tatou i ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa moˈa. E mea titauhia iho â ia haamata tatou i te apiti ma to tatou mafatu atoa i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Hebera 10:24, 25) Ua faaara te Mesia i te amuiraa i Saradi e: “Ia ore . . . oe ia ara ra, e roohia ˈtu oe e au mai tei roohia e te eiâ ra, e ore roa oe e ite i te hora e roohia ˈi oe e au ra.” E i to tatou tau ïa? E fatata tatou i te faˈi i te parau.

10. I roto atoa i te hoê tupuraa mai to Saradi, eaha tei papu-maitai-hia no nia tau Kerisetiano?

10 I roto atoa i te hoê tupuraa mai to Saradi, te vai ra paha tau taata o ‘tei ore aˈenei i haaviivii i to ratou ahu, e o te nehenehe e hahaere e te Mesia ma te ahu teatea; e au hoi ratou.’ Te tapea ra ratou i to ratou tiaraa Kerisetiano, ma te vai viivii ore, ma te ore e viivii i te pae morare e te pae faaroo i teie nei ao. (Iakobo 1:27) No reira, ‘e ore roa Iesu e parai i to ratou mau iˈoa i roto i te buka ora, e faˈi hua râ oia ia ratou i mua i te aro o tana Metua e te mau melahi.’ No te mea e au ia ratou ia hahaere e te Mesia, e faaahuhia te pǔpǔ o ta ˈna vahine faaipoipo o te feia faatavaihia i te ahu hua teatea e te anaana o te faataipe ra i te mau ohipa parau-tia a te feia moˈa o te Atua. (Apokalupo 19:8) E faaitoito te mau fanaˈoraa taa ê faahiahia o te taviniraa e tiai maira ia ratou i nia i te raˈi ia vî teie ao ia ratou. E tuu-atoa-hia te mau haamaitairaa i mua i te feia o te fanaˈo i te ora mure ore i te fenua nei. E papai-atoa-hia to ratou iˈoa i roto i te buka ora.

11. Eaha te titauhia ia rave tatou mai te peu e te haamata nei tatou i te taoto i te pae varua?

11 Eita hoê aˈe o tatou e hinaaro i te topa i roto i te tupuraa peapea i te pae varua o te amuiraa i Saradi. Eaha râ mai te peu e e haroaroa tatou e te haamata nei tatou i te taoto i te pae varua? E mea maitai ia ohipa oioi tatou no to tatou iho maitai. A feruri na e te au ra tatou i te mau haerea paieti ore aore ra te haamata nei tatou i te mairi i te mau putuputuraa aore ra i ta tatou taviniraa. E imi anaˈe i te tauturu a Iehova i roto i te pure haavare ore. (Philipi 4:6, 7, 13) E tauturu te taioraa bibilia tamahana e te haapiiraa i te mau Papai e te mau papai a ‘te tiaau haapao maitai’ ia ara noa tatou i te pae varua. (Luka 12:42-44) E riro ïa tatou mai te feia i Saradi o tei fanaˈo i te farii maitai a te Mesia, e e riro tatou ei faaitoitoraa i te mau hoa faaroo.

I te melahi i Philadelephia

12. E nafea outou e faataa ˈi i te tupuraa faaroo i Philadelephia i tahito ra?

12 Ua haapopou Iesu i te amuiraa i Philadele-phia. (A taio i te Apokalupo 3:7-13; MN.) Ua riro Philadelephia (Alashehir i teie nei) ei pu ruperupe o te hoê tuhaa fenua hamaniraa uaina i te pae tooa o te râ i Asia Iti. Oia mau, o Dionysos, te atua o te vine, to ˈna atua rahi. E au ra ua tamata te mau ati Iuda i Philadelephia i te taparuparu i te mau Kerisetiano ati Iuda i reira ma te manuïa ore ia tapea vetahi mau peu o te Ture a Mose aore ra ia rave faahou i te reira.

13. Mea nafea to te Mesia faaohiparaa i “te taviri a Davida ra”?

13 ‘Tei te Mesia ra te taviri a Davida ra,’ e no reira, ua horoahia ia ˈna te mau faufaa atoa a te Basileia e te faatereraa i te utuafare faaroo. (Isaia 22:22; Luka 1:32) Ua faaohipa Iesu i tera taviri no te iriti i te mau ravea e te mau fanaˈoraa taa ê i taaihia i te Basileia no te mau Kerisetiano i Philadelephia i tahito ra e i te vahi ê. Mai te matahiti 1919, ua tuu oia i mua i ‘te tiaau haapao maitai’ i te hoê “opani rahi” o te aratai atu i te pororaa i te Basileia ra e eita hoê aˈe taata patoi e nehenehe e tapiri. (Korinetia 1, 16:9; Kolosa 4:2-4) Parau mau, ua tapirihia te opani o te mau fanaˈoraa taa ê a te Basileia no te feia o “te sunago o Satani,” no te mea e ere ratou i te mau Iseraela pae varua.

14. (a) Eaha te parau fafau ta Iesu i horoa i te amuiraa i Philadelephia? (b) E nafea tatou e ore ai e hiˈa i te roaraa o ‘te hora tamataraa’?

14 Ua horoa Iesu i te mau Kerisetiano i Philadelephia i tahito ra i teie parau fafau: “No te mea ua mau papu oe i te parau faaoromai na ˈu ra, e mau atoa vau ia oe ia ora oe i taua hora [tamataraa ra] e tupu i te taata atoa ra.” E titau te pororaa i te faaoromai ta Iesu i faaite. Aita roa ˈtu oia i fati i mua i to ˈna mau enemi ua rave noa râ oia i te hinaaro o to ˈna Metua. No reira, ua faatia-faahou-hia te Mesia no te oraraa pohe ore i nia i te raˈi. Mai te peu e e tapea maite tatou i ta tatou faaotiraa e haamori ia Iehova e e paturu i te Basileia ma te poro i te parau apî maitai, eita tatou e hiˈa i te roaraa o te tau tamataraa, ‘te hora tamataraa.’ ‘E mau papu tatou i tei noaa ia tatou’ i te Mesia ma te faaitoito i te faarahi i tera mau faufaa a te Basileia. E hopoi mai te na reiraraa i te hoê korona faufaa faito ore i nia i te raˈi no te feia faatavaihia e te ora mure ore i te fenua nei no to ratou mau hoa taiva ore.

15. Eaha te titauhia i te feia o te riro ei ‘pou i roto i te hiero o te Atua’?

15 Te na ô faahou ra te Mesia e: “O te riro ia ˈna te re ra, e faariro vau ia ˈna ei pou i roto i te hiero o tau Atua, . . . e e papai au i te iˈoa o tau Atua i nia iho ia ˈna, e te iˈoa no te oire o tau Atua ra, o Ierusalema apî, no nia mai i te raˈi, no ǒ i tau Atua ra; e o to ˈu iho hoi iˈoa apî.” E mea tia ia turu te mau tiaau faatavaihia i te haamoriraa mau. E mea tia ia riro noa ratou ei melo i roto i te “Ierusalema apî” na roto i te pororaa i te Basileia o te Atua e te vai-mâ-raa i te pae varua. E mea faufaa te reira mai te peu e e hinaaro ratou e riro ei pou i roto i te hiero i faahanahanahia i nia i te raˈi e mai te peu e e hinaaro ratou e amo i te iˈoa o te oire o te Atua ei tino huiraatira i nia i te raˈi e e fanaˈo i te iˈoa o te Mesia ei vahine faaipoipo na ˈna. E, parau mau, ei tariˈa faaroo to ratou e tia ˈi o ‘te faaroo i ta te varua e parau i te mau [amuiraa].’

I te melahi i Laodikea

16. Eaha te tahi mau mea no nia ia Laodikea?

16 Ua aˈo te Mesia i te amuiraa mauruuru noa ia ˈna iho i Laodikea. (A taio i te Apokalupo 3:14-22; MN.) Fatata 150 kilometera i te pae hitia o te râ o Ephesia e i te maaraa o te mau eˈa tapihooraa rarahi i roto i te peho hotu maitai o te anavai Lycus, ua riro o Laodikea ei oire tapihaa ruperupe roa e ei pu fare moni. Ua tui te roo o te mau ahu i hamanihia i te huruhuru mamoe ereere o te tuhaa fenua. Ei pu o te hoê fare haapiiraa tuiroo i te pae rapaauraa, ua hamani paha o Laodikea i te raau mata matauhia ei rehu Pherugia. O Esculape, te atua o te rapaauraa, te hoê o te mau atua rahi o te oire. E au ra e mea rahi te ati Iuda i vai na i Laodikea, e mea huru ona te tahi pae o ratou.

17. No te aha to Laodikea i aˈohia ˈi?

17 E paraparau Iesu i te amuiraa i Laodikea na roto i ta ˈna “melahi” ma te mana ei “ite [haapao maitai] e te parau mau ra, te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Kolosa 1:13-16) Ua aˈohia to Laodikea no te mea ‘aore ratou i toetoe, aore ratou i mahanahana’ i te pae varua. No te mea e mea pumahana ratou, e haapuai mai te Mesia ia ratou i rapae i to ˈna vaha. E ere i te mea fifi no ratou ia taa i tera manaˈo. I pihai mai, te vai ra ta Hierapoli mau pape pihaa veavea, e i Kolosa, e pape toetoe ïa. I te mea râ e mea titauhia ia faahaere atea mai i te pape i Laodikea, e mea pumahana te reira ua tae anaˈe mai i te oire. Na mua, e faahaerehia mai te reira na roto i te hoê faataheraa pape. Fatata roa ia Laodikea, e tahe te reira na roto i te mau ofai rarahi houhia i tima-amui-hia.

18, 19. E nafea te mau Kerisetiano no teie tau e au i to Laodikea e tauturuhia ˈi?

18 E ere te feia mai to Laodikea no teie tau i te mea veavea no te faaitoito, e ere atoa i te mea toetoe no te faahaumǎrû. Mai te pape pumahana, e tutuhahia ratou i rapae! Eita Iesu e hinaaro ia ratou ei auvaha parau na ˈna, ei ‘[tia] faatavaihia na te Mesia.’ (Korinetia 2, 5:20; MN) Ia ore ratou e tatarahapa, e ere ratou i ta ratou fanaˈoraa taa ê ei feia poro i te Basileia. Ua imi to Laodikea i te taoˈa rahi i te fenua nei e ‘aita ratou i ite e, e pohe rahi to ratou, e mai te mea arohahia ra, e te faufaa ore, e te matapo, e te veve.’ No te faaore i to ratou faufaa ore, to ratou matapo e to ratou veve i te pae varua, e mea titauhia ia hoo mai te taata atoa mai ia ratou i teie mahana i te Mesia ra i “te auro tamâhia” o te faaroo tei tamatahia, i “te ahu teatea” o te parau-tia, e “te raau mata” o te haamaitai i te hiˈoraa pae varua. E oaoa te mau tiaau Kerisetiano i te tauturu ia ratou ia ite maite i to ratou hinaaro pae varua ia riro ratou “ei feia taoˈa i te faaroo ra.” (Iakobo 2:5; Mataio 5:3) Hau atu â, e mea titauhia ia tauturu te mau tiaau ia ratou ia faaohipa i “te raau mata” pae varua—ia farii e ia faaau i nia i ta Iesu haapiiraa, aˈoraa, i nia i to ˈna hiˈoraa, e huru feruriraa. E ravea faaoraraa te reira i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.”—Ioane 1, 2:15-17.

19 E aˈo e e faatitiaifaro Iesu i te feia atoa ta ˈna e here. E mea tia ia na reira atoa te mau tiaau i raro aˈe ia ˈna ma te mǎrû. (Ohipa 20:28, 29) Ua titauhia ‘ia faaitoito e ia tatarahapa’ to Laodikea ma te taui i to ratou feruriraa e te huru oraraa. Te vai ra anei te tahi pae o tatou tei matau roa i te hoê oraraa o te tuu i ta tatou taviniraa moˈa i te Atua i te hoê parahiraa faufaa ore aˈe i roto i te oraraa? E ‘hoo anaˈe ïa i te raau mata a Iesu’ ia nehenehe tatou e ite i te faufaaraa o te imiraa na mua ma te itoito i te Basileia.—Mataio 6:33.

20, 21. O vai te pahono nei ma te tano i te ‘patotoraa’ a Iesu i teie mahana, e eaha to ratou mau tiaturiraa?

20 “Inaha,” ta te Mesia ïa e parau ra, “te tia noa nei au i te uputa, te patoto atu nei; ia faaroo mai te hoê taata i tau reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia ˈna ra, amu atu ai i te maa i ǒ na ra, e e amu atoa oia i ǒ nei i o ˈu nei.” Ua horoa pinepine Iesu i te haapiiraa pae varua a apiti ai oia i roto i te mau tamaaraa. (Luka 5:29-39; 7:36-50; 14:1-24) I teie nei, te patoto ra oia i te uputa o te amuiraa e au i to Laodikea. E pahono anei to ˈna mau melo i ta ˈna patotoraa, e oraora faahou anei to ratou here ia ˈna, e farii anei ia ˈna i rotopu ia ratou, e vaiiho anei ia ˈna ia haapii ia ratou? Mai te peu e e, e faatupu te Mesia i te oroa tamaaraa e o ratou no to ratou maitai rahi i te pae varua.

21 I teie mahana, te farii taipe nei te mau “mamoe ê atu” ia Iesu ia tomo mai, e e aratai teie ohipa i te ora mure ore. (Ioane 10:16; Mataio 25:34-40, 46) No te taata taitahi faatavaihia o te riro ia ˈna te re, e horoa te Mesia i te fanaˈoraa taa ê ‘e parahi e o ˈna i nia i to ˈna terono, mai te riro atoa mai te re ia ˈna ra, e te parahi nei oia e tana Metua atoa i nia iho i to ˈNa ra terono.’ Oia, i te feia faatavaihia i riro te re ia ratou, te fafau ra Iesu i te haamaitairaa rahi o te hoê terono e o ˈna i te rima atau o to ˈna Metua i nia i te raˈi. E te tiai ru ra te mau mamoe ê atu o te riro te re ia ratou i te hoê parahiraa faahiahia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia.

Te mau haapiiraa no tatou paatoa

22, 23. (a) E nafea te mau Kerisetiano atoa e faufaahia ˈi i te mau parau a Iesu i na amuiraa e hitu? (b) Eaha ta tatou faaotiraa?

22 Aita e feaaraa e e faufaa-rahi-hia te mau Kerisetiano atoa i te mau parau a Iesu i na amuiraa e hitu i Asia Iti ra. Ma te tapao e ua pûpû te Mesia i te haapopouraa e tano, ei hiˈoraa, te turaihia ra te mau matahiapo Kerisetiano î i te here ia haapopou i te taata taitahi e te mau amuiraa o te rave maitai nei i te ohipa i te pae varua. I reira e vai ai te paruparu, e tauturu te mau matahiapo i te mau hoa faaroo ia faaohipa i te mau ravea rapaauraa a te mau Papai. E nehenehe tatou paatoa e tamau i te haafaufaa i te mau tuhaa rau o te aˈoraa ta te Mesia i horoa i na amuiraa e hitu, a faaohipa noa ˈi tatou i te reira ma te pure haavare ore e ma te ore e haamarirau. *

23 E ere teie mau mahana hopea i te taime no te mauruuru ia ˈna iho, no te nounou taoˈa, aore ra no te tahi atu mau mea o te turai ia tatou ia faaiti i te taviniraa i te Atua. No reira, ia anaana noa ˈtu â te mau amuiraa atoa ei lamepa ta Iesu e tapea ra i nia i to ratou vairaa. Ei Kerisetiano haapao maitai, ia faaoti maite noa tatou i te haapao maite ia paraparau te Mesia e i te faaroo i ta te varua e parau. E fanaˈo ïa tatou i te oaoa mure ore ei feia taˈitaˈi i te maramarama no te hanahana o Iehova.

[Nota i raro i te api]

E nafea outou e pahono ai?

• O vai “tena na vahine ia Iezebela na,” e no te aha te mau vahine paieti e ore ai e pee ia ˈna?

• Eaha te tupuraa i vai na i roto i te amuiraa i Saradi, e eaha ta tatou e nehenehe e rave no te ape i te riro mai te mau Kerisetiano e rave rahi e ora ra i reira?

• Eaha te mau parau fafau ta Iesu i horoa i te amuiraa i Philadelephia, e nafea te reira e au ai i teie mahana?

• No te aha to Laodikea i aˈohia ˈi, eaha râ te mau tiaturiraa i tuuhia i mua i te mau Kerisetiano itoito?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E mea tia ia ape i te mau haerea ino o “tena na vahine ia Iezebela na”

[Hohoˈa i te api 16]

Te tuu ra Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê “opani rahi” o te aratai atu i te mau fanaˈoraa taa ê a te Basileia ra

[Hohoˈa i te api 18]

E farii e e faaroo anei outou ia Iesu?