Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te paraparau ra te Mesia i te mau amuiraa

Te paraparau ra te Mesia i te mau amuiraa

Te paraparau ra te Mesia i te mau amuiraa

“Te na ô maira oia o tei tapea i na fetia e hitu i tana rima atau ra.”—APOKALUPO 2:1.

1, 2. No te aha e titauhia ˈi ia anaanatae tatou i ta te Mesia i parau i na amuiraa e hitu i Asia Iti?

 O IESU MESIA, te Tamaiti fanau tahi a Iehova, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano. Ia vai porao ore te amuiraa o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia, e faaohipa te Mesia i to ˈna tiaraa upoo ma te haapopou e ma te aˈo atu ia ratou. (Ephesia 5:21-27) Te vai ra te tahi mau hiˈoraa o te reira i roto i te Apokalupo, pene 2 e pene 3, i reira tatou e ite ai i ta Iesu mau poroi î i te here e te puai i faataehia i na amuiraa e hitu i Asia Iti.

2 Hou oia a faaroo ai i te mau parau a Iesu i na amuiraa e hitu, ua ite orama te aposetolo Ioane i “te mahana o te Fatu.” (Apokalupo 1:10) Ua haamata tera “mahana” i te haamauraahia te Basileia Mesia i te matahiti 1914 ra. E mea faufaa roa ïa te mea ta te Mesia i parau i te mau amuiraa i teie anotau hopea. E tauturu ta ˈna faaitoitoraa e aˈoraa ia tatou ia faaruru i teie anotau ati rahi.—Timoteo 2, 3:1-5.

3. Eaha te mau auraa taipe o “na fetia,” o “na melahi,” e o “na lamepa auro” ta te aposetolo Ioane i ite?

3 Ua ite Ioane ia Iesu Mesia i faahanahanahia, o ‘te tapea ra i na fetia e hitu i tana rima atau ra’ e o ‘te hahaere ra na roto i te mau lamepa auro e hitu ra,’ aore ra amuiraa. “Na fetia,” o ‘na melahi ïa a te mau [amuiraa] e hitu ra.’ (Apokalupo 1:20; MN; 2:1) I te tahi mau taime, e faataipe te mau fetia i te mau melahi, eita râ te Mesia e faaohipa i te hoê taata no te papai i te mau poroi na te mau mea ora varua. No reira, teie “na fetia,” o te mau tiaau ïa, aore ra te mau matahiapo, tei faatavaihia i te varua. Ua taaihia te parau ra “na melahi” i ta ratou ohipa ei vea. No te mea ua maraa te faanahonahoraa a te Atua, ua nomino atoa ‘te tiaau haapao maitai’ i te mau tane aravihi o te mau “mamoe ê atu” a Iesu ei tiaau.—Luka 12:42-44; Ioane 10:16.

4. E nafea te mau matahiapo e faufaahia ˈi i te haapao-maite-raa i ta te Mesia e parau ra i te mau amuiraa?

4 Tei roto “na fetia” i te rima atau o Iesu—i raro aˈe i to ˈna mana, i ta ˈna faatereraa, i ta ˈna farii maitai, e i ta ˈna parururaa. E hopoia ïa ta ratou i mua ia ˈna. Na roto i te peeraa i ta ˈna mau parau i na amuiraa taitahi e hitu, e ite te mau matahiapo no teie tau e nafea ratou e nehenehe ai e faaruru i tera atoa mau tupuraa. Parau mau, e titauhia ia faaroo te mau Kerisetiano atoa i te Tamaiti a te Atua. (Mareko 9:7) No reira, eaha ta tatou e nehenehe e haapii maoti te haapao-maite-raa i te mau parau a te Mesia i te mau amuiraa?

I te melahi i Ephesia

5. Teihea huru oire o Ephesia?

5 Ua haapopou e ua aˈo Iesu i te amuiraa i Ephesia. (A taio i te Apokalupo 2:1-7; MN.) Te tia ra te hiero iti rahi o te ruahine ra o Diana i roto i teie oire tapihoo ruperupe e te faaroo i te pae tooa o te râ o Asia Iti. Noa ˈtu e ua î o Ephesia i te morare ore, te haapaoraa hape e te peu tahutahu, ua haamaitai te Atua i te taviniraa a te aposetolo Paulo e a vetahi ê i roto i taua oire ra.—Ohipa, pene 19.

6. E nafea te mau Kerisetiano taiva ore no teie tau e au ai i to Ephesia i tahito ra?

6 Ua haapopou te Mesia i te amuiraa i Ephesia, ma te parau e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe rohirohi, e to oe faaoromai, e e ore oe e au i te feia iino ra: e ua tamata oe i te feia e parau ra e, e aposetolo ratou, e e ere, e ua ite oe e haavare ratou.” I teie tau, hoê â faaiteraa o te mau ohipa maitatai, te haa-puai-raa, e te faaoromai ta te mau amuiraa a te mau pǐpǐ mau a Iesu. Eita ratou e faatia i te mau taeae haavare o te hinaaro ia hiˈohia ratou ei aposetolo. (Korinetia 2, 11:13, 26) Mai to Ephesia, “e ore” te mau Kerisetiano taiva ore no teie tau “e au i te feia iino ra.” No te atuatu i te viivii-ore-raa o te haamoriraa a Iehova e no te paruru i te amuiraa, eita ïa ratou e amui atu i te mau apotata tatarahapa ore.—Galatia 2:4, 5; Ioane 2, 8-11.

7, 8. Eaha te fifi rahi e vai ra i roto i te amuiraa i Ephesia, e e nafea tatou e faaruru ai i te hoê â tupuraa?

7 E fifi rahi râ to te mau Kerisetiano i Ephesia. “Te vai nei . . . ta ˈu pariraa ia oe,” ta Iesu ïa i parau “i te mea ua tuu ia oe to hinaaro matamua ra.” Ua titauhia ia faaoraora te mau melo o te amuiraa i to ratou here matamua ia Iehova. (Mareko 12:28-30; Ephesia 2:4; 5:1, 2) E mea tia ia ara tatou paatoa eiaha ia ere i to tatou here matamua i te Atua. (Ioane 3, 3) Eaha râ mai te peu e e mea faufaa roa te tahi mau mea mai te hinaaroraa i te mau taoˈa materia aore ra te tapiraa i te mau mea navenave i roto i to tatou oraraa? (Timoteo 1, 4:8; 6:9, 10) E mea tia ïa ia pure uˈana tatou no te ani i te tauturu a te Atua e mono i teie mau hinaaro na roto i te here hohonu roa ia Iehova e te mauruuru no te mau mea atoa ta ˈna e ta ta ˈna Tamaiti i rave no tatou.—Ioane 1, 4:10, 16.

8 Ua faaitoito te Mesia i to Ephesia: “A haamanaˈo i to oe hiˈaraa, e tatarahapa e rave i te ohipa matamua ra.” Eaha ïa ahiri eita ratou e na reira? “Aore ra,” te reo ïa o Iesu, “e haere vave atu ïa vau ia oe na, e e hopoi-ê-hia e au ta oe lamepa i to ˈna vairaa.” Ahiri te mau mamoe atoa i ere i to ratou here matamua, aita faahou te “lamepa,” aore ra amuiraa. Ei Kerisetiano itoito rahi, ia haa puai ïa tatou ia anaana noa te amuiraa i te pae varua.—Mataio 5:14-16.

9. E nafea ia hiˈo i te mau pǔpǔ iti faaroo e tia ˈi?

9 Te mea faahiahia, ua faufau to Ephesia i “te parau a te [pǔpǔ iti faaroo] a Nikola.” Taa ê atu i tei parauhia i roto i te Apokalupo, aita hoê aˈe haapapuraa i itehia no nia i te faraa mai o teie pǔpǔ iti faaroo, ta ˈna mau haapiiraa, e mau peu. I te mea râ e ua faahapa Iesu ia apee i te taata, te titauhia ra ia tamau tatou i te riri i te mau pǔpǔ iti faaroo, mai te mau Kerisetiano i Ephesia.—Mataio 23:10.

10. Eaha ta te feia o te pee i ta te varua e parau e fanaˈo?

10 ‘E tariˈa to ˈna ra, e faaroo oia i ta te varua e parau i te mau [amuiraa],’ ta te Mesia ïa i parau. I to ˈna parahiraa mai i te fenua nei, ua paraparau Iesu i raro aˈe i te mana o te varua o te Atua. (Isaia 61:1; Luka 4:16-21) No reira, e mea titauhia ia haapao maite tatou i ta te Atua e parau ra i teie nei na roto ia ˈna maoti te varua moˈa. I raro aˈe i te aratairaa a te varua, ua fafau Iesu e: “Te riro ia ˈna te re ra, e faaamu ïa vau ia ˈna i te raau ra o te ora, e tia i rotopu i te paradaiso a te Atua ra.” No te feia faatavaihia, o te pee i ta te varua e parau, teie te auraa, te pohe-ore-raa i roto i “te paradaiso a te Atua ra” i nia i te raˈi, aore ra i mua i te aro o Iehova. E fanaˈo te “feia rahi roa,” o te faaroo atoa i ta te varua e parau, i te hoê paradaiso fenua i reira ratou e inu ai i “te hoê pape ora tahe ra” e e ora ˈi i ‘te rau o te mau raau ra’ na te hiti o te reira.—Apokalupo 7:9; 22:1, 2; Luka 23:43.

11. E nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te here ia Iehova?

11 Ua ere to Ephesia i to ratou here matamua, eaha râ mai te peu e hoê â tupuraa i roto i te hoê amuiraa i teie tau? Ia faaitoito tatou taitahi i te here ia Iehova na roto i te paraparauraa i ta ˈna mau ravea î i te here. E nehenehe tatou e haamauruuru no te here ta te Atua i faaite i to ˈna horoaraa mai i te hoo maoti ta ˈna Tamaiti here. (Ioane 3:16; Roma 5:8) Ia tano te reira, e nehenehe tatou e faahiti i te here o te Atua i roto i te mau pahonoraa e i roto i te mau tuhaa o te porotarama i te mau putuputuraa. E nehenehe tatou e faaite i to tatou iho here ia Iehova ma te arue i to ˈna iˈoa i roto i te taviniraa Kerisetiano. (Salamo 145:10-13) Oia mau, e nehenehe ta tatou mau parau e mau ohipa e tauturu rahi i te faaoraora aore ra i te haapuai i te here matamua o te hoê amuiraa.

I te melahi i Semurina

12. Eaha ta te tuatapaparaa e faaite ra no nia ia Semurina e to reira mau peu faaroo?

12 Ua haapopouhia te amuiraa i Semurina e te Mesia, “te matamua e te faahopea, o tei pohe, e te ora nei” maoti te hoê tia-faahou-raa. (A taio i te Apokalupo 2:8-11.) Ua patuhia o Semurina (Izmir i teie nei, i Turekia) i te pae tooa o te râ o Asia Iti. Ua parahi te mau Heleni i te oire, ua vavahi râ te mau Lydiens i te reira i te matahiti 580 H.T.T. Ua patu faahou te mau mono o Alexandre le Grand ia Semurina i nia i te hoê vahi apî. Riro mai nei oia ei tuhaa mataeinaa Roma o Asia e ei pu tapihoo ruperupe tei tui te roo no te mau fare huiraatira nehenehe. Ua riro oia ei pu o te haamoriraa i te emepera no to ˈna hiero i pûpûhia na Kaisara Tiberio. Ua titauhia ia tutui te feia haamori maa mea noˈanoˈa e ia parau e “o Kaisara te Fatu.” Eita te mau Kerisetiano e nehenehe e farii i te reira no te mea no ratou ‘o Iesu te Fatu.’ Ua faaruru ïa ratou i te ati.—Roma 10:9.

13. Noa ˈtu te veve i te pae materia, i roto i teihea auraa i taoˈahia ˈi te mau Kerisetiano i Semurina?

13 Hau atu i te ati, ua faaoromai te mau Kerisetiano i Semurina i te veve, peneiaˈe te fifi i te pae moni no te mea aita ratou i hinaaro i te apiti atu i roto i te haamoriraa i te emepera. Aita te mau tavini a Iehova no teie tau i araihia i tauâ mau tamataraa ra. (Apokalupo 13:16, 17) Noa ˈtu te veve i te pae materia, e taoˈa rahi ta te feia o te au i te mau Kerisetiano i Semurina i te pae varua, e tera te mea faufaa mau!—Maseli 10:22; Ioane 3, 2.

14, 15. Eaha te tamahanahanaraa ta te feia faatavaihia e nehenehe e fanaˈo i roto i te Apokalupo 2:10?

14 Ua riro te rahiraa o te mau ati Iuda i Semurina ‘ei sunago no Satani’ no te mea ua tapea ratou i te mau tutuu aita i niuhia i nia i te mau Papai, ua faarue ratou i te Tamaiti a te Atua, e ua faaino i ta ˈna mau pǐpǐ fanauhia i te varua. (Roma 2:28, 29) Auê râ tamahanahanaraa rahi ta te feia faatavaihia e fanaˈo i roto i te mau parau i muri iho a te Mesia! Te na ô ra oia e: “Eiaha oe e mǎtaˈu i te mau mea atoa e roohia mai ai oe ra: Inaha, e huri te diabolo i te tahi pae o outou i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia outou; e rui ahuru outou i te poheraa: mau papu râ oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.”—Apokalupo 2:10.

15 Aita Iesu i mǎtaˈu i te pohe no te paturu i te mana arii o Iehova. (Philipi 2:5-8) Noa ˈtu e te tamaˈi nei Satani i te toea faatavaihia i teie nei, eita ratou e mǎtaˈu i te mau mea e mea tia ia faaruru ratou ei pǔpǔ—te ati, te tapearaa, aore ra te pohe taue. (Apokalupo 12:17) E vî te ao ia ratou. Taa ê roa i te hoê hei tiare o te maemae tei horoahia ei korona na te feia i haru i te re i roto i te mau hautiraa etene, te fafau ra te Mesia i te feia faatavaihia o te faatia-faahou-hia mai i “te korona ora” ei mau mea ora pohe ore i nia i te raˈi. Auê ïa ô faufaa faito ore e!

16. Mai te peu e to roto tatou i te hoê amuiraa e au i to Semurina i tahito ra, ia tiatonu tatou i teihea tumu parau e tia ˈi?

16 Eaha râ mai te peu e to roto tatou, noa ˈtu e e tiaturiraa to tatou no nia i te raˈi aore ra no te fenua nei, i te hoê amuiraa e au i to Semurina i tahito ra? E tauturu anaˈe ïa i te mau hoa faaroo ia tiatonu i te tumu faufaa e faatia ˈi te Atua i te hamani-ino-raa—te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. Te haapapu ra te Ite hapa ore taitahi no Iehova e e haavare o Satani e te faaite ra e e nehenehe te hoê taata i hamani-ino-hia e riro ei paturu haavare ore i te tiaraa o te Atua e faatere ei Arii o te ao taatoa. (Maseli 27:11) E faaitoito anaˈe i te tahi atu mau Kerisetiano ia faaoromai i te hamani-ino-raa e, ei faahopearaa, ia fanaˈo noa i ‘te mǎtaˈu ore ia haamori ia Iehova ma te [taiva] ore e te parau-tia i mua i tana aro e hope roa ˈˈe o to tatou pue mahana’—e a muri noa ˈtu.—Luka 1:68, 69, 74, 75; MN.

I te melahi i Peregamo

17, 18. Ua riro o Peregamo ei pu o teihea huru haamoriraa, e eaha te faahopearaa ia ore e apiti atu i roto i teie haamoriraa idolo?

17 Ua haapopouhia e ua aˈo-atoa-hia te amuiraa i Peregamo. (A taio i te Apokalupo 2:12-17; MN.) Fatata e 80 kilometera i te pae apatoerau o Semurina, e oire o Peregamo o tei faatia noa i te haapaoraa etene. E au ra e ua horo ê te feia hiˈohiˈo Kaladaio i reira mai Babulonia ˈtu. Ua tere atu te feia maˈi i Peregamo i te hiero tuiroo a Esculape, te atua haavare o te faaoraraa maˈi e te rapaauraa. Ua parauhia Peregamo, ma to ˈna hiero i pûpûhia no te haamori ia Kaisara Auguso, “te pu rahi o te haamoriraa i te emepera i te omuaraa o te hau emepera matamua.”—Encyclopædia Britannica, 1959, buka 17, api 507.

18 I Peregamo, te vai ra te hoê fata i pûpûhia na Dia. Ua riro atoa te oire ei pu haamoriraa i te taata faatupuhia e te Diabolo. E ere ïa i te mea maere ia parauhia e te parahi ra te amuiraa no ǒ i te vahi e tiahia ra e “te terono o Satani”! E nehenehe te hoê taata paturu i te mana arii o Iehova e pohe ia ore oia e haamori i te emepera. Te vai noa nei te ao i raro aˈe i te mana o te Diabolo e te faaidolohia ra te mau taipe here aiˈa i teie nei. (Ioane 1, 5:19) Mai te senekele matamua e tae mai i teie tau, e mea rahi te Kerisetiano haapao maitai tei haapohehia no to ratou faaroo, mai te tahi ta te Mesia ra i parau o “Anitipa ei ite mau no ˈu ra, [tei haapao maitai], o tei taparahihia i roto ia outou.” E mea papu maitai e e haamanaˈo te Atua ra o Iehova raua o Iesu Mesia i teie mau tavini taiva ore.—Ioane 1, 5:21.

19. Ua aha o Balaama, e e mea titauhia ia ara te mau Kerisetiano atoa i te aha?

19 Ua paraparau atoa te Mesia i ‘te haapiiraa a Balaama.’ No to ˈna nounou i te faufaa materia, ua tamata te peropheta haavare ra o Balaama i te faaino ia Iseraela. I to te Atua tauiraa i ta ˈna faainoraa ei haamaitairaa, ua haa Balaama e te arii Moabi ra o Balaka e ua arato i te mau Iseraela e rave rahi i roto i te haamoriraa idolo e te taatiraa morare ore. Eiaha te mau matahiapo Kerisetiano e fati no te parau-tia mai ia Phinehasa, o tei patoi i te mau haaraa a Balaama. (Numera 22:1–25:15; Petero 2, 2:15, 16; Iuda 11) Oia mau, e mea tia ia ara te mau Kerisetiano atoa i te haamoriraa idolo e te ô-riirii-raa mai te taatiraa morare ore i roto i te amuiraa.—Iuda 3, 4.

20. Mai te peu e e haamata te tahi Kerisetiano i te farii i te mau manaˈo apotata, e mea titauhia ia aha oia?

20 E fifi rahi to roto i te amuiraa i Peregamo no te mea ua faatiahia i roto ia ˈna “te feia i mau i te [haapiiraa a te pǔpǔ iti faaroo] a Nikola.” Ua parau te Mesia i te amuiraa e: “A tatarahapa; aore râ, e haere vave atu ïa vau ia oe na, e e tamaˈi atu vau ia ratou i te ˈoˈe nei i tau vaha.” Te hinaaro ra te mau melo o te mau pǔpǔ iti faaroo e faaino i te mau Kerisetiano i te pae varua, e eita te feia o tei hinaaro mau e paturu i te mau amahamaharaa e te mau pǔpǔ iti faaroo e parahi i te Basileia o te Atua. (Roma 16:17, 18; Korinetia 1, 1:10; Galatia 5:19-21) Mai te peu e e haamata te tahi Kerisetiano i te farii i te mau manaˈo apotata e e hinaaro oia ia parare te reira, ia haapao oia i te faaararaa a te Mesia e tia ˈi! Ia ora oia iho i te ati, e mea titauhia ia tatarahapa e ia imi oia i te tauturu pae varua a te mau matahiapo i roto i te amuiraa. (Iakobo 5:13-18) E mea faufaa ia ohipa oioi, no te mea e haere vave mai Iesu no te faatupu i te haavaraa.

21, 22. O vai ma te rave i “te mâna i moe ra,” e te faataipe ra te reira i te aha?

21 Eiaha te mau Kerisetiano faatavaihia haapao maitai e to ratou mau hoa taiva ore e mǎtaˈu i te haavaraa e fatata maira. E mau haamaitairaa te tiai maira i te feia atoa o te haapao i te aˈoraa a Iesu i horoahia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua. Ei hiˈoraa, e titau-manihini-hia te feia faatavaihia tei vî te ao ia ratou ia amu i “te mâna i moe ra” e e horoahia na ratou ‘te hoê ofai teatea to nia iho te hoê iˈoa apî.’

22 Ua horoa te Atua i te mâna ei maa na te mau Iseraela i te roaraa o na matahiti e 40 o to ratou hahaereraa na te medebara. Ua tuuhia te tahi pae o tera “maa” i roto i te hoê farii auro i roto roa mai i te afata o te faufaa e ua hunahia i roto i te vahi Moˈa Roa o te sekene, i reira te hoê maramarama semeio e faataipe ai i te vairaa mai o Iehova. (Exodo 16:14, 15, 23, 26, 33; 26:34; Hebera 9:3, 4) Aita hoê aˈe taata i faatiahia ia amu i tera mâna i hunahia. I to ratou râ tia-faahou-raa, e ahu mai te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i te tino pohe ore, tei faataipehia e te amuraa i “te mâna i moe ra.”—Korinetia 1, 15:53-57.

23. Eaha te auraa o te “ofai teatea” e te “iˈoa apî”?

23 I mua i te tiripuna Roma, e hopoi mai te hoê ofai ereere i te faautuaraa, area te hoê ofai teatea râ, o te faaoreraa ïa i te faahaparaa. Te faaite ra to Iesu horoaraa i “te hoê ofai teatea” na te mau Kerisetiano faatavaihia i upootia e te faariro ra oia ia ratou ei mea hapa ore, te viivii ore, e te mâ. I te mea e ua faaohipa atoa to Roma i te mau ofai ei titeti tomoraa i roto i te mau oroa faufaa, te faataa ra te “ofai teatea” i te noaaraa mai i te feia faatavaihia te hoê parahiraa i nia i te raˈi i te faaipoiporaa a te Arenio. (Apokalupo 19:7-9) Papu maitai, te “iˈoa apî,” o te fanaˈoraa taa ê ïa e tahoê atu ia Iesu ei feia aiˈa apiti i roto i te Basileia i nia i te raˈi. E faaitoito papu mau teie mau mea atoa i te feia faatavaihia oia atoa to ratou mau hoa i roto i ta Iehova taviniraa, o te tiaturi ra e ora i nia i te hoê fenua paradaiso!

24. Eaha te tiaraa e mea tia ia rave tatou i mua i te ohipa apotata?

24 E haerea paari ia haamanaˈo e ua haafifihia te amuiraa i Peregamo e te mau apotata. Mai te peu e e haafifi hoê â tupuraa i te maitai pae varua o te amuiraa ta tatou e amui ra, e haapae roa ino anaˈe ïa i te ohipa apotata e e haapao tamau anaˈe i te parau mau. (Ioane 8:32, 44; Ioane 3, 4) I te mea e e nehenehe te mau orometua haapii haavare aore ra te tahi mau taata e rave ra i te ohipa apotata e haapiˈo i te hoê amuiraa taatoa, e mea tia ia tapea tatou i te hoê tiaraa fati ore i mua i te ohipa apotata, ma te ore roa ˈtu e faatia i te taparuparu ino ia haafifi ia tatou ia auraro i te parau mau.—Galatia 5:7-12; Ioane 2, 8-11.

25. No teihea mau amuiraa e tauaparauhia ˈi te mau poroi a te Mesia i roto i te tumu parau i muri nei?

25 E mau parau haapopouraa o te haaferuri e e aˈoraa teie ta Iesu Mesia i faahanahanahia i parau atu i na toru o na amuiraa e hitu i Asia Iti ta tatou i hiˈopoa mai nei! Ia au râ i tei faauehia e te varua moˈa, e mea rahi atoa ta ˈna e parau i na amuiraa e maha e toe ra. E tauaparauhia teie mau poroi, i faataehia i Tuatira, i Saradi, i Philadelephia, e i Laodikea, i roto i te tumu parau i muri nei.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha e mea tia ia haapao maite tatou i ta te Mesia e parau ra i te mau amuiraa?

• E nafea tatou e tauturu ai i te faaoraora i te here matamua o te hoê amuiraa?

• No te aha e nehenehe ai e parau e ua taoˈa-mau-hia te mau Kerisetiano veve i te pae materia i Semurina i tahito ra?

• Ma te feruri i te tupuraa i roto i te amuiraa i Peregamo, e nafea tatou e hiˈo ai i te manaˈo apotata?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa fenua i te api 8]

(Hiˈo i te papai)

HELENI

ASIA ITI

Ephesia

Semurina

Peregamo

Tuatira

Saradi

Philadelephia

Laodikea

[Hohoˈa i te api 10]

E fanaˈo te “feia rahi roa” i te hoê paradaiso fenua

[Hohoˈa i te api 11]

E vî te ao i te mau Kerisetiano i hamani-ino-hia