Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mea faufaa roa te here

E mea faufaa roa te here

E mea faufaa roa te here

NOA ˈTU eaha te faito matahiti, te taˈere, te reo, aore ra te iri, e hinaaro rahi to te taata atoa i te here. Mai te peu e eita tera hinaaro rahi e haamâhahia, eita ratou e oaoa. Ua papai te hoê taata maimi i te pae rapaauraa e: “E mea faufaa roa te here e te auhoaraa piri roa no te ite i te mea e maˈi ai e e maitai ai tatou, i te mea e faaoto e e faaoaoa, i te mea e mauiui ai tatou e te mea o te aratai atu i te faaoraraa ra. Ahiri hoê â faahopearaa to te hoê raau apî, e poroi ïa fatata te mau taote atoa o te fenua i ta ratou feia maˈi ia rave i te reira. E hape ia ore e poroi i te reira.”

Tera râ, e pinepine te ao no teie tau, ta ˈna vea iho â râ e to ˈna mau taata auhia e te rahiraa, i te haafaufaa rahi i te taoˈa materia, te mana, te roo e te taatiraa, eiaha râ te hinaaro o te taata i te mau taairaa î i te here e te mahanahana. E mea rahi te orometua haapii o te onoono ra i nia i te mau fa e te mau toroa a te ao, ma te faataa na mua roa i te manuïaraa na roto i taua mau taˈo ra. Parau mau, e mea faufaa te haapiiraa e te atuaturaa i te mau aravihi o te taata, e mea tia anei râ ia mârô i te tapi i te reira e ere atu ai i te taime no te utuafare e te mau hoa? Ua faaau te hoê taata papai haapiihia i tahito ra, e mea ite i te hiˈopoa i te natura taata, i te hoê taata aravihi aita râ e here i ‘te veo ooto ra, e i te sumebalo maniania ra.’ (Korinetia 1, 13:1) E nehenehe tera mau taata e riro ei mea ona, te tuiroo atoa, eita roa râ ratou e oaoa mau.

Ua hiˈo Iesu Mesia, o tei taa maitai roa e o tei au taa ê i te taata, i te here i te Atua e te taata-tupu ei tuhaa faufaa roa o ta ˈna haapiiraa. Ua parau oia e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. . . . E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-39; MN) O te feia anaˈe o tei pee i teie mau parau tei riro mau â ei pǐpǐ na Iesu. No reira, ua na ô oia e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:35.

E nafea râ te hoê taata e faahotu ai i te here i roto i te ao i teie mahana? E e nafea te mau metua e nehenehe ai e haapii i te here i ta ratou mau tamarii? E pahono te tumu parau i muri nei i teie nau uiraa.

[Hohoˈa i te api 3]

E tautooraa ia faahotu i te here i roto i te hoê ao e faaterehia ra e te nounou