Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na te feia riirii e huri i te Bibilia

Na te feia riirii e huri i te Bibilia

Na te feia riirii e huri i te Bibilia

I TE matahiti 1835 te otiraa te ohipa iti rahi a Henry Nott, te hoê tamuta tima Beretane, e a John Davies, te hoê piahi tapihoo Gallois. I muri aˈe i te haa-puai-raa e 30 tiahapa matahiti i te maoro, ua oti roa ia raua i te huri i te Bibilia taatoa na roto i te reo Tahiti. Eaha te mau fifi ta teie nau taata riirii toopiti i farerei, e eaha te faahopearaa o te ohipa fifi ta raua i rave ma te here?

“Te Réveil rahi”

I te afa hopea o te senekele 18, te poro ra te tahi mau melo o te hoê pǔpǔ Porotetani parauhia te Réveil rahi, aore ra Réveil, na te mau mahora o te mau oire rii e na pihai iho i te mau vahi heruraa e te mau fare hamaniraa taihaa i Beretane. Ta ratou fa, o te farereiraa ïa i te mau rave ohipa. Ma te aau tae, ua faaitoito te feia poro o te Réveil i te opere i te Bibilia.

Ua tauturu atoa te Baptiste ra o William Carey, o tei turaihia e tera pǔpǔ, i te faatia i te hoê taiete mitionare no Lonedona (LMS) i te matahiti 1795. Ua faaineine te LMS i te feia i hinaaro e haapii i te mau reo tumu e e tavini ei mitionare i Patitifa Apatoa. Te tapao a teie mau mitionare, o te pororaa ïa i te Evanelia na roto i te reo o te feia tumu.

O Tahiti, tei itehia aˈenei, te tuhaa fenua mitionare matamua a te LMS. No te mau melo o te Réveil, e ‘mau vahi poiri’ te mau motu no Patitifa o te peu etene, e mau aua tei ineine i te ootihia.

E tia mai te feia riirii

No te poro i te feia tumu o Tahiti, fatata e 30 mitionare ineine ore i maiti-ru-hia tei rave i te pahi Duff ta te LMS i hoo mai. Te faahiti ra te hoê parau faataa “e maha orometua faatoroahia [aita i faaineinehia], e ono tamuta, e piti hamani tiaa, e piti tamuta tima, e piti raraa ahu, e piti nira ahu, hoê taata tapihoo, hoê hamani parahiraa, hoê tavini, hoê faaapu tiare aore ra maa, hoê taote, hoê tupai auri, hoê hamani pereoo, hoê hamani vavai, hoê hamani taupoo, hoê hamani tapoˈi roi, hoê tamuta raau, e pae vahine faaipoipo, e e toru tamarii.”

Ta teie mau mitionare noa mauhaa no te ite i te mau reo tumu o te Bibilia, o te hoê ïa titionare Heleni e Beretane e te hoê Bibilia ma te hoê titionare Hebera. I te roaraa o na avaˈe e hitu i nia i te pahi, ua tamau aau te mau mitionare i te tahi mau taˈo Tahiti tei papaihia e te mau ratere matamua, te feia orure hau iho â râ o te Bounty. Ua tae atura te Duff i Tahiti, e i te 7 no Mati 1797, ua pou mai te mau mitionare. Hoê râ matahiti i muri aˈe, ua toaruaru te rahiraa e ua hoˈi. E hitu noa mitionare tei faaea mai.

O Henry Nott, te tamuta tima tahito, te hoê o ratou. E 23 matahiti noa to ˈna. Ia au i ta ˈna mau rata matamua, aita oia i haere i te haapiiraa teitei. Noa ˈtu râ, mai te omuaraa, mea ite roa oia i te haapii i te reo Tahiti. Te parauhia ra e e taata haavare ore oia, te ohipa rahi ore, e te maitai.

I te matahiti 1801, ua maitihia o Nott no te haapii i te reo Tahiti i na mitionare e iva i tae apî mai. I roto ia ratou, te vai ra te Gallois ra o John Davies, e 28 matahiti, tei riro ei piahi aravihi e ei rave ohipa itoito roa, te mǎrû e te horoa noa. Maa taime i muri aˈe, ua faaoti aˈera teie nau taata toopiti i te huri i te Bibilia na roto i te reo Tahiti.

E ere i te ohipa nainai

E ere râ te huriraa na roto i te reo Tahiti i te ohipa nainai, no te mea aitâ e ravea haamanahia no te papai i teie reo. Ua titauhia ia haapii te mau mitionare i teie reo ma te faaroo noa. Aita ta ratou e titionare, aita atoa e buka tarame. Ua toaruaru roa te mau mitionare no te taˈiraa o te reo ma te haapuai i te aho e tâpûhia e te mau eta, e ta ˈna faaohiparaa e rave rahi vauera (e nehenehe e pae vauera i roto hoê noa taˈo) e maa piri vauera iti. “Mea rahi te taˈo e vauera anaˈe, e e taˈiraa to te taˈo taitahi,” ta ratou ïa i autâ. Ua parau roa ratou e eita e maraa ia ratou “ia faaroo maitai roa i te taˈiraa o te mau taˈo mai tei titauhia.” Ua manaˈo atoa ratou e ua faaroo ratou i te tahi mau taˈiraa aita e vai ra!

Te mea fifi roa ˈtu â i te tahi taime, ua opanihia te tahi mau taˈo na roto i te reo Tahiti e ua monohia ˈtu ïa. O te mau parau huriaro te tahi atu fifi. No te taˈo “pure,” te vai ra e 70 tiahapa taˈo na roto i te reo Tahiti. Te tahi atu fifi, o te pueraa ture o te reo Tahiti ïa tei taa ê roa i to te reo Beretane. Noa ˈtu te mau fifi, ua papai riirii te mau mitionare i te mau tapura taˈo ta Davies i nenei e 50 matahiti i muri aˈe ei titionare 10 000 taˈo.

Te vai atoa ra te fifi e papai i te reo Tahiti. Ua tamata te mau mitionare i te reira ma te faaohipa i te papairaa haamanahia Beretane. Aita râ te faaohiparaa te reo Beretane i te piapa Latino i tuati i te mau taˈiraa Tahiti. No reira, aita e hopearaa to te aparauraa e nafea ia faahiti i te mau taˈo e ia papai atu. Ua hamani pinepine te mau mitionare i te mau huru papairaa apî, i te mea e o ratou te feia matamua i Patitifa Apatoa o te faariro i te hoê reo paraparauhia ei reo papaihia. Aita ratou i ite e e riro ta ratou ohipa i muri aˈe ei hohoˈa no te mau reo e rave rahi no Patitifa Apatoa.

Aita rea e mauhaa e mea aravihi râ

Maa buka rii noa ta te feia huri. Ua faaue te LMS e ia faaohipahia te Textus Receptus e te King James Version ei papai tumu. Ua ani o Nott i te LMS e hapono mai i te tahi atu mau titionare na roto i na reo Hebera e Heleni e te mau Bibilia na roto i na reo e piti. Aita tatou i ite e ua noaa anei ia ˈna tera mau buka. No Davies, na to ˈna mau hoa Gallois i horoa ˈtu i te tahi mau buka aivanaa na ˈna. Ia au i te tahi mau faatiaraa, te vai ra ta ˈna hoê aˈe titionare Heleni, hoê Bibilia Hebera, hoê Faufaa Apî Heleni, e te Septante.

I taua area taime ra, aita e apî to te ohipa pororaa a te mau mitionare. Noa ˈtu e 12 matahiti i te maoro to te mau mitionare parahiraa i Tahiti, aitâ hoê aˈe taata tumu i bapetizohia. No te mau aroraa tivira tuutuu ore, ua hoˈi pauroa ˈtura te mau mitionare eiaha râ o Nott tei faaoti maite e horo ê i Auteralia. No te hoê taime, o ˈna anaˈe te mitionare i faaea mai i te mau motu nia mataˈi ma, ua apee râ oia i te arii Pomare II tei horo ê i te motu tapiri o Moorea.

Teie râ, aita te ohipa huriraa i faaea i to Nott horo-ê-raa, e i muri aˈe i to Davies faaearaa e piti matahiti i Auteralia, ua apiti faahou oia ia Nott. I taua area taime ra, ua haapii o Nott i te Heleni e te Hebera e ua ite roa i taua na reo ra. Ua haamata oia i te huri i te tahi mau tuhaa o te mau Papai Hebera na roto i te reo Tahiti. Ua maiti oia i te mau irava bibilia o te faatia ra i te mau aamu ta te feia tumu e aapo.

Ma te haa amui roa e o Davies, ua haamata o Nott i te huri i te Evanelia a Luka, tei oti i Tetepa 1814. Ua huri oia i te reira ma te huru natura i roto i te reo Tahiti, a hiˈopoa ˈi o Davies i te huriraa ia au i te mau papai tumu. I te matahiti 1817, ua ani te arii Pomare II e e nehenehe anei ta ˈna iho e nenei i te api matamua o te Evanelia a Luka. Ua na reira oia maoti te hoê matini nenei-rima-raa nainai ta te tahi atu mau mitionare i afai i Moorea. Eita te aamu o te huriraa o te Bibilia e hope roa ma te ore e faahiti i te hoê taata Tahiti haapao maitai o Tuahine te iˈoa, o tei faaea i pihai i te mau mitionare i te roaraa o te mau matahiti e tei tauturu ia ratou ia taa i te mau parau rii o te reo.

Ua oti te huriraa

I te matahiti 1819, i muri aˈe e ono matahiti ohipa puai, ua oti te huriraa o te mau Evanelia, te Ohipa a te mau aposetolo, e te buka Salamo. Maoti te hoê matini neneiraa ta te mau mitionare tae apî mai i afai mai, i ohie ai te neneiraa e te opereraa o teie mau buka Bibilia.

Ua mairi te hoê tau ohipa rahi roa no te huri, no te faaafaro, e no te hiˈo faahou. I muri aˈe i te faaearaa i Tahiti e 28 matahiti i te maoro, ua maˈihia o Nott i te matahiti 1825, e ua faatia te LMS e ia hoˈi oia i Beretane. Auaa, ua fatata te huriraa o te mau Papai Heleni i te oti i taua taime ra. Ua tamau oia i te huri i te toea o te Bibilia i te roaraa o to ˈna tere i Beretane e o to ˈna faaearaa i reira. Ua hoˈi mai o Nott i Tahiti i te matahiti 1827. E 8 matahiti i muri aˈe, i Titema 1835, ua faaea oia i te huri. I muri aˈe e 30 tiahapa matahiti ohipa puai, ua hurihia te Bibilia taatoa.

I te matahiti 1836, ua reva o Nott i Beretane ia neneihia te Bibilia Tahiti taatoa i Lonedona. I te 8 no Tiunu 1838, ua faaite o Nott, tei oaoa roa, i te neneiraa matamua o te Bibilia Tahiti i te arii vahine ra o Victoria. Te taa ra ia tatou e e taime putapû roa tera no te tamuta tima tahito, tei fano na nia i te Duff e 40 matahiti na mua ˈtu e tei matau roa i te taˈere Tahiti no te faaoti i teie ohipa iti rahi maoro.

E piti avaˈe i muri aˈe, ua hoˈi faahou o Nott i Patitifa Apatoa e e 27 afata to roto na Bibilia Tahiti taatoa matamua e 3 000. I muri aˈe i to ˈna faaearaa i Sydney, ua maˈi-faahou-hia oia, aita râ oia i hinaaro e faarue i te mau afata faufaa roa. I muri aˈe i to ˈna afaroraa, ua tae mai oia i Tahiti i te matahiti 1840, i reira to te huiraatira haruraa i ta ˈna mau afata ia noaa mai ta ratou Bibilia Tahiti. Ua pohe o Nott i Tahiti i Me 1844 i te 70raa o to ˈna matahiti.

Te hoê faahopearaa iti rahi

Ua vai noa mai râ ta Nott ohipa. E faahopearaa iti rahi to ta ˈna huriraa i nia i te mau reo no Porinetia. Na roto i te papairaa i te reo Tahiti, ua paruru te mau mitionare i taua reo ra. Ua na ô te hoê taata papai buka e: “Ua haamau o Nott i te reo Tahiti tumu e au i te tarame. E mea tia ia faaohipa noa i te Bibilia no te haapii mai i te reo Tahiti i roto i to ˈna afaro.” Ua paruru te ohipa tuutuu ore a teie feia huri e mau tausani taˈo o te nehenehe e moe. Hoê senekele i muri aˈe, ua parau te hoê taata papai buka e: “O te Bibilia Tahiti faahiahia a Nott te ohipa maitai roa ˈˈe o te reo Tahiti—o te manaˈo atoa ïa o te taatoaraa.”

Aita noa to Tahiti i faufaahia i teie ohipa rahi, ua haamau atoa râ te reira i te niu no te tahi atu â mau huriraa na roto i te mau reo no Patitifa Apatoa. Ei hiˈoraa, ua faaohipa te feia huri no Rarotoa e no Hamoa i tera Bibilia ei hohoˈa. “Ua pee iho â vau ia Nott Tane, ua hiˈopoa maitai au i ta ˈna huriraa,” ta te hoê ïa taata huri i parau. Te parauhia ra e ‘i mua i te tahi atu taata huri, te vai ra te buka Salamo Hebera e na buka Salamo Beretane e Tahiti’ a ‘huri ai oia i te hoê o te mau salamo a Davida na roto i te reo Hamoa.’

Ia au i te hiˈoraa o te mau melo o te Réveil i Beretane, ua paturu te mau mitionare i Tahiti ma te aau tae i te haapiiraa i te taio e te papai. Oia mau, e hau atu i te hoê senekele i te maoro, o te Bibilia anaˈe te buka e vai ra no te huiraatira o Tahiti. Ua riro mai ïa te reira ei tuhaa faufaa roa i roto i te taˈere Tahiti.

O te faahitiraa rahi i te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Hebera e Heleni te hoê o te mau tuhaa maitai roa ˈˈe o ta Nott Bibilia. No reira te iˈoa Iehova i matau-maitai-hia ˈi i teie mahana i Tahiti e i to ˈna mau motu. Ua papai-atoa-hia tera iˈoa i nia i te tahi mau fare pure Porotetani. I teie nei râ, ua taai-roa-hia te iˈoa o te Atua i te mau Ite no Iehova e ta ratou ohipa pororaa itoito rahi, i reira ratou e faaohipa rahi ai i te Bibilia Tahiti i hurihia e Nott e to ˈna mau hoa. E te haamanaˈo maira te mau tutavaraa tuutuu ore a tera feia huri, mai ia Henry Nott, e mea maitai ia mauruuru roa tatou no te mea te fanaˈo ra te rahiraa o te taata i te Parau a te Atua i teie mahana.

[Hohoˈa i te api 29]

Huriraa matamua o te Bibilia na roto i te reo Tahiti, 1815. Te vai ra te iˈoa Iehova

Henry Nott (1774-1844), te taata huri matamua i te Bibilia Tahiti

[Faaiteraa i te tumu]

Bibilia Tahiti: Copyright the British Library (3070.a.32); Henry Nott e rata: Collection du Musée de Tahiti et de ses Îles, Punaauia, Tahiti; buka ui: Ma te parau faatia a te London Missionary Society Papers, Alexander Turnbull Library, Wellington, New Zealand

[Hohoˈa i te api 30]

Buka ui na roto i na reo Tahiti e Gallois no 1801, ma te iˈoa o te Atua

[Faaiteraa i te tumu]

Ma te parau faatia a te London Missionary Society Papers, Alexander Turnbull Library, Wellington, New Zealand

[Hohoˈa i te api 31]

Fare pure Porotetani ma te iˈoa o Iehova i mua, i Huahine, i Porinetia Farani

[Faaiteraa i te tumu]

Ma te parau faatia a Orometua Teoroi Firipa