Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Atua parau mau ra o Iehova

Te Atua parau mau ra o Iehova

Te Atua parau mau ra o Iehova

“Ua faaora oe ia ˈu, e te Atua parau mau, e Iehova.”—SALAMO 31:5.

1. Eaha te mau tupuraa i nia i te raˈi e i te fenua nei i te tau aita e haavare?

 I VAI na te hoê tau aita e haavare. I nia i te raˈi itea ore, te vai ra te mau varua ora tia roa o te tavini ra i to ratou Atua Poiete, “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) Aita e haavare, aita e ohipa haavare. Ua faaite Iehova i te parau mau i ta ˈna mau tamaiti varua. Ua na reira oia no te mea ua here oia ia ratou e no te mea ua anaanatae roa oia i to ratou maitai. Hoê â huru tupuraa i te fenua nei. Ua poiete Iehova i te tane e te vahine matamua, e na roto i ta ˈna tia nominohia, ua paraparau noa oia ia raua ma te ravea maramarama, te taa maitai, e te parau mau. Eaha râ paha te faahiahia e!

2. Na vai i faaô mai i te haavare, e no te aha?

2 I te pae hopea râ, ua faariro te hoê tamaiti varua a te Atua ia ˈna iho ma te teoteo ei atua enemi o te patoi ia Iehova. Ua hinaaro teie varua, o tei matauhia ei Satani te Diabolo, ia haamori vetahi ê ia ˈna. Ia raea ta ˈna fa, ua faaô mai oia i te haavare ei ravea no te faatere ia vetahi ê. Ma te na reira, riro mai nei oia ‘e haavare, e e metua no te haavare.’—Ioane 8:44.

3. Ua aha Adamu e o Eva i mua i ta Satani mau haavare, e eaha ˈtura te mau faahopearaa?

3 Na roto i te hoê ophi, ua parau Satani i te vahine matamua ra o Eva e mai te peu e e vahavaha oia i ta te Atua ture e e amu oia i te maa i opanihia, eita oia e pohe. E haavare tera. Hau atu â, ua parau oia ia ˈna e maoti te amuraa i te reira e riro oia mai te Atua, e ite atu ai i te maitai e te ino. E haavare atoa tera. Noa ˈtu e aita Eva i haavarehia aˈenei, ua ite paha oia e aita te mau parau ta ˈna i faaroo na roto i te ophi i au maite i ta te Atua i parau atu i ta ˈna tane ra o Adamu. Ua maiti râ oia i te tiaturi ia Satani, eiaha ia Iehova. Ma te vare roa, ua rave oia i te maa e amu ihora. I muri aˈe, ua amu atoa Adamu i te maa. (Genese 3:1-6) Mai ia Eva, aita Adamu i faaroo aˈenei i te hoê parau haavare, e ere râ oia tei vare na. (Timoteo 1, 2:14) Na roto i ta ˈna mau ohipa, ua faaite oia e te patoi ra oia i Tei hamani ia ˈna. E mea ino roa te mau faahopearaa no te huitaata nei. No to Adamu faaroo ore, ua taeahia to ˈna huaai atoa i te hara e te pohe—e tae noa ˈtu i te ati e rave rahi e te peu haapiˈo.—Roma 5:12.

4. (a) Eaha te mau parau haavare i parauhia i te ô i Edene ra? (b) E mea tia ia rave tatou i te aha ia ore ia haavarehia e Satani?

4 Te parare atoa ra te haavare. E mea tia ia ite tatou e e mau aroraa tera mau haavare i parauhia i te ô i Edene ra i ta Iehova iho parau mau. Ua parau Satani e ma te haavare te faaere ra te Atua i na taata matamua i te tahi mea maitai. E mea hape mau â. Aita Adamu e o Eva i faufaahia i to raua faaroo ore. Ua pohe raua, mai ta Iehova i parau iho â. Teie râ, ua tamau ta Satani aroraa haavare ia Iehova e tae noa ˈtu i nia i te hoê faito e tau senekele i muri aˈe ua faauruahia te aposetolo Ioane ia papai e ‘te haavare nei Satani i to te ao atoa nei.’ (Apokalupo 12:9) Ia ore ia haavarehia e Satani te Diabolo, e mea tia ia tiaturi paatoa tatou i te parau mau a Iehova e o ta ˈna Parau. E nafea outou e faahotu ai e e haapaari ai i to outou tiaturi ia Iehova e e haapuai ai ia outou iho i mua i te ohipa haavare e te mau parau haavare e paturuhia ra e to ˈna Enemi?

Ua ite Iehova i te parau mau

5, 6. (a) Eaha te ite e vai ra ia Iehova? (b) Mai te aha te huru ite e vai ra i te taata ia faaauhia i to Iehova?

5 E pinepine te Bibilia i te faataa ia Iehova mai “tei hamani i te mau mea atoa nei.” (Ephesia 3:9) O ˈna “te Atua i hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau mea atoa i roto ia ratou ra.” (Ohipa 4:24) I te mea e o Iehova te Atua Poiete, ua ite oia i te parau mau no nia i te mau mea atoa. Ei hiˈoraa: E rave anaˈe i te hoê taata o te hamani i te hohoˈa o to ˈna iho fare a patu atu ai, ma te tuu i te mau raau atoa e ma te patiti i te mau naero atoa. E ite oia i taua fare taatoa ra, e e ite rahi atu â to ˈna i te reira i to te tahi taata hiˈopoa. Ua ite maitai roa te taata i ta ratou e rave ra. Hoê â huru, ua ite maitai roa te Atua Poiete i te mau tuhaa rii atoa no nia i ta ˈna i poiete.

6 Ua faahiti te peropheta ra o Isaia ma te nehenehe mau i te aanoraa o to Iehova ite. Te taio nei tatou e: “O vai tei faito i te moana i tana apu rima; e ua aa hoi i te raˈi i te rima no ˈna, e ua faaô hoi i te repo fenua nei i roto i te salesa; e ua faito i te mau mouˈa ra i te faito, e te mau aivi ra i te tapao? Na vai i faaite i te [v]arua o Iehova; e no te mea oia te tahi aˈo ia ˈna, i faaite atu ai ia ˈna? O vai ta ˈna i uiui atu ia faaite mai oia ia ˈna, e ia [faataa] mai oia ia ˈna i te eˈa parau[-tia] ra; e ia [haapii] mai ia ˈna i te [ite], e ia tuu mai ia ˈna i te eˈa ra o te [maramarama mau]?” (Isaia 40:12-14; MN) Oia mau, “e Atua ite” e te “Itehope” o Iehova. (Samuela 1, 2:3; Ioba 36:4; 37:16) E mea iti mau to tatou ite ia faaauhia! Noa ˈtu te rahiraa ite tei noaa i te huitaata, eita to tatou maramarama i te mau mea materia poietehia e aano atu â i ‘te tahi pae o ta te Atua e rave ra.’ E au te reira i te “hoê muhumuhu ra” ia faaauhia e te “puai o te patiri.”—Ioba 26:14, MN.

7. Eaha ta Davida i farii no nia i to Iehova ite, e no reira e mea tia ia ite tatou i te aha?

7 I te mea e na Iehova i poiete ia tatou, ua ite maitai ïa oia ia tatou. Ua farii te arii Davida i te reira. Ua papai oia e: “E Iehova, ua hiˈopoahia vau e oe e ua itea: ua ite oe i tau parahiraa i raro e tau tiaraa i nia; ua ite oe i to ˈu nei manaˈo i te atea ê ra. Ua paheru oe i to ˈu haerea e tau taotoraa i raro, e ua ite oe i tau mau haerea atoa nei. E aita roa e parau o roto i tau vaha i toe i te itea-hua-hia e oe, e Iehova.” (Salamo 139:1-4) Ua taa mau ia Davida e te faaohipa ra te taata i te tiamâraa e maiti—ua horoa te Atua ia tatou i te ravea e faaroo aore ra e faaroo ore ia ˈna. (Deuteronomi 30:19, 20; Iosua 24:15) Noa ˈtu râ, e mea hau aˈe to Iehova ite ia tatou ia tatou iho. Te hinaaro ra oia i te mea maitai roa ˈˈe no tatou, e e nehenehe oia e aratai i to tatou mau haerea. (Ieremia 10:23) Oia mau, aita e orometua haapii, e taata aravihi, e taata aˈo maitai aˈe no te haapii mai i te parau mau e riro atu ai tatou ei taata paari e te oaoa.

E parau mau ta Iehova

8. E nafea tatou e ite ai e e parau mau ta Iehova?

8 Te hoê mea te iteraa i te parau mau, te tahi atu râ te parau-noa-raa i te parau mau, ia faaite i te parau mau. Ei hiˈoraa, ua maiti te Diabolo i te ore e “haapao i te parau mau.” (Ioane 8:44) I te tahi aˈe pae, e ‘Atua î i te parau mau o Iehova.’ (Exodo 34:6) Te haapapu noa ra te mau Papai e e parau mau ta Iehova. Ua faahiti te aposetolo Paulo e e “ore e tia i te Atua ia haavare.” (Hebera 6:18) E tuhaa faufaa te parau mau o te huru o te Atua. E nehenehe tatou e turui e e tiaturi ia Iehova e parau mau hoi ta ˈna; eita roa ˈtu oia e haavare i to ˈna mau taata taiva ore.

9. E nafea to Iehova iˈoa e taaihia ˈi i te parau mau?

9 Te haapapu ra to ˈna iho iˈoa Iehova e e parau mau ta ˈna. Te auraa o te iˈoa o te Atua oia hoi, “Na ˈna e faariro.” Te faataa ra te reira ia Iehova mai te riro riirii mai Tei faatupu i te mau mea atoa ta ˈna e fafau. Aita hoê aˈe taata e nehenehe e na reira. No te mea o Iehova Tei Teitei, aita hoê aˈe mea e nehenehe e haafifi i te tupuraa o ta ˈna mau opuaraa. E ere noa e e parau mau ta Iehova, tei ia ˈna anaˈe râ te mana e te paari no te faatupu i te mau mea atoa ta ˈna e parau.

10. (a) Mea nafea to Iosua ite-mata-raa ˈtu e e parau mau ta Iehova? (b) Eaha ta Iehova mau fafau ta oe i ite i te tupuraa?

10 O Iosua te hoê o te mau taata e rave rahi tei ite mata ˈtu i te mau ohipa faahiahia tei haapapu e e parau mau ta Iehova. Tei Aiphiti o Iosua a hopoi mai ai Iehova i nia i taua nunaa ra i na ati hoê ahuru, o tei faaite-atea-aˈena-hia. I roto i te tahi atu mau mea, ua ite Iosua i te tupuraa o ta Iehova mau parau fafau e faaora i te mau Iseraela mai Aiphiti mai e aratai atu ai ia ratou i te Fenua tǎpǔhia, ma te tairi i te mau nuu ati Kanaana puai mau tei patoi ia ratou. I te hopea o to ˈna oraraa, ua parau Iosua i te mau matahiapo o te nunaa o Iseraela e: “Ua ite atoa . . . outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.” (Iosua 23:14; MN) Noa ˈtu e aita oe i ite mata ˈtu i te mau semeio mai ia Iosua, ua ite anei oe i te parau mau o ta te Atua mau fafau i roto i to oe oraraa?

E faaite Iehova i te parau mau

11. Eaha te faaite ra e e hinaaro Iehova e faaite i te parau mau i te taata?

11 A feruri na i te hoê metua e mea rahi roa to ˈna ite e mea varavara râ i te paraparau i ta ˈna mau tamarii. Aita anei outou e mauruuru ra e e ere Iehova mai tera? E paraparau Iehova ma te here i te huitaata, e e na reira oia ma te pipiri ore. Te parau ra te mau Papai no nia ia ˈna te “Orometua Rahi roa ˈˈe.” (Isaia 30:20, MN) I roto i to ˈna aau aroha, e paraparau atoa oia i te feia o te ore e hinaaro ra i te faaroo ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua faauehia Ezekiela ia poro i te feia ta Iehova i ite e e ore e farii. Ua na ô Iehova e: “E te tamaiti a te taata na, a haere i te utuafare o Iseraela, a parau atu ai i ta ˈu nei parau ia ratou.” I muri iho, ua faaara oia e: “E ore . . . ratou e faaroo mai ia oe; e ore hoi ratou e faaroo mai ia ˈu ra: ua ati hoi te utuafare atoa o Iseraela i te tâhito e te aau etaeta.” E ohipa faauehia fifi tera, ua rave râ Ezekiela ma te haapao maitai, e i to ˈna na reiraraa, ua pee oia i to Iehova aumihi. Mai te peu e i roto i te hoê faaueraa e poro fifi e e turui outou i nia i te Atua, e nehenehe outou e tiaturi e e haapuai mai oia ia outou mai ta ˈna i na reira i ta ˈna peropheta ra o Ezekiela.—Ezekiela 3:4, 7-9.

12, 13. Mea nafea to te Atua paraparauraa i te taata?

12 E hinaaro Iehova i “te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4) Ua paraparau oia na roto i te mau peropheta, na roto i te mau melahi e na roto atoa i ta ˈna Tamaiti here ra o Iesu Mesia. (Hebera 1:1, 2; 2:2) Ia Pilato, ua na ô Iesu e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau. No te parau mau oia ra, e faaroo ïa i tau reo.” E ravea faufaa roa ta Pilato no te haapii i te parau mau no nia i ta Iehova faanahoraa no te ora na roto roa mai i te Tamaiti a te Atua. Aita râ Pilato i tia ˈtu i te pae o te parau mau, aita oia i hinaaro e haapii na roto ia Iesu. Ua pahono râ Pilato ma te tâhitohito e: “Eaha te parau mau?” (Ioane 18:37, 38) Auê te peapea no ˈna e! E mea rahi râ tei faaroo i te parau mau ta Iesu i poro. I ta ˈna mau pǐpǐ, ua na ô oia e: “Ua maitai . . . to outou mau mata, te hiˈo nei hoi ïa, e to outou mau tariˈa, te faaroo nei hoi ïa.”—Mataio 13:16.

13 Ua paruru Iehova i te parau mau maoti te Bibilia e ua rave e ia fanaˈo te mau taata o te mau vahi atoa i te reira. Te faaite ra te Bibilia i te tahi mau mea i roto i to ratou huru mau. Te faataa ra te reira i to te Atua mau ateriputi, ta ˈna mau opuaraa, e ta ˈna mau faaueraa, oia atoa te tupuraa mau o te mau ohipa i rotopu i te taata. Teie ta Iesu i parau i roto i te pure ia Iehova: “O to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) E no reira, e buka otahi te Bibilia. Te reira anaˈe tei papaihia ma te faauruahia e te Atua o tei ite i te mau mea atoa. (Timoteo 2, 3:16) E ô faufaa te reira no te huitaata, hoê ô ta te mau tavini a te Atua e poihere ra. E mea paari tatou ia taio atu i te reira i te mau mahana atoa.

A tapea maite i te parau mau

14. Eaha te tahi mau mea ta Iehova e parau ra e rave oia, e no te aha ia tiaturi tatou ia ˈna e tia ˈi?

14 Ia haapao maite tatou i ta Iehova e parau maira i roto i ta ˈna Parau e tia ˈi. E parau noa Iehova i te parau mau no nia ia ˈna iho, e e rave oia i ta ˈna e parau ra e rave. E rave rahi te tumu e tiaturi ai tatou i te Atua. E nehenehe tatou e tiaturi i te reira ia parau Iehova e e tuu mai oia i “te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.” (Tesalonia 2, 1:8) E nehenehe atoa tatou e tiaturi ia Iehova ia parau oia e e here oia i te feia o te tapi i te parau-tia, ia parau oia e e horoa oia i te ora mure ore na te feia e faaohipa i te faaroo, e ia parau oia e e faaore oia i te oto, te mihi, e te pohe atoa. Ua haapapu Iehova i te tia-mau-raa o teie parau fafau hopea nei na roto i te horoaraa i teie faaueraa i te aposetolo Ioane: “A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:4, 5; Maseli 15:9; Ioane 3:36.

15. Eaha te tahi mau parau haavare ta Satani e paturu ra?

15 E mea taa ê roa mau â Satani ia Iehova. Eita oia e haamaramarama i te taata, e haavare râ oia. Ia naea ta ˈna fa e fariu ê i te taata i te haamoriraa viivii ore, e paturu Satani i te mau parau haavare e rave rahi. Ei hiˈoraa, e hinaaro Satani ia tiaturi tatou e e mea atea te Atua e e mea tâuˈa ore i te mauiui i te fenua nei. Teie râ, te faaite ra te Bibilia e te haapao roa ra Iehova i ta ˈna mau mea ora poietehia e te peapea roa ra o ˈna i te ino e te mauiui. (Ohipa 17:24-30) Te hinaaro atoa ra Satani ia tiaturi te taata e e haamâuˈaraa taime te mau tapiraa i te pae varua. Area râ, te haapapu maira te mau Papai e “e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” Hau atu â, te faaite maitai ra te reira e “o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 6:10; 11:6; MN.

16. No te aha e mea titauhia ˈi ia vai ara te mau Kerisetiano e ia tapea maite i te parau mau?

16 No nia ia Satani, ua papai te aposetolo Paulo e: “Te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” (Korinetia 2, 4:4) Mai ia Eva, te haavare-roa-hia ra te tahi pae e Satani te Diabolo. E pee vetahi ê i te haerea o Adamu o tei ore i vare o tei maiti roa râ i te eˈa o te faaroo ore. (Iuda 5, 11) No reira, e mea faufaa roa ia vai ara te mau Kerisetiano e ia tapea maite i te parau mau.

Te titau ra Iehova i “te faaroo haavare ore”

17. E mea titauhia ia rave tatou i te aha no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai?

17 No te mea e parau mau ta ˈna i roto i to ˈna mau eˈa atoa, te titau ra Iehova i te feia o te haamori ra ia ˈna ia riro ei taata parau mau atoa. Ua papai te fatu salamo e: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra? O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.” (Salamo 15:1, 2) I te mau ati Iuda o tei himene i tera mau parau, aita e feaaraa e te haamanaˈo ra te faahitiraa i te mouˈa moˈa o Iehova i te mouˈa Ziona, i reira to te arii Davida hopoiraa i te afata o te faufaa i te sekene ta ˈna i faatia i reira. (Samuela 2, 6:12, 17) Te haamanaˈo ra te mouˈa e te sekene i te vahi ta Iehova i parahi taipe. I reira, e nehenehe te taata e haafatata ˈtu i te Atua no te taparuparu i ta ˈna farii maitai.

18. (a) Eaha ta te auhoaraa e te Atua e titau ra? (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Te titauhia ra i te taata atoa o te hinaaro i to Iehova auhoaraa ia parau i te parau mau “i roto i to ˈna ra aau,” eiaha noa ma to ˈna vaha. Te titauhia ra i te mau hoa mau o te Atua ia tia to ratou aau e ia haapapu e e “faaroo haavare ore” to ratou, no roto mai hoi te mau ohipa o te parau mau i te aau. (Timoteo 1, 1:5; Mataio 12:34, 35) E ere te hoê hoa o te Atua i te taata piˈo aore ra haavare, no te mea “te taata haavare ra, o ta Iehova ïa e riaria ra.” (Salamo 5:6) Te haa puai ra te mau Ite no Iehova na te fenua atoa nei i te riro ei taata parau mau ei peeraa i to ratou Atua. E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i teie tuhaa.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha Iehova e ite ai i te parau mau no nia i te mau mea atoa?

• Eaha te faaite e e parau mau ta Iehova?

• Mea nafea to Iehova faaiteraa i te parau mau?

• No nia i te parau mau, eaha te titauhia ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

Ua ite te Atua parau mau i te mau mea atoa no nia i ta ˈna i poiete

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

E tupu iho â ta Iehova mau parau fafau