Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiaturi ia Iehova

A tiaturi ia Iehova

A tiaturi ia Iehova

“O oe . . . to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu; tau tiaturiraa, e Iehova, mai tau apîraa mai â.”—SALAMO 71:5.

1. Eaha te aaraa ta te tiai mamoe apî ra o Davida i faaû?

 FATATA e 3 metera i te roa to te taata ra. E ere i te mea maere e ua mǎtaˈu te mau faehau atoa o te nuu a Iseraela i te faaû atu ia ˈna! E rave rahi hebedoma i te maoro, i te mau poipoi e i te mau ahiahi atoa, ua vahavaha te tiapai taata Philiseti ra o Golia i te nuu a Iseraela, ma te aa ia ratou ia tono i te hoê aito e aro ia ˈna. I te pae hopea, ua fariihia te aaraa, eiaha na te hoê faehau, na te hoê râ taurearea noa. Ua nainai aˈe te tiai mamoe apî ra o Davida i to ˈna enemi. Ua mâmâ aˈe oia i ta Golia haana e mauhaa tamaˈi! Ua faaû râ te taurearea ra i te tiapai taata ra e ua riro ei taipe tuiroo o te itoito.—Samuela 1, 17:1-51.

2, 3. (a) No te aha Davida i nehenehe ai e faaû ia Golia ma te tiaturi roa? (b) Eaha na taahiraa e piti ta tatou e hiˈopoa ia tiaturi tatou ia Iehova?

2 Na te aha i faaitoito ia Davida? A hiˈo na i te tahi mau parau i papaihia iho â e Davida i to ˈna mau matahiti hopea: “O oe . . . to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu; tau tiaturiraa, e Iehova, mai tau apîraa mai â.” (Salamo 71:5) Oia, ei taurearea, ua tiaturi roa Davida ia Iehova. Ua faaû oia ia Golia ma te parau e: “Te haere maira oe ia ˈu nei, ma te ˈoˈe, e te mahae, e te paruru; te haere atu nei râ vau ia oe, ma te iˈoa o te Atua sabaota ra o Iehova, te Atua no te nuu a Iseraela ra, tei vahavahahia e oe ra.” (Samuela 1, 17:45) A tiaturi ai Golia i to ˈna puai rahi e i ta ˈna mau mauhaa, o Iehova ta Davida i tiaturi. Ma te Arii e Fatu o te ao taatoa i to ˈna pae, no te aha Davida e mǎtaˈu ai i te hoê noa taata, noa ˈtu e e tiapai taata e e mauhaa ta ˈna?

3 A taio ai outou no nia ia Davida, e hinaaro anei outou e ia puai aˈe to outou iho tiaturiraa ia Iehova? Te na reira ra paha e rave rahi o tatou. E hiˈopoa ïa tatou e piti taahiraa ta tatou e nehenehe e rave ia tiaturi tatou ia Iehova. A tahi, e mea hinaarohia ia noaa e ia upootia te tiaturiraa mai teie i nia i te hoê haafifiraa matauhia. A piti, e mea hinaarohia ia ite eaha mau na te auraa te tiaturiraa ia Iehova.

E faaruru anaˈe i te hoê fifi matauhia no te tiaturi ia Iehova

4, 5. No te aha e mea fifi ai no te taata e rave rahi ia tiaturi i te Atua?

4 Na te aha e haafifi ra i te taata ia tiaturi i te Atua? E pinepine roa, te taa ore ra te tahi pae i te tumu no te aha te mau ohipa iino e tupu ai. Te haapiihia ra te taata e rave rahi e o te Atua te tumu o te mauiui. Ia tupu te hoê ati, e parau te mau ekalesiatiko e ua “rave” te Atua i tei roohia i te ati no te parahi e oia i nia i te raˈi. Hau atu â, e haapii te aratai haapaoraa e rave rahi e ua faataa aˈena te Atua e mea maoro aˈenei i te mau tupuraa atoa—oia atoa te mau ati e te ohipa ino atoa—o te tupu ra i roto i teie ao. E mea fifi ia tiaturi i te hoê Atua aroha ore mai teie. Te paturu uˈana ra Satani, o te haapouri i te aau o te feia faaroo ore, i te taatoaraa o tera “[mau haapiiraa a] te mau demoni.”—Timoteo 1, 4:1; MN; Korinetia 2, 4:4.

5 E hinaaro Satani ia ere te taata i te tiaturiraa ia Iehova. Eita tera enemi o te Atua e hinaaro ia ite tatou i te mau tumu mau e mauiui ai te taata. E mai te peu e ua ite tatou i te mau tumu bibilia o te mauiui, e hinaaro Satani ia haamoe tatou i te reira. No reira, e mea maitai no tatou ia hiˈo faahou i te tahi taime e toru tumu faufaa e vai ai te mauiui i roto i te ao. Ia na reira tatou, e mahoru to tatou aau e e ere o Iehova te tumu o te mau fifi ta tatou e faaû ra i roto i te oraraa.—Philipi 1:9, 10.

6. E nafea te Petero 1, 5:8 e haamataratara ˈi i te hoê tumu e mauiui ai te taata?

6 Te hoê tumu e mauiui ai te taata, oia hoi e hinaaro Satani e ofati i te hapa ore o te nunaa haapao maitai o Iehova. Ua tamata oia i te ofati i to Ioba hapa ore. Aita Satani i manuïa, aita râ oia i faaea. Ei arii o teie ao, e imi oia i te mau tavini haapao maitai a Iehova “e pau” ia ˈna. (Petero 1, 5:8) Tei roto atoa tatou taitahi! E hinaaro Satani ia faaea tatou i te tavini ia Iehova. No reira, e faatupu pinepine oia i te hamani-ino-raa. Noa ˈtu â te mauiui, e tumu papu ta tatou ia faaoromai. Ia na reira tatou, e haapapu tatou e e haavare Satani e e faaoaoa ïa tatou ia Iehova. (Ioba 2:4; Maseli 27:11) A haapuai ai Iehova ia tatou ia faaoromai i te hamani-ino-raa, e rahi noa ˈtu â to tatou tiaturiraa ia ˈna.—Salamo 9:9, 10.

7. Te tauturu ra te Galatia 6:7 ia tatou ia farii i teihea tumu o te mauiui?

7 Te itehia ra te piti o te tumu o te mauiui i roto i teie manaˈo tumu: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7) I te tahi mau taime, e ueue te taata ma te rave i te mau maitiraa paari ore e e ooti ratou i te mau mauiui ei faahopearaa. E maiti ratou i te faahoro puai, a faatupu atu ai i te hoê ati purumu. E maiti e rave rahi i te puhipuhi i te avaava, e roohia ˈtu ai i te maˈi mafatu aore ra te mariri ai taata o te mahaha. E roohia te feia o te maiti i te haerea morare ore i te mauiui o te mau taairaa utuafare iino, te ereraa i te faaturaraa ia ˈna iho, te mau maˈi purumu, e te mau hapûraa hinaaro-ore-hia. E imi te taata i te faahapa i te Atua no te mauiui mai teie, o ratou râ tei roo-mau-hia i te ati no ta ratou iho mau faaotiraa paari ore.—Maseli 19:3.

8. Ia au i te Koheleta 9:11, no te aha te taata e mauiui ai?

8 Ua faahitihia te toru o te tumu o te mauiui i roto i te Koheleta 9:11 (MN): “Ua hoˈi atura vau e hiˈo i raro aˈe i te mahana e e ere tei te feia vitiviti te hororaa, e ere tei te feia puai te aroraa, e ere atoa tei te feia maramarama te taoˈa rahi, e ere tei te feia ite te farii maitai; e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia hoi to te taata atoa ra.” I te tahi mau taime, tei te vahi tano ore noa te taata i te taime tano ore. Noa ˈtu eaha to tatou iho mau vahi puai aore ra vahi paruparu, e nehenehe tatou paatoa e mauiui e e pohe i te taime manaˈo-ore-hia. Ei hiˈoraa, i te tau o Iesu, ua mairi mai te hoê fare rahi e ua haapohe 18 taata. Ua faaite Iesu e aita te Atua i faautua ia ratou no ta ratou mau hara tahito. (Luka 13:4) Aita, e ere o Iehova te tumu o tera mauiui.

9. Eaha ta te taata e rave rahi e ore ra e maramarama no nia i te mauiui?

9 E mea faufaa ia maramarama i te tahi mau tumu o te mauiui. Te vai ra râ te tahi tuhaa o te tumu parau e mea fifi no e rave rahi ia maramarama. Teie ïa: No te aha te Atua ra o Iehova e faatia ˈi i te mauiui?

No te aha Iehova e faatia ˈi i te mauiui?

10, 11. (a) Ia au i te Roma 8:19-22, eaha tei tupu i nia i “te mau mea atoa i hamanihia nei”? (b) E nafea tatou e ite ai e na vai i faariro i te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore?

10 Te haamaramarama ra te hoê irava i roto i ta te aposetolo Paulo rata i to Roma i teie tumu parau faufaa. Ua papai Paulo e: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua. (Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai,) e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra. Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.”—Roma 8:19-22.

11 No te maramarama i teie mau irava, mea hinaarohia na mua ia pahono i te tahi mau uiraa faufaa roa. Ei hiˈoraa, Na vai i faariro i te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore? Ua faaite te tahi pae e na Satani; na Adamu ta te tahi atu. Eita râ ta raua e nehenehe e na reira. No te aha hoi? No te mea e na reira o tei faariro i te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore “ma te tiai.” Oia, te pûpû ra oia i te tiaturiraa e “e faaorahia” te feia haapao maitai “i te tapea ra o te pohe.” Eita Adamu eita atoa Satani e nehenehe e pûpû i te hoê tiaturiraa mai teie. O Iehova anaˈe te nehenehe. Papu maitai ïa, na ˈna i faariro i te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore.

12. Eaha te taa-ore-raa tei fa mai no nia i te auraa o “te mau mea atoa i hamanihia nei,” e nafea e pahonohia ˈi teie uiraa?

12 Eaha ïa “te mau mea atoa i hamanihia nei” i roto i teie irava? Te parau ra te tahi pae e “te mau mea atoa i hamanihia nei,” o te taatoaraa ïa o te ao natura, oia atoa te mau animara e te mau raau tanu. Teie râ, te tiaturi ra anei te mau animara e te mau raau tanu e e noaa ia ratou “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra”? Aita. (Petero 2, 2:12) “Te mau mea atoa i hamanihia nei,” o te huitaata anaˈe ïa. O te mau mea hamanihia nei tei roohia i te hara e te pohe no te orureraa hau i Edene e o te hinaaro ru ra i te tiaturiraa.—Roma 5:12.

13. Eaha ta te orureraa hau i Edene i faatupu i nia i te huitaata?

13 Eaha mau na ta te orureraa hau i faatupu i nia i te huitaata? Te faataa ra Paulo i to ˈna mau faahopearaa ma teie noa parau: faufaa ore. * Ia au i te hoê buka, te faataa ra teie parau i “te faufaa ore o te hoê taihaa, aita e tere ra mai tei opuahia no te reira, aita e ohipa ra.” Ua hamanihia te taata no te ora e a muri noa ˈtu, ma te haa amui ei utuafare tahoê e te tia roa o te haapao i te hoê fenua paradaiso. Aita râ, te ora ra ratou i te hoê oraraa poto, te mauiui, e e pinepine te ahoaho. Mai ta Ioba i parau, “area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) E mea faufaa ore iho â!

14, 15. (a) Eaha te haapapuraa o te parau-tia ta tatou e ite ra i roto i ta Iehova faautuaraa i te huitaata? (b) No te aha Paulo i parau ai e ua faarirohia te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore “e ere ra i te mea hinaaro”?

14 E haere mai tatou i teie nei i nia i te uiraa faufaa: No te aha “te Haava i to te ao atoa nei” i tuu ai i te huitaata i raro aˈe i teie oraraa mauiui e te ahoaho? (Genese 18:25) Ua tano anei oia i te na reiraraa? E haamanaˈo anaˈe na eaha ta to tatou nau metua matamua i rave. Na roto i te orureraa i te Atua, ua tia ˈtu raua i te pae o Satani, o tei aa hua ˈtu i to Iehova mana arii. Na roto i ta raua mau ohipa, ua paturu raua i te parau ra e e mea maitai aˈe te huitaata aita anaˈe Iehova, ma te faatere ia ratou iho i raro aˈe i te aratairaa a te hoê varua orure hau. Ei faautuaraa i te feia orure hau, ua horoa mau â Iehova i ta ratou i ani. Ua faatia oia i te taata ia faatere ia ˈna iho i raro aˈe i te mana o Satani. I roto i te mau tupuraa, eaha ˈtu â faaotiraa tano roa ˈˈe maoti râ te faariroraa i te huitaata ei mea faufaa ore ma te tiaturiraa râ?

15 Oia mau, e ere teie ‘i te mea hinaarohia’ e te mau mea hamanihia nei. Ua fanauhia mai tatou ei tîtî no te hara e te pohe aita e maitiraa. Ua faatia râ Iehova i roto i to ˈna aroha hamani maitai ia Adamu raua Eva ia ora e ia fanau i te huaai. Noa ˈtu e ua tuuhia tatou, to raua huaai, i raro aˈe i te hara e te pohe, e ravea ta tatou no te rave i ta Adamu raua Eva i ore i rave. E nehenehe tatou e faaroo ia Iehova e e ite e e mea parau-tia to ˈna mana arii e te tia roa, area te faatereraa a te taata o te atea ê ia Iehova râ, e hopoi mai ïa i te mauiui, te ahoaho, e te faufaa ore anaˈe. (Ieremia 10:23; Apokalupo 4:11) E te faaino roa ˈtura te mana o Satani i te mau mea. Te haapapu ra te tuatapaparaa o te taata i teie pue parau mau.—Koheleta 8:9.

16. (a) No te aha tatou e papu ai e e ere o Iehova te tumu o te mauiui ta tatou e ite ra i roto i te ao i teie mahana? (b) Eaha te tiaturiraa ta Iehova i horoa ma te here no te mau taata haapao maitai?

16 Papu maitai, e mau tumu tano ta Iehova e faariro ai i te huitaata ei mea faufaa ore. Tera anei ïa te auraa e o Iehova te tumu o te faufaa ore e o te mauiui e roohia ra e tatou taitahi i teie mahana? A feruri na i te hoê haava o te faautua ma te tano i te hoê taata ohipa ino. E mauiui roa paha te taata i faautuahia a amo ai oia i ta ˈna utua, e tano anei ia pari oia e o te haava te tumu o to ˈna mauiui? Eita ïa! Hau atu â, e ere roa ˈtu o Iehova te tumu o te ino. Te na ô ra te Iakobo 1:13 e: “E ore roa . . . te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” E haamanaˈo atoa anaˈe na e ua faahiti oia i teie faautuaraa “ma te tiai.” Ua rave oia ma te here i te mau faanahoraa ia ite te mau huaai haapao maitai o Adamu raua Eva i te hopea o te faufaa ore e ia oaoa i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” I te roaraa o te tau mure ore, eita roa ˈtu te huitaata haapao maitai e haapeapea e e roo-faahou-hia te mau mea atoa i hamanihia nei i te hoê huru tupuraa peapea o te faufaa ore. Maoti ta Iehova faatitiaifaroraa i te tupuraa na roto i te parau-tia e haapapu-faahou-hia ˈi te tia-mau-raa o to ˈna mana arii e a muri noa ˈtu.—Isaia 25:8.

17. Ia nafea teie hiˈo-faahou-raa i te mau tumu o te mauiui i roto i te ao i teie mahana ia ohipa i nia ia tatou?

17 A hiˈo faahou ai tatou i teie mau tumu e mauiui ai te taata, te ite ra anei tatou i te tahi tumu e faahapa ˈi tatou ia Iehova no te ino aore ra no to tatou ereraa i te tiaturi ia ˈna? Te horoa maira râ te hoê hiˈopoaraa mai teie i te tumu e farii ai tatou i teie mau parau a Mose: “Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” (Deuteronomi 32:4) Ma te feruriruri i teie mau mea, e hiˈo faahou anaˈe na e nafea tatou iho e pahono ai i te mau uiraa mai teie i te tahi mau taime. No reira, ia faaû tatou i te mau tamataraa, eita tatou e fati i mua i te mau tutavaraa a Satani e ueue i te mau feaaraa i roto i to tatou feruriraa. Eaha ïa no te piti o te taahiraa i faahitihia i te omuaraa? Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova?

Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova

18, 19. Ma teihea mau parau e faaitoito ai te Bibilia ia tatou ia tiaturi ia Iehova, i roto râ i taua tuhaa ra, eaha te mau manaˈo hape o te tahi pae?

18 Te faaitoito maira te Parau a te Atua e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6; MN) E mea nehenehe e te tamahanahana tera mau parau. Aita iho â hoê aˈe o te ao taatoa e hau atu i te tiaturihia maori râ to tatou Metua here i te raˈi ra. E mea ohie aˈe râ i te taio i tera mau parau i roto i te Maseli i te faaohipa ˈtu.

19 E manaˈo hape to e rave rahi taata no nia i te auraa e tiaturi ia Iehova. Te manaˈo ra te tahi pae e e huru aau hohonu e te oaoa noa te tiaturiraa mai teie o te tupu oioi i roto i te mafatu. E au ra e te manaˈo ra te tahi atu e te auraa e tiaturi i te Atua, oia hoi e nehenehe tatou e tiaturi e e paruru oia ia tatou i te mau fifi atoa, e faatitiaifaro i to tatou mau fifi atoa, e faaore oioi i to tatou mau ati o te mau mahana atoa mai ta tatou iho â e tiaturi ra! Aita râ to tera mau manaˈo e niu. E hau atu te tiaturiraa i te hoê noa huru aau e e ere te reira i te mea tano ore. Ei taata paari, ua taaihia te tiaturiraa i te raveraa ma te opua papu i te mau faaotiraa i feruri-maite-hia.

20, 21. Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

20 A tapao faahou na eaha ta te Maseli 3:5 e parau ra. Te faataa ê ra te reira i te tiaturiraa ia Iehova e ma te turuiraa i nia i to tatou iho maramarama, o te faataa ra e eita tatou e nehenehe e rave i na mea e piti atoa ra. Tera anei te auraa e eita tatou e faatiahia ia faaohipa i to tatou puai maramaramaraa? Eita, no te mea te hinaaro ra Iehova, o tei horoa mai i tera puai, ia faaohipa tatou i te reira no te tavini ia ˈna. (Roma 12:1) E tiaturi râ tatou i te aha? Mai te peu e eita to tatou manaˈo e au maite i to Iehova, e farii anei tatou i to ˈna paari mau tei hau ê roa i to tatou iho? (Isaia 55:8, 9) Te auraa e tiaturi ia Iehova, e vaiiho ïa i to ˈna manaˈo ia aratai i to tatou iho.

21 Ei hiˈoraa: A feruri na i te hoê tamarii o te parahi ra i nia i te parahiraa i muri o te hoê pereoo, ma to ˈna mau metua i mua mai. Te faahoro ra to ˈna papa. Ia tupu te mau fifi i te roaraa o te tere—no nia anei i te purumu tano e rave aore ra peneiaˈe te hoê fifi e te ahuaraˈi aore ra te huru o te purumu—e nafea te hoê tamarii faaroo e te tiaturi? E tuô haere anei oia na muri mai, ma te faaite i to ˈna papa e nafea ia faahoro i te pereoo? E mârô anei oia i te mau faaotiraa a to ˈna mau metua aore ra e patoi atu anei ia haamanaˈo raua ia ˈna ia taamu noa i to ˈna hatua? Eita, e tiaturi iho â oia i to ˈna mau metua no te haapao i taua mau mea ra, noa ˈtu to raua huru tia ore. E Metua tia roa to tatou o Iehova. Eiaha anei tatou e tiaturi roa ia ˈna, ia faaû iho â râ tatou i te mau tupuraa fifi?—Isaia 30:21.

22, 23. (a) No te aha tatou e tiaturi ai ia Iehova ia faaû tatou i te mau fifi, e nafea tatou e nehenehe ai e na reira? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 Te faaite ra râ te Maseli 3:6 e ‘eiaha tatou e haamoe ia Iehova i to tatou atoa ra mau haerea,’ eiaha noa ia faaû tatou i te mau tupuraa fifi. Ia faaite ïa te mau faaotiraa ta tatou e rave i roto i te oraraa o te mau mahana atoa te tiaturi ra tatou ia Iehova. Ia tupu te mau fifi, eiaha tatou e hepohepo, e mǎtaˈu, aore ra e patoi i ta Iehova aratairaa no nia i te ravea maitai roa ˈˈe no te faatitiaifaro atu. E mea tia ia hiˈo tatou i te mau tamataraa ei ravea no te paturu i to Iehova mana arii, no te haapapu e e haavare o Satani, e no te faahotu i te auraro e te tahi atu mau huru maitatai ta Iehova e au.—Hebera 5:7, 8.

23 E nehenehe tatou e faaite i to tatou tiaturiraa ia Iehova noa ˈtu te mau haafifiraa o te tupu i mua ia tatou. E na reira tatou i roto i ta tatou mau pure e ia imi tatou i te aratairaa o te Parau a Iehova e a ta ˈna faanahonahoraa. E nafea mau râ tatou e nehenehe ai e faaite i te tiaturiraa ia Iehova ia faaû tatou i te mau fifi o te tupu i roto i teie ao i teie mahana? E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i taua tuhaa ra.

[Nota i raro i te api]

^ par. 13 Te taˈo Heleni ta Paulo i faaohipa no “faufaa ore,” hoê â ïa e tei faaohipahia i roto i te Septante Heleni no te huri i te parau ta Solomona i faaohipa pinepine i roto i te buka Koheleta, mai i roto i te parau ra “e mea faufaa ore.”Koheleta 1:2, 14; 2:11, 17; 3:19; 12:8.

E nafea outou e pahono ai?

• Mea nafea to Davida faaiteraa e ua tiaturi oia ia Iehova?

• Eaha na tumu e toru e mauiui ai te taata i teie mahana, e no te aha e mea maitai ai ia hiˈo faahou i te reira i te tahi mau taime?

• Eaha te utua ta Iehova i faahiti i nia i te huitaata, e no te aha e utua tano te reira?

• Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova?

[Uiraa Haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua tiaturi Davida ia Iehova

[Hohoˈa i te api 24]

Ua faaite Iesu e i te mairiraa mai te hoê fare rahi i Ierusalema, e ere o Iehova te tumu