Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiaturi roa ia Iehova i te anotau ahoaho

A tiaturi roa ia Iehova i te anotau ahoaho

A tiaturi roa ia Iehova i te anotau ahoaho

“O te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.”—SALAMO 46:1.

1, 2. (a) Eaha te hiˈoraa o te faaite ra e eita e navai ia parau e te tiaturi ra tatou i te Atua? (b) No te aha e mea titauhia ˈi ia rave hau atu â tatou i te parau-noa-raa e te tiaturi ra tatou ia Iehova?

 O TE hoê mea te parauraa e te tiaturi ra tatou i te Atua. O te tahi atu mea te faaiteraa i te reira na roto i ta tatou mau ohipa. Ei hiˈoraa, ua ite-maoro-hia te parau ra “O te Atua ta matou e tiaturi” i nia i te mau moni papie e te mau moni paari Marite. * I te matahiti 1956, ua farii te Apooraa Marite i te hoê ture o te faaite e e parau tumu tera na te Hau Amui. Te mea hoata, e tiaturi rahi aˈe te taata e rave rahi—eiaha noa i tera fenua na te ao atoa nei râ—i te moni e te faufaa materia i te Atua.—Luka 12:16-21.

2 Ei Kerisetiano mau, mea titauhia ia rave hau atu â tatou i te parau-noa-raa e te tiaturi ra tatou ia Iehova. Mai te ‘faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe ïa,’ e mea faufaa ore atoa ia parau e te tiaturi ra tatou i te Atua aita anaˈe tatou e faaite ra na roto i ta tatou mau ohipa. (Iakobo 2:26) I roto i to mua ˈtu tumu parau, ua ite tatou e te faaite ra tatou i to tatou tiaturiraa ia Iehova ia fariu tatou ia ˈna na roto i te pure, ia imi tatou i te aratairaa i roto i ta ˈna Parau e a ta ˈna faanahonahoraa. E hiˈopoa anaˈe i teie nei e nafea tatou e nehenehe ai e rave i tera na taahiraa e toru i te anotau ahoaho.

Ia ere i te ohipa aore ra e moni ohipa haihai

3. Eaha te mau hepohepo i te pae faaravairaa faufaa ta te mau tavini a Iehova e faaû ra i teie “anotau hopea,” e e nafea tatou e ite ai e e hinaaro te Atua e tauturu ia tatou?

3 I teie “anotau hopea,” te faaû ra tatou te mau Kerisetiano hoê â hepohepo i te pae faaravairaa faufaa mai te tahi atu mau taata. (Timoteo 2, 3:1) No reira, e nehenehe tatou e ere taue i ta tatou ohipa. Aore ra aita ˈtu ta tatou e ravea maori râ i te raveraa i te ohipa ehia hora i te maoro no te moni haihai. I roto i te mau tupuraa mai teie, e mea fifi paha no tatou ia ‘hamani maitai i to tatou ihora.’ (Timoteo 1, 5:8) E hinaaro anei te Atua Manahope e tauturu ia tatou i te mau taime mai teie? Oia mau roa! Parau mau, eita Iehova e paruru ia tatou i te mau fifi atoa o te oraraa i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Mai te peu râ e e tiaturi tatou ia ˈna, e faaohipa tatou no tatou i te mau parau o te Salamo 46:1: “O te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.” E nafea râ tatou e faaite ai e te tiaturi roa ra tatou ia Iehova i te anotau ahoaho i te pae moni?

4. Ia farerei tatou i te mau fifi i te pae moni, e nehenehe tatou e pure no te aha, e e nafea Iehova e pahono ai i te mau pure mai teie?

4 Te hoê ravea e faaite ai i to tatou tiaturiraa ia Iehova, o te fariuraa ïa ia ˈna na roto i te pure. E pure râ tatou no te aha? Ia farerei tatou i te mau fifi i te pae moni, e mea hinaarohia ˈtu â te paari maitai i teie nei i na mua ˈˈe. Papu maitai ïa, a pure no te reira! Te haapapu maira te Parau a Iehova e: “Te ere ra . . . te hoê o outou i te [paari], e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna.” (Iakobo 1:5; MN) Oia, a ani ia Iehova i te paari—te ravea e faaohipa maitai ai i te ite, te maramarama e te haroaroaraa—no te rave i te mau faaotiraa maitatai e te mau maitiraa tano. Te haapapu maira to tatou Metua î i te here i te raˈi ra e e faaroo oia i te mau pure mai teie. E hinaaro noa Iehova e faatitiaifaro i te haerea o te feia e tiaturi ia ˈna ma to ratou aau atoa.—Salamo 65:2; Maseli 3:5, 6.

5, 6. (a) No te aha tatou e imi ai i te tauturu a te Parau a te Atua no te faaruru i te mau hepohepo i te pae faaravairaa faufaa? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaiti mai i te tapitapi i mua i te ereraa i te ohipa?

5 Te imiraa i te aratairaa a te Parau a te Atua, te tahi atu ïa ravea e faaite ai e te tiaturi ra tatou ia Iehova. “E parau mau” ta ˈna mau haamanaˈoraa paari i roto i te Bibilia. (Salamo 93:5) Noa ˈtu e ua oti tera buka faauruahia i te papaihia ua hau atu i te 1 900 matahiti aˈenei, e mau aˈoraa papu e e haroaroaraa hohonu to roto o te tauturu ia tatou ia faaruru maitai aˈe i te mau hepohepo i te pae faaravairaa faufaa. E rave anaˈe i te tahi mau hiˈoraa o te paari o te Bibilia.

6 Ua tapao te arii paari ra o Solomona e mea maoro aˈenei e: “E maitai te taoto o te taata rave ohipa ra, ia amu rahi i te maa ra e ia iti noa ˈtu te amu; no te î ra o te opu o te feia taoˈa rahi ra i ere ai ratou i te taoto.” (Koheleta 5:12) E titauhia te taime e te moni no te tataî, no te tamâ, no te atuatu, e no te paruru i ta tatou mau faufaa materia. I mua i te ereraa i te ohipa, e nehenehe tatou e rave i te taime no te hiˈopoa faahou i to tatou huru oraraa, a tamata ˈtu ai i te faataa i te mau mea ta tatou e hinaaro mau ra e te mau mea e ere i te mea faufaa roa. No te faaiti mai i te tapitapi, e mea paari ia rave i te tahi mau tauiraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei e haamâmâ i to tatou oraraa, peneiaˈe na roto i te faaearaa i roto i te hoê fare nainai aˈe aore ra te faaoreraa i te mau taoˈa materia e ere i te mea faufaa roa?—Mataio 6:22.

7, 8. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa e e tapitapi roa ino iho â te taata tia ore i te mau mea materia? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.) (b) Eaha te aˈoraa paari ta Iesu i horoa ia ore e tapitapi roa ino?

7 I roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua aˈo Iesu e: “[A faaea i te] tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino.” * (Mataio 6:25; MN) Ua ite Iesu e e tapitapi iho â te taata tia ore ia noaa te mau mea faufaa o te oraraa. E nafea râ tatou ‘e faaea ˈi i te tapitapi’ i teie mau mea? Ua parau Iesu e: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua.” Noa ˈtu eaha te mau fifi ta tatou e farerei, e mea titauhia ia tamau tatou i te tuu i te parahiraa matamua i te haamoriraa a Iehova i roto i to tatou oraraa. Mai te peu e e na reira tatou, “e amui-atoa-hia mai” te mau mea faufaa o to tatou oraraa e to tatou Metua i te raˈi ra. Mai te huru ra e e horoa oia i ta tatou e hinaaro.—Mataio 6:33.

8 Ua horoa Iesu i teie aˈoraa hau: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho.” (Mataio 6:34) E ere i te mea paari ia tapitapi roa ino i ta to ananahi e nehenehe e hopoi mai. Ua parau te hoê aivanaa e: “E mea varavara ta tatou mau taiâraa no te tau no a muri aˈe i te tuea i te tupuraa mau.” E tauturu mai te peeraa ma te haehaa i te aˈoraa o te Bibilia ia haapao noa i ta tatou mau fa matamua e ia ora hoê noa mahana i te haereraa eiaha e tapitapi roa ino.—Petero 1, 5:6, 7.

9. Ia ahoaho tatou i te pae moni, eaha te tauturu ta tatou e ite i roto i te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari”?

9 Ia ahoaho tatou i te pae moni, e faaite atoa tatou i to tatou tiaturiraa ia Iehova ma te imi i te tauturu i roto i te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) I te tahi mau taime, ua vauvau te Réveillez-vous! i te mau tumu parau to roto te mau aˈoraa faufaa e te mau manaˈo tauturu no te faaruru i te mau fifi i te pae faaravairaa faufaa. Ua faataa te tumu parau ra “Aore e ohipa—Eaha ïa te mau ravea?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atete 1991 e vau manaˈo tumu e au ia faaohipa o tei tauturu i te taata e rave rahi ia vai aueue ore i te pae moni e te aau ia ere ratou i te ohipa. * Parau mau, ia vai faito noa te mau manaˈo tumu mai teie ma te hoê hiˈoraa tano no nia i te faufaaraa mau o te moni e tia ˈi. Ua vauvauhia te reira i roto i te tumu parau ra “Te hoê mea faufaa aˈe i te moni,” i roto i taua noa vea ra.—Koheleta 7:12.

Ia ahoaho tatou no te mau fifi o te ea

10. E nafea te hiˈoraa o te arii Davida e faaite ai e e tano ia tiaturi ia Iehova ia û i te maˈi ino mau?

10 E tano anei ia tiaturi ia Iehova ia roohia i te maˈi ino mau? Oia mau roa! E aumauiui to Iehova i te feia maˈi i roto i to ˈna nunaa. Hau atu â, e hinaaro oia e tauturu. E rave anaˈe i te hiˈoraa o te arii Davida. E maˈi ino mau to ˈna i to ˈna papairaa i te mau haaraa a te Atua i nia i te taata maˈi piˈo ore. Ua na ô oia e: “Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.” (Salamo 41:1, 3, 7, 8) Ua puai noa to Davida tiaturiraa i te Atua, e i te pae hopea ua ora to ˈna maˈi. E nafea râ tatou e tiaturi ai i te Atua ia ahoaho tatou no te mau fifi o te ea?

11. Ia maˈihia tatou, eaha ta tatou e ani i to tatou Metua i te raˈi ra?

11 Ia maˈihia tatou, te hoê ravea e faaite ai i to tatou tiaturiraa ia Iehova, o te taparuparuraa ïa ia ˈna na roto i te pure ia tauturu mai no te faaoromai atu. E ani tatou ia ˈna ia tauturu mai ia tatou ia faaohipa i te “paari maitai” a imi atu ai tatou i te faito o te ea e raea-mau-hia e to tatou mau tupuraa. (Maseli 3:21) E ani atoa tatou ia ˈna ia tauturu mai ia tatou ia faaohipa i te faaoromai no te faaruru i te maˈi. Hau roa ˈtu â, e hinaaro tatou e ani e ia turu mai Iehova ia tatou, ia horoa mai i te puai ia vai taiva ore noa ia ˈna e ia vai faito noa, noa ˈtu eaha te nehenehe e tupu. (Philipi 4:13) E mea faufaa roa ˈtu â te tapearaa i to tatou hapa ore i te Atua i te parururaa i to tatou nei ora. Mai te peu e e tapea tatou i to tatou hapa ore, e horoa mai te Faautua maitai Rahi i te hoê oraraa e te hoê ea tia roa mure ore.—Hebera 11:6.

12. Eaha te mau faaueraa tumu bibilia o te tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari no nia i te mau ravea rapaauraa?

12 E turai atoa to tatou tiaturiraa ia Iehova ia imi i te aratairaa e au ia faaohipa i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. E tauturu te mau faaueraa tumu i roto i te mau Papai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari no nia i te mau ravea rapaauraa. Ei hiˈoraa, no te mea ua ite tatou e te faautua ra te Bibilia i te ohipa “tahutahu,” e ape tatou i te hoê maimiraa maˈi aore ra te hoê ravea rapaauraa o tei taaihia i te peu tahutahu. (Galatia 5:19-21; Deuteronomi 18:10-12) Teie te tahi atu hiˈoraa o te paari papu o te Bibilia: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” (Maseli 14:15) No reira, ia manaˈo tatou i te hoê ravea rapaauraa, e mea paari ia imi tatou i te haamaramaramaraa e nehenehe e tiaturihia eiaha râ ‘ia faaroo i te mau parau atoa ra.’ E tauturu “te haapao maitai” mai teie ia tatou ia hiˈopoa maite i ta tatou mau maitiraa e ia rave i te hoê faaotiraa papu.—Tito 2:12.

13, 14. (a) Eaha te mau tumu parau haamaramaramaraa no nia i te ea tei neneihia i roto i nau vea ra Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous!? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 30.) (b) Eaha te aˈoraa no nia i te faarururaa i te mau fifi tamau o te ea tei horoahia i roto i te Réveillez-vous! o te 22 no Tenuare 2001?

13 E faaite atoa tatou i to tatou tiaturiraa ia Iehova ma te maimi i roto i te mau papai a te tavini haapao maitai. Ua nenei Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! i te tahi taime i te mau tumu parau haamaramaramaraa no nia i te mau fifi rau o te ea e mau maˈi taa maitai. * I te tahi taime, ua vauvau teie nau vea i te mau tumu parau o te feia o tei faaruru ma te manuïa i te fifi o te ea, te maˈi, e te paruparu pae tino huru rau. Hau atu â, ua horoa vetahi mau tumu parau i te mau manaˈo tauturu bibilia oia atoa te mau aˈoraa e au ia faaohipa e nafea ia ora e te mau fifi tamau o te ea.

14 Ei hiˈoraa, ua vauvau te vea ra Réveillez-vous! o te 22 no Tenuare 2001 i te anairaa tumu parau “Maladie, infirmité: du réconfort.” Ua horoa te mau tumu parau i te mau faaueraa tumu bibilia faufaa oia atoa te mau haamaramaramaraa e tano i noaa mai maoti te mau uiuiraa i te mau taata i maramarama maitai o te ora ra e te maˈi paruparu e rave rahi matahiti i te maoro. Ua horoa te tumu parau ra “Comment vivre au mieux avec votre déficience physique” i te aˈoraa i muri nei: A ite i te mau mea ta outou e nehenehe ma te au noa no nia i to outou maˈi. (Maseli 24:5) A haamau i te mau fa e au ia faaohipa, tae noa ˈtu te mau fa no te tauturu ia vetahi ê, ia taa râ ia outou e eita paha e raea ia outou te hoê â fa mai ia vetahi ê. (Ohipa 20:35; Galatia 6:4) Eiaha e faataa ê ia outou iho ia vetahi ê. (Maseli 18:1) Ia haere mai vetahi ê e hiˈo ia outou, a faariro i to ratou tere ei mea oaoa no ratou. (Maseli 17:22) Hau roa ˈtu â, a atuatu i te hoê taairaa piri e Iehova e te amuiraa. (Nahuma 1:7; Roma 1:11, 12) Aita anei tatou e mauruuru ra no te aratairaa papu ta Iehova e horoa ra na roto i ta ˈna faanahonahoraa?

Ia tamau noa te hoê paruparu o te tino

15. Mea nafea to te aposetolo Paulo upootiaraa i roto i ta ˈna aroraa i te mau paruparu o te tino tia ore, e eaha ta tatou haapapuraa?

15 ‘Aore roa e mea maitai i vai i roto i tau tino nei,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Roma 7:18) Ua ite Paulo na roto i to ˈna iho tupuraa e mea fifi mau â ia aro i te mau hinaaro e te mau paruparu o te tino tia ore. Ua tiaturi atoa râ Paulo e e nehenehe ta ˈna e upootia mai. (Korinetia 1, 9:26, 27) E nafea? Maoti te tiaturi-roa-raa ia Iehova. No reira Paulo e nehenehe ai e parau e: “Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe? E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:24, 25) E o tatou? E aroraa atoa ta tatou i te mau paruparu o te tino. A faaitoito ai tatou i te faaruru i te mau paruparu mai teie, e mea ohie ia ere i te tiaturiraa, a papu atu ai e eita roa tatou e manuïa. E tauturu mai râ Iehova mai te peu e, mai ia Paulo, e turui tatou i nia ia ˈNa e eiaha noa i nia i to tatou iho puai.

16. Ia tamau noa te hoê paruparu o te tino, e titauhia ia pure tatou no te aha, e eaha ta tatou e rave mai te peu e e hema tatou?

16 Ia tamau noa te hoê paruparu o te tino, e faaite tatou e te tiaturi ra tatou ia Iehova ma te taparuparu atu ia ˈna i roto i te pure. E titauhia ia ani tatou, ia taparuparu atoa, ia Iehova i te tauturu a to ˈna varua moˈa. (Luka 11:9-13) E ani iho â râ tatou i te hitahita ore, e tuhaa hoi te reira o te hotu a te varua o te Atua. (Galatia 5:22, 23) Eaha te titauhia ia rave mai te peu e e hema tatou? Oia mau, eiaha tatou e tuu. Eiaha roa tatou e fiu i te pure ma te haehaa i to tatou Atua aroha, ma te ani i ta ˈna faaoreraa hara e ta ˈna tauturu. Eita roa ˈtu Iehova e fariu ê i te aau “paruparu ra e te oto ra” no te hoê manaˈo haava teimaha. (Salamo 51:17) Mai te peu e e taparuparu tatou ia ˈna ma te hoê aau tatarahapa haavare ore, e tauturu Iehova ia tatou ia patoi i te mau faahemaraa.—Philipi 4:6, 7.

17. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia feruriruri eaha to Iehova manaˈo i te paruparu taa maitai ta tatou e aro nei? (b) Eaha te mau irava ta tatou e nehenehe e tamau aau mai te peu e te aro nei tatou no te haavî i te riri oioi? no te tapea i to tatou arero? no te patoi i te hinaaro i te mau faaanaanataeraa iino?

17 E faaite atoa tatou e te tiaturi ra tatou ia Iehova ma te imi i te tauturu a ta ˈna Parau. Ma te faaohipa i te hoê faatororaa bibilia aore ra te Index des publications de la Société Watch Tower, e imi tatou i te pahonoraa i te uiraa, ‘Eaha to Iehova manaˈo no nia i te paruparu taa maitai ta ˈu e aro nei?’ E nehenehe te feruriruriraa eaha to Iehova manaˈo i te tupuraa e haapuai i to tatou hinaaro e faaoaoa ia ˈna. No reira, e haamata tatou i te manaˈo mai ia ˈna, ma te riaria i ta ˈna e riaria ra. (Salamo 97:10) Ua itea i te tahi pae e mea faufaa ia tamau aau i te mau irava bibilia e au i te paruparu taa maitai ta ratou e aro nei. Te tutava ra anei tatou i te haavî i te riri oioi? E nehenehe ïa tatou e tamau aau i te mau irava mai te Maseli 14:17 e te Ephesia 4:31. Mea fifi anei no tatou ia tapea i to tatou arero? E nehenehe tatou e tamau aau i te mau irava mai te Maseli 12:18 e te Ephesia 4:29. Mea au anei na tatou te mau faaanaanataeraa iino? E nehenehe tatou e tutava i te haamanaˈo i te mau irava mai te Ephesia 5:3 e te Kolosa 3:5.

18. No te aha tatou e ore ai e haama i te ani i te tauturu i te mau matahiapo no te faaû i to tatou paruparu?

18 Te imiraa i te tauturu a te mau matahiapo i nominohia e te varua i roto i te amuiraa, te tahi ravea hau ïa e faaite ai i to tatou tiaturiraa ia Iehova. (Ohipa 20:28) Inaha hoi, e faanahoraa teie “mau ô taata” no ǒ mai ia Iehova ra na roto i te Mesia no te paruru e no te haapao i ta ˈna mau mamoe. (Ephesia 4:7, 8, 11-14, MN) Parau mau, e ere i te mea ohie ia ani i te tauturu no te faaruru i te hoê paruparu. E haama paha tatou, a taiâ ˈtu ai ia hiˈo ino mai te mau matahiapo ia tatou. Aita râ e feaaraa e e faatura teie mau taata paari i te pae varua i to tatou faaitoitoraa i te ani i te tauturu. Hau atu â, e tutava te mau matahiapo i te pee i to Iehova iho mau huru maitatai i roto i te haaraa i nia i te nǎnǎ. Ta ratou aˈoraa e haapiiraa e au ia faaohipa e te tamahanahana no roto mai i te Parau a te Atua, ta tatou paha ïa e hinaaro no te haapuai i ta tatou faaotiraa e faaû i to tatou paruparu.—Iakobo 5:14-16.

19. (a) E nafea Satani e tutava ˈi i te faaohipa i te faufaa ore o te oraraa i roto i teie faanahoraa? (b) Eaha tei taaihia i te tiaturiraa, e eaha ta tatou faaotiraa papu?

19 Eiaha roa e haamoe e ua ite Satani e e taime poto to ˈna. (Apokalupo 12:12) E hinaaro oia i te faaohipa i te faufaa ore o te oraraa i roto i teie ao ia toaruaru e ia tuu tatou. Ia tiaturi roa tatou i ta ˈna i parau i roto i te Roma 8:35-39: “Na te aha e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra? na te maˈi anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te poia, e na te veve, e na te ati, e na te ˈoˈe anei? . . . E ore, e riro te re i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei. Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” Auê ïa tiaturiraa ia Iehova e! E hau atu â râ te tiaturiraa mai teie i te hoê noa huru aau. E tiaturiraa râ te reira o tei taaihia i te mau faaotiraa ferurihia ta tatou e rave i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa. Ia faaoti papu ïa tatou e tiaturi roa ia Iehova i te anotau ahoaho.

[Nota i raro i te api]

^ par. 1 I roto i te hoê rata na te Pu hamaniraa moni o te 20 no Novema 1861, ua papai te haapao faufaa ra o Salmon Chase e: “Aita e nunaa e nehenehe e puai mai maori noa te puai o te Atua, aore ra e ora mai maori noa ta ˈNa parururaa. Ia faaitehia te tiaturiraa o to tatou nunaa i te Atua i nia i ta tatou mau moni paari.” Ei faahopearaa, ua itehia no te taime matamua te parau tumu “O te Atua ta matou e tiaturi” i nia i te moni paari Marite i te matahiti 1864 ra.

^ par. 7 Te tapitapi i faataahia i ǒ nei, o te hoê ïa “mǎtaˈu haapeapea, o te faaore roa i te oaoa o te oraraa.” Te na ô ra te tahi mau huriraa “eiaha e tapitapi” aore ra “eiaha e peapea.” Te faaite ra teie mau huriraa e eiaha tatou e haamata i te tapitapi aore ra i te peapea. Te parau ra râ te hoê buka e: “E hete faaue taunei to te ihoparau Heleni, o te faataa ra i te hoê faaueraa e faaea i te rave i te tahi ohipa e tupu ê na ra.”

^ par. 9 Teie na manaˈo e vau: (1) Eiaha e mǎtaˈu; (2) ei manaˈo maitai; (3) a faaineine i to oe feruriraa no te rave i te mau ohipa apî; (4) a ora ia au i ta oe moni—eiaha i ta vetahi ê; (5) ia haapao maitai i te tarahu; (6) ia vai tahoê noa te utuafare; (7) a tapea i to oe tura; e (8) a haamau i te tapura haamâuˈaraa.

^ par. 13 Eita teie nau vea niuhia i nia i te Bibilia e farii aore ra e paturu i te tahi mau ravea rapaauraa taa ê, no te mea na te taata taitahi e faaoti no ˈna iho. Ua neneihia râ te mau tumu parau o te vauvau ra i te mau maˈi aore ra fifi o te ea taa maitai no te haamaramarama i te feia taio no nia i te mau tupuraa ta ratou i ite i teie nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Ia fifihia tatou i te pae faaravairaa faufaa, e nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou ia Iehova?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te tiaturiraa ia Iehova ia ahoaho tatou no te mau fifi o te ea?

• Ia tamau noa te hoê paruparu o te tino, e nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te tiaturi mau nei tatou ia Iehova?

[Uiraa Haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

Te haamanaˈo ra anei outou i teie mau tumu parau?

Ia roohia tatou i te mau fifi o te ea, e mea faaitoito ia taio no nia i te tahi atu mau taata o tei faaruru ma te manuïa i te mau fifi o te ea, te maˈi, aore ra te mau paruparu pae tino. Teie te tahi mau tumu parau i neneihia i roto i nau vea Te Pare Tiairaa e Réveillez-vous!

Ua niuhia te tumu parau ra “J’ai surmonté mes faiblesses” i nia i te faarururaa i te manaˈo faatoaruaru e te hepohepo.—La Tour de Garde o te 1 no Me 1990.

“Aita te hoê afata hutiraa aho i tapea i ta ˈna pororaa.”—A ara mai na! o te 8 no Tenuare 1993.

Ua haamauhia te tumu parau ra “Te hoê ofai pupuhi tei taui i to ˈu oraraa” i nia i te maˈi hapepa.—A ara mai na! o te 8 no Atopa 1995.

Ua vauvau te tumu parau ra ‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi’ i te faarururaa i te trouble bipolaire de l’humeur.Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 2000.

Ua haamauhia te aamu o “Loida, ou la victoire sur le silence” i nia i te faarururaa i te maˈi haaparuparu o te roro.—Réveillez-vous! o te 8 no Me 2000.

“Mon combat contre l’endométriose.”—Réveillez-vous! o te 22 no Tiurai 2000.

“Mon combat contre la sclérodermie.”—Réveillez-vous! o te 8 no Atete 2001.

“Ma victoire contre la dépression postnatale.”—Réveillez-vous! o te 22 no Tiurai 2002.

[Hohoˈa i te api 28]

I mua i te ereraa i te ohipa, e haerea paari ia hiˈopoa faahou i to tatou huru oraraa

[Hohoˈa i te api 29]

E faaite te aamu o Loida e nafea te tiaturiraa ia Iehova e tauturu ai i te hoê taata ia faaoromai. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 30.)

[Hohoˈa i te api 31]

Eiaha tatou e haama i te ani i te tauturu no te faaû i to tatou mau paruparu