Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou?

Eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou?

Eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou?

“Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—MIKA 6:8.

1, 2. No te aha te tahi mau tavini a Iehova e toaruaru ai, eaha râ te nehenehe e tauturu ia ratou?

 E KERISETIANO haapao maitai o Vera, e 75 matahiti, e mea maˈimaˈi oia. Te na ô ra oia e: “I te tahi taime, e hiˈo vau na roto i te haamaramarama e e ite au i to ˈu mau taeae e tuahine Kerisetiano e poro ra i tera fare i tera fare. E tahe to ˈu roimata no te mea e hinaaro vau e poro atoa e o ratou, te taotia nei râ te maˈi i ta ˈu taviniraa ia Iehova.”

2 Ua manaˈo atoa anei outou mai tera? Oia mau, e hinaaro te feia atoa e here ra ia Iehova e haere ma to ˈna iˈoa e e haapao i ta ˈna mau titauraa. Eaha râ mai te peu e te ino noa ˈtura to tatou ea, ua paari roa tatou, aore ra e hopoia utuafare ta tatou? E toaruaru rii paha tatou no te mea te haafifi ra te reira ia tatou ia rave i te mau mea atoa ta to tatou aau e hinaaro ra e rave i roto i te taviniraa i te Atua. Mai te peu e tera to tatou huru tupuraa, e ite mau â tatou e e itoito-roa-hia tatou ia feruriruri i te Mika pene 6 e te 7. Te faaite ra teie nau pene e mea tano noa te mau titauraa a Iehova e te raeahia atoa.

E nafea te Atua e haa ˈi i nia i to ˈna nunaa

3. E nafea o Iehova e haa ˈi i nia i te mau Iseraela orure hau?

3 E hiˈo anaˈe na mua i te Mika 6:3-5 e e tapao anaˈe e nafea Iehova e haa ˈi i nia i to ˈna nunaa. A haamanaˈo na e i te tau o Mika, mea orure hau te mau Iseraela. Noa ˈtu râ, te parau ra Iehova ia ratou ma te aumihi e, “E au mau taata e.” Te taparuparu ra oia e: “E au mau taata e, a haamanaˈo na.” Eita Iehova e pari etaeta ia ratou, e tamata râ oia i te haaputapû i to ratou aau na roto i te uiraa e, “Ua nahea ˈtu vau ia oe?” E faaitoito atoa oia ia ratou e “faaite” atu i to ratou mau huru aau.

4. E mea maitai ia turai te hiˈoraa aumihi o te Atua ia tatou ia aha?

4 Ua riro mau â te Atua ei hiˈoraa no tatou paatoa! Ua parau roa oia i to Iseraela e to Iuda orure hau no te tau o Mika “e au mau taata” e ua faaohipa i te parau ra “na.” E hau atu â ïa tatou i te faaite i te aumihi e te aau maitai ia haa tatou i nia i te mau melo o te amuiraa. Parau mau, e ere paha te tahi pae i te mea au roa, aore ra mea paruparu paha ratou i te pae varua. Mai te peu râ e te here ra ratou ia Iehova, e hinaaro tatou e tauturu ia ratou e e faaite atu i te aumihi.

5. Eaha te manaˈo faufaa o te Mika 6:6, 7?

5 E hiˈo anaˈe i teie nei i te Mika 6:6, 7 (MN). Te ui ra o Mika i te tahi mau uiraa: “E haere atu vau i mua i te aro o Iehova ma te aha; a haapiˈo ai ia ˈu iho i raro i te aro o te Atua teitei? e haere anei au i mua ia ˈna ma te tusia taauahi anaˈe; e ma te kafa matahiti hoê ra? E mauruuru anei Iehova i te mamoe oni e ia tausani, e ia ahuru te tausani i te anavai monoˈi ra? e horoa anei au i tau matahiapo no ta ˈu nei hara, e ta tau tino i fanau no te hara o tau [nephe]?” Eita, eita roa ˈtu e nehenehe e faaoaoa ia Iehova “i te mamoe oni e ia tausani, e ia ahuru te tausani i te anavai monoˈi ra.” Te vai ra râ te hoê mea o te faaoaoa ia ˈna. Eaha ïa?

Ia rave tatou i te parau-tia e tia ˈi

6. Eaha na titauraa e toru e faataahia ra i roto i te Mika 6:8?

6 I roto i te Mika 6:8, e ite tatou eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou. Te ui ra o Mika e: “Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” Ua taaihia teie na titauraa e toru i to tatou huru aau, to tatou feruriraa, e ta tatou ohipa. E titauhia ia hinaaro tatou e faaite i teie mau huru maitatai, e feruri nafea ia faaite atu, e ia haa no te rave atu. E hiˈopoa hoê hoê anaˈe na i teie na titauraa e toru.

7, 8. (a) Eaha te auraa e “rave i te parau-tia”? (b) Eaha te mau ohipa tia ore e tupu pinepine ra i te tau o Mika?

7 E “rave i te parau-tia,” e rave ïa i te mea tia. E o ta te Atua raveraa i te mau mea te ture aveia o te parau-tia. E rave râ te taata no te tau o Mika eiaha i te parau-tia, i te parau-tia ore râ. E nafea? A hiˈo na i te Mika 6:10. I te pae hopea o teie irava, te parauhia ra e e faaohipa te feia hoo taoˈa i te hoê “faito iti tia ore,” oia hoi te hoê faito haihai roa. Te parau atoa ra te irava 11 e e rave ratou i “te pute tapao haavare.” E ia au i te irava 12, “e arero haavare” to ratou. E ohipa matauhia ïa te faito tia ore, te tapao haavare, e te parau haavare i roto i te ao tapihooraa i te tau o Mika.

8 Aita te mau peu tia ore e tupu ra i te mau vahi hooraa noa. E tupu pinepine atoa te reira i roto i te haavaraa. Te faaite ra te Mika 7:3 (MN) e “ua ani te [tamaiti hui] arii, e te imi ra te haava i te tarahu.” E petahia te mau haava e ia faautua ratou ma te tia ore i te taata hapa ore. E apiti “te taata rahi,” oia hoi te tino huiraatira mana, i roto i te ohipa ino. Oia mau, te na ô ra o Mika e e “amui,” aore ra e faatano, te tamaiti hui arii, te haava, e te taata rahi i ta ratou mau ohipa iino.

9. E nafea o Iuda e o Iseraela e fifihia ˈi i te mau peu parau-tia ore a te feia iino?

9 E haafifi te mau peu parau-tia ore a te feia aratai iino i to Iuda e to Iseraela atoa. Te tapao ra te Mika 7:5 e ua faatupu te parau-tia ore i te tiaturi ore i rotopu i te mau taua, te mau hoa rahi, e te mau hoa faaipoipo atoa. Te faaite ra te irava 6 e ua horoa mai te reira i te hoê huru tupuraa i reira te fetii piri mai te tamaiti e te metua tane, te tamahine e te metua vahine, e faaino ai te tahi i te tahi.

10. I roto i teie nei ao parau-tia ore, eaha te haerea o te mau Kerisetiano?

10 E i teie mahana? Aita anei tatou e ite ra i taua atoa huru tupuraa ra? Mai ia Mika, ua haaatihia tatou e te parau-tia ore, te tiaturi ore, e te toparaa o te oraraa totiare e utuafare. Ei tavini râ a te Atua i roto i teie ao parau-tia ore, eiaha tatou e vaiiho i te mau haaraa tia ore a teie nei ao ia ô mai i roto i te amuiraa Kerisetiano. E faaitoito râ tatou i te pee i te mau faaueraa tumu o te haerea tia e te hapa ore i roto i to tatou oraraa no te mau mahana atoa. Oia mau, e haerea “haapao maitai” to tatou “i te mau mea atoa.” (Hebera 13:18) E aita anei outou e farii ra e ia faaohipa tatou i te parau-tia, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa rahi no roto i te hoê autaeaeraa niuhia i nia i te tiaturi?

E nafea te taata e faaroo ai i “te reo o Iehova”?

11. E nafea te Mika 7:12 e tupu ai?

11 Te tohu ra o Mika e noa ˈtu te mau huru tupuraa tia ore, e fanaˈo te taata atoa i te parau-tia. Te tohu ra te peropheta e e haaputuhia te taata “mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te tahi mouˈa e tae noa ˈtu i te tahi mouˈa” no te riro ei feia haamori ia Iehova. (Mika 7:12) I teie tau, i te tupuraa hopea o teie parau tohu, e ere noa hoê nunaa taa ê, o te mau taata râ no te mau fenua atoa te fanaˈo ra i te parau-tia pae tahi ore a te Atua. (Isaia 42:1) E nafea?

12. E nafea “te reo o Iehova” e faaroohia ˈi i teie mahana?

12 No te ite i te pahonoraa, e hiˈo anaˈe i ta Mika i parau na mua ˈtu. Te na ô ra te Mika 6:9 e: “Te tiaoro nei te reo o Iehova i te oire, e o tei paari ra e haapao ïa i to oe iˈoa.” E nafea te mau taata no te mau fenua atoa e faaroo ai i “te reo o Iehova,” e eaha te taairaa i ta tatou faaohiparaa i te parau-tia? Parau mau, eita te taata e faaroo mau i te reo o te Atua. Na roto râ i ta tatou ohipa pororaa na te ao atoa nei, te faaroohia ra te reo o Iehova e te mau taata no te mau nunaa atoa e te mau pǔpǔ totiare atoa. Ei faahopearaa, “e haapao” te feia e faaroo ‘i te iˈoa o te Atua.’ Oia mau, te haa nei tatou ma te parau-tia e te here na roto i te taviniraa ei feia poro itoito rahi i te Basileia. Na roto i te faaiteraa i te iˈoa o te Atua i te taata atoa ma te pae tahi ore, te “rave” ra tatou “i te parau-tia.”

Ia hinaaro tatou i te aroha e tia ˈi

13. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te aau aroha e te hinaaro?

13 I teie nei, e tauaparau anaˈe i te piti o te titauraa i faahitihia i roto i te Mika 6:8. Te titau ra o Iehova “ia hinaaro” tatou “i te aroha.” Te taˈo Hebera i hurihia ei “aroha,” e huri-atoa-hia ïa ei “aau aroha,” aore ra ei “aroha taiva ore.” Te faataahia ra te aau aroha mai te tâuˈaraa ia vetahi ê, te haapeapearaa no ratou ma te aumihi. Mea taa ê te aau aroha i te huru maitai o te hinaaro. E nafea hoi? Mea aano aˈe te hinaaro, e nehenehe te hinaaro e faaauhia i te mau taihaa e te mau manaˈo. Te faahiti ra te mau Papai i te taata o te “hinaaro i te uaina e te hinu” e i te taata e “hinaaro i te parau paari.” (Maseli 21:17; 29:3) Area te aau aroha, e au noa ïa i te taata, te feia iho â râ e tavini ra i te Atua. No reira te Mika 7:20 (MN) e faahiti ai i “te [aau] aroha ia Aberahama”—te hoê taata tei tavini i te Atua.

14, 15. E nafea te aau aroha e faaitehia ˈi, e eaha te tahi haapapuraa o te reira?

14 Ia au i te Mika 7:18 (MN), te parau ra te peropheta e “mea au” na te Atua “te [aau] aroha.” I roto i te Mika 6:8, te parauhia maira eiaha noa e faaite i te aau aroha, ia hinaaro atoa râ i taua huru maitai ra. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie mau irava? E faaitehia te aau aroha ma te aau tae e ma te pipiri ore no te mea te hinaaro ra tatou e faaite i te reira. Mai ia Iehova, mea au na tatou e faaite i te aau aroha i te feia e hinaaro ra.

15 I teie mahana, e tapao tera aau aroha no te nunaa o te Atua. E rave noa anaˈe hoê hiˈoraa. I Tiunu 2001, ua faatupu te hoê vero no te pae rua ma i te vai pue rahi i Texas, i te Hau Amui, o tei tuino e mau tausani fare, to roto hoi te mau hanere fare o te mau Ite no Iehova. No te turu i to ratou mau taeae Kerisetiano o te hinaaro ra i te tauturu, ua pûpû fatata 10 000 Ite i to ratou taime e to ratou itoito ma te aau tae e te tamoni ore. Ua hau atu i te afa matahiti to te mau rima tauturu raveraa i te ohipa ma te tuutuu ore, a horoa ˈi i to ratou mau ao, mau po, e mau hopea hebedoma no te patu faahou e 8 Piha a te Basileia e e 700 tiahapa fare no to ratou mau taeae Kerisetiano. Te feia tei ore i nehenehe e rave i taua ohipa ra, ua horoa ïa i te maa, te taihaa, e te moni. No te aha teie mau tausani Ite atoa i tauturu ai i to ratou mau taeae? No te mea te ‘hinaaro ra ratou i te aroha.’ E mea mahanahana mau ia ite e na to tatou mau taeae i te ao atoa nei i rave taua mau ohipa aau aroha ra! Oia, e ere te haapaoraa i te titauraa ra ‘e hinaaro i te aroha’ i te hoê faateimaharaa, e oaoaraa râ!

E haere anaˈe ma te haehaa i te aro o te Atua

16. Eaha te faahohoˈaraa e tauturu ia tatou ia onoono i nia i te faufaaraa ia haere ma te haehaa i te aro o te Atua?

16 Te toru o te titauraa e vai ra i roto i te Mika 6:8, e ‘haere ïa ma te haehaa i te aro o to Atua.’ Te auraa ra e farii i to tatou mau taotiaraa e e turui i nia i te Atua. Ei hiˈoraa: A feruri na maa taime i te hoê tamahine iti e tapea maite ra i te rima o to ˈna papa a haere ai raua na roto atu i te hoê vero. Ua ite maitai te tamahine e e ere oia i te mea puai roa, e tiaturi râ oia i to ˈna papa. Ia ite atoa ïa tatou i to tatou mau taotiaraa e ia tiaturi râ i to tatou Metua i te raˈi e tia ˈi. E nafea tatou e atuatu ai i taua tiaturi ra? Te hoê ravea, o te haamanaˈo-noa-raa ïa no te aha e haerea paari ia vai piri noa ia Iehova. Te haamanaˈo maira o Mika e toru tumu: O Iehova to tatou Faaora, to tatou Aratai, e to tatou Paruru.

17. Mea nafea to Iehova faaoraraa, aratairaa, e parururaa i to ˈna nunaa no tahito ra?

17 Ia au i te Mika 6:4, 5, te na ô ra te Atua e: “Ua aratai mai . . . au ia oe mai te fenua maira mai Aiphiti.” Oia, o Iehova te Faaora no Iseraela. Te na ô atoa ra o Iehova e: “Ua tono vau ia Mose, e ia Aarona, e ia Miriama na mua ia oe.” Ua faaohipahia o Mose e o Aarona no te aratai i te nunaa, e ua aratai o Miriama i te mau vahine no Iseraela i roto i te hoê ori upootiaraa. (Exodo 7:1, 2; 15:1, 19-21; Deuteronomi 34:10) Ua horoa o Iehova i te aratairaa na roto i ta ˈna mau tavini. I te irava 5, te haamanaˈo ra o Iehova i te nunaa Iseraela e ua paruru oia ia ratou ia Balaka e ia Balaama, e ua paruru oia ia ratou i te roaraa o te tuhaa hopea o to ratou tere mai Sitima i Moabi e tae noa ˈtu i Gilagala i te Fenua tǎpǔhia.

18. E nafea te Atua e haa ˈi ei Faaora, ei Aratai, e ei Paruru no tatou i teie mahana?

18 A haere ai tatou i te aro o te Atua, e faaora oia ia tatou i te ao a Satani, e aratai ia tatou maoti ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, e e paruru ia tatou ei pǔpǔ i to tatou mau enemi. E tano roa ïa ia tapea maite tatou i te rima o to tatou Metua i te raˈi a haere ai tatou e o ˈna na roto i te tuhaa hopea arepurepu o to tatou tere e tae atu ai i te hoê mea rahi aˈe i te Fenua tǎpǔhia no tahito ra—te ao apî parau-tia a te Atua.

19. E nafea te haehaa e taaihia ˈi i to tatou mau taotiaraa?

19 E tauturu mai te haereraa ma te haehaa i te aro o te Atua, ia tanotano noa ta tatou hiˈoraa i to tatou tupuraa. No te mea te faaiteraa i te haehaa, o te ite-maite-raa ïa i to tatou mau taotiaraa. Te taotia ra paha te matahiti rahi aore ra te maˈi i ta tatou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa a Iehova. Eiaha râ tatou e haaparuparu, e haamanaˈo tatou e e farii te Atua i ta tatou mau tutavaraa e mau haapaeraa ia au ‘i tei noaa ia tatou eiaha i tei ore i noaa.’ (Korinetia 2, 8:12) Oia mau, te hinaaro ra Iehova ia tavini tatou ia ˈna ma te nephe atoa, ia au i to tatou huru tupuraa. (Kolosa 3:23) Ia rave maite tatou i tei maraa ia tatou i roto i ta ˈna taviniraa ma te itoito rahi, e haamaitai rahi mai te Atua.—Maseli 10:22.

E hopoi mai te tiairaa i te mau haamaitairaa

20. Te iteraa i te aha e tauturuhia ˈi tatou ia tiai mai ia Mika?

20 E turai te iteraa i te haamaitairaa a Iehova ia tatou ia pee i te huru feruriraa o Mika. Te na ô ra oia e: “E tiai au i te Atua o to ˈu nei ora.” (Mika 7:7) Eaha te taairaa i rotopu i teie mau parau e to tatou haereraa ma te haehaa i te aro o te Atua? Ia tiai, aore ra ia faaoromai, tatou, eita tatou e inoino e aitâ te mahana o Iehova i tae mai. (Maseli 13:12) Parau mau, te tiai ru nei tatou paatoa e ia mou teie nei ao ino. I te mau hebedoma atoa râ, e mau tausani taata teie e haamata noa ra i te haere i te aro o te Atua. E tano ïa ia tiai tatou. Teie ta te hoê Ite taime roa i parau: “Ia haamanaˈo vau i na matahiti e 55 tiahapa i roto i te pororaa, ua papu ia ˈu e aita vau i ere i te hoê noa ˈˈe mea i te tiairaa ia Iehova. Area râ, ua ape au e rave rahi mauiui.” Ua ite atoa anei outou i teie huru tupuraa?

21, 22. E nafea te Mika 7:14 e tupu ai i to tatou tau?

21 Aita e hape, e haamaitai-rahi-hia tatou ia haere tatou i te aro o Iehova. Mai ta tatou e taio i roto i te Mika 7:14, te faaau ra o Mika i te nunaa o te Atua i te mau mamoe e faaea ra ma te panoonoo ore i pihai i to ratou tiai mamoe. I teie tau, i roto i te tupuraa rahi aˈe o teie parau tohu, te ite mau ra te toea o te Iseraela pae varua e te mau “mamoe ê atu” i te panoonoo ore i pihai i to ratou Tiai mamoe tiaturihia ra o Iehova. Te parahi ‘omoe ra ratou i roto i te uru raau ra i ropu i te hoê aua,’ ma te faataa-ê-hia mai i te pae varua i teie nei ao atâta o te arepurepu noa ˈtura.—Ioane 10:16; Deuteronomi 33:28; Ieremia 49:31; Galatia 6:16.

22 Te fanaˈo ra te nunaa o te Atua i te ruperuperaa, mai ta te Mika 7:14 i tohu atoa. No nia i te mau mamoe, aore ra te nunaa o te Atua, te parau ra o Mika e: “Ia amu ratou i Basana e i Gileada.” Mai te mau mamoe i Basana e i Gileada o tei amu i te maa maitatai e o tei ruperupe, te fanaˈo atoa ra te nunaa o te Atua i teie mahana i te ruperuperaa pae varua—te tahi atu â ïa haamaitairaa no te feia e haere ra ma te haehaa i te aro o te Atua.—Numera 32:1; Deuteronomi 32:14.

23. Eaha te haapiiraa e huti mai na roto i te Mika 7:18, 19?

23 I roto i te Mika 7:18, 19, te haamahitihiti ra te peropheta i te hinaaro o Iehova e faaore i te hara a te feia tatarahapa. Te na ô ra te irava 18 e ‘e faaore’ Iehova “i te parau-tia ore” e ‘e faarue’ oia “i te hapa.” Ia au i te irava 19, e “faarue paatoa” oia “i ta ratou mau hara i raro roa i te moana.” Eaha te haapiiraa no tatou? E nehenehe tatou e ui ia tatou iho e te pee ra anei tatou ia Iehova i te reira paeau. E faaore anei tatou i te mau hape ta vetahi ê e rave i nia ia tatou? Ia tatarahapa e ia tamata ratou i te tataî i te hape, e hinaaro iho â ïa tatou e pee i to Iehova ineineraa i te faaore roa i te hara e a muri noa ˈtu.

24. Mea nafea to outou faufaaraahia i te parau tohu a Mika?

24 Mea nafea to tatou faufaaraahia i teie hiˈopoaraa i te parau tohu a Mika? Ua haamanaˈo mai te reira e e horoa Iehova i te tiaturiraa mau no te feia e haafatata ˈtu ia ˈna. (Mika 2:1-13) Ua faaitoitohia tatou ia rave i te mau mea atoa e nehenehe no te paturu i te haamoriraa mau a nehenehe atu ai tatou e haere ma te iˈoa o te Atua e a muri noa ˈtu. (Mika 4:1-5) E ua haapapu mai te reira ia tatou e noa ˈtu to tatou huru tupuraa, e nehenehe tatou e haapao i te mau titauraa a Iehova. Oia, e faaitoito mau â te parau tohu a Mika ia tatou ia haere ma te iˈoa o Iehova.

E nafea outou e pahono ai?

• Ia au i te Mika 6:8, eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou?

• Eaha te titauhia no “te rave i te parau-tia”?

• E nafea tatou e faaite ai e e ‘hinaaro tatou i te aroha’?

• Eaha te auraa e ‘haere ma te haehaa i te aro o te Atua’?

[Uiraa Haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Noa ˈtu te mau tupuraa iino i to ˈna ra tau, ua pee o Mika i te mau titauraa a Iehova. E nehenehe atoa ïa outou

[Hohoˈa i te api 19]

A rave i te parau-tia ma te poro i te mau taata no te mau pǔpǔ totiare atoa

[Hohoˈa i te api 19]

A faaite i to outou hinaaro i te aroha ma te haapao i te mau hinaaro o vetahi ê

[Hohoˈa i te api 19]

A rave i te mau mea atoa e nehenehe a farii ai outou i to outou mau taotiaraa ma te haehaa