Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E arue te faarururaa i te mau fifi ia Iehova

E arue te faarururaa i te mau fifi ia Iehova

E arue te faarururaa i te mau fifi ia Iehova

“Ia pohe . . . outou ma te haapao maitai, a faaoromai ai outou, e mea au ïa i te Atua.”—PETERO 1, 2:20.

1. I te mea e te tapitapi ra te mau Kerisetiano mau i te faatupu i ta ratou pûpûraa, eaha te uiraa e mea tia ˈi ia hiˈopoahia?

 UA PÛPÛ te Kerisetiano ia ratou na Iehova e e hinaaro ratou e rave i to ˈna hinaaro. No te faatupu i ta ratou pûpûraa, e tutava maite ratou i te pee i te mau taahiraa o to ratou Hiˈoraa ra o Iesu Mesia, e i te faaite i te parau mau. (Mataio 16:24; Ioane 18:37; Petero 1, 2:21) Teie râ, ua pǔpǔ Iesu e te tahi atu feia haapao maitai i to ratou ora e ua pohe ei maratiri no to ratou faaroo. Te auraa anei e e nehenehe te mau Kerisetiano atoa e tiaturi e pohe no to ratou faaroo?

2. E nafea te mau Kerisetiano e hiˈo ai i te mau fifi e te mauiui?

2 Ei Kerisetiano, te aˈohia ra tatou ia haapao maitai e tae atu i te pohe, eiaha ia pohe iho â no to tatou faaroo. (Timoteo 2, 4:7; Apokalupo 2:10) Te auraa ra, noa ˈtu e ua ineine tatou i te mauiui—e i te pohe ia titauhia—no to tatou faaroo, eita tatou e hinaaro e na reira. Eita tatou e au i te mauiui aore ra i te faahaehaaraa. I te mea râ e e tupu te mau fifi e te hamani-ino-raa, e mea maitai ia hiˈopoa maite e nafea tatou i mua i te reira.

Te haapao maitai i roto i te tamataraa

3. Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te faarururaa i te haamani-ino-raa ta outou e nehenehe e faatia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Mea nafea to ratou faarururaa i te hamani-ino-raa,” i raro nei.)

3 I roto i te Bibilia, e ite tatou e rave rahi faatiaraa o te faaite ra ua nafea te mau tavini a te Atua i mutaa iho i to ratou faaûraa i te mau tupuraa o tei haafifi i to ratou ora. E horoa te mau ravea rau i ohipa ˈi ratou i te aratairaa na te mau Kerisetiano no teie tau ia faaû noa ˈtu ratou i te hoê â mau fifi. A hiˈopoa i te mau faatiaraa i roto i te tumu parau tarenihia “Mea nafea to ratou faarururaa i te hamani-ino-raa,” e a hiˈo eaha ta outou e nehenehe e haapii mai.

4. Eaha te nehenehe e parau no nia i te huru o Iesu e te tahi atu mau tavini haapao maitai i to ratou fifiraahia?

4 Noa ˈtu e mea taa ê te huru o Iesu e te tahi atu mau tavini haapao maitai a te Atua i mua i te hamani-ino-raa ia au i te mau tupuraa, e mea maramarama e aita ratou i haafifi faufaa ore i to ratou ora. I to ratou iho ûraa i te mau tupuraa atâta, ua faaitoito ratou e ua vai ara râ. (Mataio 10:16, 23) Ta ratou fa, o te faahaereraa ïa i te pororaa i mua e te tapearaa i to ratou hapa ore ia Iehova. E mau hiˈoraa to ratou huru i roto i te mau tupuraa rau no tera mau Kerisetiano o te faaû ra i teie tau i te mau fifi e te hamani-ino-raa.

5. Eaha te hamani-ino-raa i tupu i Malawi i te mau matahiti 1960 ra e ua nafea te mau Ite no reira?

5 I teie tau, e pinepine te nunaa o Iehova i te roohia i te mau tupuraa fifi ino mau e te ereraa no te mau tamaˈi, te mau opaniraa, aore ra te hamani-ino-roa-raa. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti 1960 ra, ua hamani-ino-roa-hia te mau Ite no Iehova no Malawi. Aita faahou ta ratou e Piha a te Basileia, e fare, e maa, e e ohipa—fatata ta ratou iho mau mea atoa. Ua pǎpǎihia ratou e ua faaruru i te tahi atu mau tupuraa mauiui. Ua nafea te mau taeae? E mau tausani tei faarue i to ratou mau oire iti. Ua tapuni e rave rahi i roto i te uru aihere, area te tahi atu, ua horo ïa e faaea maa taime i te tuhaa fenua tapiri o Mozambique. Noa ˈtu e ua pohe e rave rahi taata haapao maitai, ua maiti te tahi atu i te faarue i te tuhaa fenua atâta, e au ra e e haerea tano ïa i roto i te mau tupuraa mai teie. I to ratou na reiraraa, ua pee te mau taeae i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu e Paulo.

6. Eaha ta te mau Ite no Malawi i ore i faarue noa ˈtu te hamani-ino-raa uˈana?

6 Noa ˈtu e ua horo te mau taeae no Malawi i te tahi atu vahi aore ra ua tapuni, ua imi e ua pee ratou i te aratairaa teotaratia e ua tamau ratou i te rave maitai roa ino i ta ratou mau ohipa Kerisetiano huna. Te faahopearaa? Ua raeahia 18 519 feia poro i te Basileia na mua noa ˈˈe i te opaniraa i te matahiti 1967 ra. Noa ˈtu e ua vai noa te opaniraa e ua horo ê e rave rahi i Mozambique, i te matahiti 1972 ua tapaohia te hoê numera apî o te feia poro e 23 398. Ua naea ia ratou i te faito au noa hau atu i te 16 hora i roto i te taviniraa i te avaˈe taitahi. Aita e feaaraa e ua arue ta ratou mau ohipa ia Iehova, e tei nia ta Iehova haamaitairaa i tera mau taeae haapao maitai i te roaraa o tera tau fifi roa ino. *

7, 8. No teihea mau tumu e maiti ai te tahi pae eiaha e horo ê, noa ˈtu e e faatupu te patoiraa i te mau fifi?

7 I te tahi aˈe pae, i roto i te mau fenua i reira te patoiraa e faatupu ai i te mau fifi, e faaoti paha te tahi mau taeae eiaha e reva, noa ˈtu e e nehenehe ta ratou. E nehenehe paha te haereraa i te vahi ê e faaafaro vetahi mau fifi, e faatupu râ paha te reira i te tahi atu mau fifi. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei ratou e farerei noa i te huitaeae Kerisetiano e eiaha e faataa ê i te pae varua? E nehenehe anei ratou e rave noa i ta ratou mau peu matauhia i te pae varua a faaitoito ai ratou i te faanaho faahou ia ratou i te tahi atu vahi, peneiaˈe i te hoê fenua ona aˈe aore ra i te hoê fenua e pûpû ra i te ravea e rave rahi atu â e noaa ˈi te mau faufaa materia?—Timoteo 1, 6:9.

8 E maiti vetahi ê atu eiaha e reva no te mea te tapitapi ra ratou i te maitai pae varua o to ratou mau taeae. E maiti ratou i te faaea mai e i te faaû i te tupuraa no te poro noa i roto i to ratou iho fenua e no te riro ei faaitoitoraa no te mau hoa haamoriraa. (Philipi 1:14) Ma te rave i te maitiraa mai teie, ua nehenehe atoa ratou e paturu i te mau upootiaraa e au i te ture i to ratou fenua. *

9. Eaha te mau mea e mea tia ˈi ia hiˈopoa te hoê taata no nia i te faaotiraa e faaea mai aore ra e reva no te hamani-ino-raa?

9 Papu maitai, e na te taata taitahi e faaoti e faaea mai aore ra e reva. Parau mau, e ravehia te mau faaotiraa mai teie i muri aˈe noa i to tatou imiraa i ta Iehova aratairaa na roto i te pure. Noa ˈtu eaha ta tatou e maiti, e mea tia râ ia haamanaˈo tatou i ta te aposetolo Paulo mau parau: “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.” (Roma 14:12) Mai ta tatou i tapao i na mua ˈtu, te titau ra Iehova e ia vai taiva ore ta ˈna tavini taitahi i roto i te mau tupuraa atoa. Te faaruru nei te tahi pae o ta ˈna mau tavini i te mau fifi e te hamani-ino-raa i teie mahana; e na reira vetahi ê atu i muri aˈe. E tamatahia te taatoaraa na roto i te hoê aore ra i te tahi atu ravea, e eiaha te hoê e manaˈo e e haapaehia oia. (Ioane 15:19, 20) Ei tavini pûpûhia a Iehova, eita tatou e nehenehe e ape i te tumu parau rahi oia hoi te faaraaraa i to Iehova iˈoa e te faatiaraa i to ˈna mana arii.—Ezekiela 38:23; Mataio 6:9, 10.

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei”

10. Eaha te hiˈoraa faufaa ta Iesu e ta te mau aposetolo i vaiiho mai i te faarururaa i te mau faaheporaa e te patoiraa?

10 Te tahi atu faaueraa tumu faufaa ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te haerea o Iesu e te mau aposetolo i raro aˈe i te faaheporaa, o te ore-roa-raa ïa e tahoo i to tatou mau taata hamani ino. Aita roa tatou e ite ra i te tahi manaˈo i roto i te Bibilia e ua faanaho Iesu aore ra ta ˈna mau pǐpǐ ia ratou ei pǔpǔ patoi aore ra ua faaohipa i te haavîraa uˈana no te aro i to ratou mau taata hamani ino. Area râ, “eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei,” ta te aposetolo Paulo ïa i aˈo i te mau Kerisetiano. “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” Hau atu â, “eiaha [oe] ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.”—Roma 12:17-21; MN; Salamo 37:1-4; Maseli 20:22.

11. Eaha ta te hoê taata tuatapapa e parau ra no nia i te haerea o te mau Kerisetiano matamua i mua i te Hau?

11 Ua haafaufaa te mau Kerisetiano matamua i tera aˈoraa. I roto i ta ˈna buka (The Early Church and the World), te faataa ra te taata tuatapapa ra o Cecil Cadoux i te haerea o te mau Kerisetiano i mua i te Hau i te area matahiti 30-70 T.T. Te papai ra oia e: “Aita roa ˈtu ta tatou e haapapuraa e ua tutava aˈenei te mau Kerisetiano o tera tau i te faaruru i te hamani-ino-raa na roto i te puai. Te mea ino roa ˈˈe ta ratou paha e rave, o te faahapa-uˈana-raa ïa i to ratou feia faatere aore ra o te haapeapearaa ia ratou ma te horo ê. Te pahonoraa râ a te Kerisetiano feruriraa maitai i te hamani-ino-raa, o te hoê noa ïa patoiraa au noa e te aueue ore râ i te auraro i te mau faaueraa a te faatereraa o te ore e tuati i te auraroraa i te Mesia.”

12. No te aha e mea maitai aˈe ai ia faaoromai i te mauiui i te tahoo atu?

12 E haerea paari roa anei tera haerea faaea noa ia hiˈohia? Eita anei te taata o te na reira e hema ohie i te mau taata o tei faaoti maite e haapohe ia ratou? E ere anei i te haerea paari ia paruru ia ˈna iho? Ia au i te hiˈoraa taata, e au ra e tera iho â. Ei tavini a Iehova râ, e tiaturi tatou e o te peeraa i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa te haerea maitai roa ˈˈe. E haamanaˈo tatou i ta Petero mau parau: “Ia pohe . . . outou ma te haapao maitai, a faaoromai ai outou, e mea au ïa i te Atua.” (Petero 1, 2:20) E tiaturi tatou e ua ite maitai Iehova i te tupuraa e eita oia e vaiiho noa i te reira. E nafea tatou e papu ai i te reira? I to ˈna nunaa i tapeahia i Babulonia, ua parau Iehova e: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i [to ˈu] orio mata nei.” (Zekaria 2:8; MN) Eaha te maoro e faatia ˈi te hoê taata ia faatiaiahia to ˈna orio mata? E tamahanaha Iehova i te taime au. Aita roa ˈtu e feaaraa no nia i te reira.—Tesalonia 2, 1:5-8.

13. No te aha Iesu i vaiiho ai ma te auraro ia haru te enemi ia ˈna?

13 I roto i teie tuhaa, e nehenehe tatou e hiˈo ia Iesu ei hiˈoraa no tatou. I to ˈna vaiihoraa i to ˈna mau enemi ia haru ia ˈna i roto i te ô i Getesemane, e ere no te mea eita ta ˈna e nehenehe e paruru ia ˈna iho. Ua parau hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aita [outou] i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â? Eaha ihora râ e tupu ai te parau i papaihia ra i reira, o tei parau ra e, ia tupu teie nei mau mea e tia ˈi?” (Mataio 26:53, 54) E mea faufaa roa ˈˈe no Iesu te faatupuraa i to Iehova hinaaro, noa ˈtu e e mauiui oia. Ua tiaturi roa oia i te mau parau o te salamo tohu a Davida: “E ore . . . oe e vaiiho i tau [nephe] i hade, e ore hoi oe e tuu i [to taata taiva ore] ra ia ite i te tahuti.” (Salamo 16:10; MN) Tau matahiti i muri aˈe, ua na ô te aposetolo Paulo no nia ia Iesu e: “O tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, [no] te [oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.”—Hebera 12:2; MN.

Te oaoa i te faaraaraa i to Iehova iˈoa

14. Eaha te oaoa o tei paturu ia Iesu i roto i to ˈna mau ati atoa?

14 Eaha te oaoa o tei paturu ia Iesu i roto i te tamataraa ino roa ˈˈe e nehenehe e manaˈohia? I roto i te mau tavini atoa a Iehova, o Iesu, te Tamaiti here a te Atua, te fa matamua roa iho â a Satani. No reira, o to Iesu tapearaa i to ˈna hapa ore i roto i te tamataraa te pahonoraa hau ê i ta Satani haavahavaharaa ia Iehova. (Maseli 27:11) E nehenehe anei outou e feruri i te oaoa e te mauruuru ta Iesu paha i ite i to ˈna faatia-faahou-raahia mai? Auê oia i te oaoa, a ite atu ai e ua rave oia i te tuhaa i horoahia ia ˈna ei taata tia roa i roto i te faatiaraa o te mana arii o Iehova e i te faaraaraa i to ˈNa iˈoa! Hau atu â, e fanaˈoraa faahiahia e e oaoa mau â no Iesu te parahiraa “i te pae atau i te terono o te Atua ra.”—Salamo 110:1, 2; Timoteo 1, 6:15, 16.

15, 16. Eaha te hamani-ino-raa aroha ore ta te mau Ite i Sachsenhausen i faaoromai, e na te aha i haapuai ia ratou ia na reira?

15 No te mau Kerisetiano atoa, e mea oaoa atoa ia apiti i roto i te faaraaraa i to Iehova iˈoa na roto i te faaoromairaa i te mau fifi e te hamani-ino-raa, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu. Te vai ra te tupuraa o te mau Ite o tei mauiui i roto i te aua haavîraa roo ino o Sachsenhausen e o tei ora mai i to ratou haere-avae-raa rohirohi o te pohe i te hopea o Piti o te Tamaˈi rahi. I te roaraa o te haere-avae-raa, ua pohe e mau tausani taata tapeahia no te toetoe, te maˈi, aore ra te poia aore ra ua haapohe-taue-hia i te hiti purumu e te mau tiai SS. Ua ora mai na Ite e 230 atoa, ma te vai piri roa e ma te tauturu te tahi i te tahi noa ˈtu e e faaû ratou i te pohe.

16 Na te aha i haapuai i teie mau Ite ia faaoromai i te hamani-ino-raa aroha ore mai teie? I to ratou iho â oraraa mai, ua faaite ratou i to ratou oaoa e to ratou mauruuru ia Iehova i roto i te parau “Te faaotiraa a na Ite no Iehova e 230 no roto mai e ono nunaa, tei putuputu i roto i te hoê uru raau i pihai ia Schwerin i Mecklenburg.” Ua parau ratou i roto e: “Ua hope te hoê tau tamataraa fifi e te roa e aita te feia o tei paruruhia, o tei haruhia mai roto mai i te umu auahi ura ei auraa parau, i mauhia e te hauˈa auahi. (A hiˈo i te Daniela 3:27.) Area râ, ua î ratou i te puai e te mana o Iehova e te tiai ru nei ratou i te mau faaueraa apî a te Arii no te faahaere i te mau faufaa teotaratia i mua.” *

17. Te faaû nei te nunaa o te Atua i teie nei i teihea mau huru tamataraa?

17 Mai na feia haapao maitai e 230, e tamata-atoa-hia to tatou faaroo, noa ˈtu e aitâ tatou “i tae i te maniiraa toto.” (Hebera 12:4) Teie râ, e rau te huru o te tamataraa. E faaoooraa paha a te mau hoa haapiiraa, aore ra e faaheporaa e rave i te taatiraa morare ore e te tahi atu mau ohipa iino. Hau atu â, te faaotiraa e haapae i te toto, e faaipoipo noa i roto i te Fatu, aore ra e aupuru i te mau tamarii i roto i te faaroo i roto i te hoê utuafare amaha, e nehenehe ïa i te tahi mau taime e faatupu i te mau faaheporaa e te mau tamataraa rarahi.—Ohipa 15:29; Korinetia 1, 7:39; Ephesia 6:4; Petero 1, 3:1, 2.

18. Eaha ta tatou haapapuraa e e nehenehe tatou e faaoromai i te tamataraa rahi roa ˈˈe?

18 Noa ˈtu râ eaha te tamataraa e faaû tatou, ua ite tatou e e mauiui tatou no te mea te tuu ra tatou ia Iehova e ta ˈna Basileia i te parahiraa matamua, e te faariro ra tatou i te reira ei fanaˈoraa taa ê mau e ei oaoa ia na reira. E itoitohia tatou maoti te mau parau tamahanahana a Petero: “E ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra, e ao to outou; no te mea te faaea ra te [v]arua hanahana, te [v]arua o te Atua i nia iho ia outou.” (Petero 1, 4:14; MN) Na roto i te puai o te varua o Iehova, e itoitohia tatou no te faaoromai i te mau tamataraa fifi roa ˈˈe, te mau mea atoa no te faahanahana e no te arue ia ˈna.—Korinetia 2, 4:7; Ephesia 3:16; Philipi 4:13.

[Nota i raro i te api]

^ par. 6 Te mau ohipa i tupu i te mau matahiti 1960 ra, o te haamataraa noa ïa o te anairaa hamani-ino-raa mauiui e te haapohe ta te mau Ite no Malawi i faaruru fatata e 30 matahiti i te maoro. No te hoê faatiaraa taatoa, a hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1999, api 171-212.

^ par. 8 A hiˈo i te tumu parau “Au ‘pays d’Ararat,’ la Cour suprême soutient le vrai culte,” o te vea La Tour de Garde o te 1 no Eperera 2003, api 11-4.

^ par. 16 No te parau taatoa o teie faaotiraa, a hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1974, api 208-9. E itehia te faatiaraa a te hoê taata i ora mai i te haere-avae-raa i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 1998, api 25-9.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea te mau Kerisetiano e hiˈo ai i te mauiui e te hamani-ino-raa?

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te huru o Iesu e o te tahi atu mau taata haapao maitai i roto i te fifi?

• No te aha e haerea paari eiaha e tahoo ia hamani-ino-hia mai?

• Eaha te oaoa o tei paturu ia Iesu i roto i to ˈna mau fifi, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te reira?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 27]

Mea nafea to ratou faarururaa i te hamani-ino-raa

• Hou te mau faehau a Heroda a tae mai ai i Betelehema no te haapohe i te mau tamarii tamaroa atoa e piti matahiti e i raro mai, ua rave Iosepha e Maria i te tamarii ra o Iesu e ua horo ê i Aiphiti maoti te aratairaa a te melahi.—Mataio 2:13-16.

• E rave rahi taime i te roaraa o te taviniraa a Iesu, ua imi to ˈna mau enemi e haapohe ia ˈna no ta ˈna faaiteraa puai mau. Ua ape Iesu ia ratou i te mau taime atoa.—Mataio 21:45, 46; Luka 4:28-30; Ioane 8:57-59.

• I to te mau faehau e te feia toroa haereraa i te ô i Getesemane no te haru ia Iesu, ua faaite roa ˈtu oia ia ˈna iho, ma te parau ia ratou e piti taime e: “O vau nei hoi ïa.” Ua tapea atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e patoi atu e ua vaiiho i te nahoa taata ia afai ia ˈna.—Ioane 18:3-12.

• I Ierusalema, ua haruhia Petero e vetahi ê atu, ua pǎpǎihia, e ua faauehia eiaha roa e parau no nia ia Iesu. I muri aˈe râ i te tuuraahia mai “haere atura ratou . . . e aore mahana e tuua ia ratou i te [haapii e i te faaite i te parau apî maitai no nia i te Mesia ra o Iesu], i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.”—Ohipa 5:40-42; MN.

• I to Saulo, o tei riro i muri aˈe te aposetolo Paulo, iteraa i te faaauraa taparahi a te mau ati Iuda no Damaseko ia ˈna, ua huri te mau taeae ia ˈna i roto i te hoê hinai e ua tuu atu i raro na te pae opani i te rui, e ua horo ê atura oia.—Ohipa 9:22-25.

• Tau matahiti i muri aˈe, ua maiti Paulo e ani ia Kaisara, noa ˈtu e ua ite te tavana ra o Phesito e te arii ra o Ageripa e ‘aita roa a ˈna e mea i rave e au ai ia ˈna i te pohe, e te tapea.’—Ohipa 25:10-12, 24-27; 26:30-32.

[Hohoˈa i te mau api 28, 29]

Noa ˈtu e ua faahepohia ia horo ê e te hamani-ino-raa mauiui, ua rave noa e mau tausani Ite haapao maitai no Malawi i te taviniraa o te Basileia ma te oaoa

[Hohoˈa i te api 29]

Ua paturu te oaoa i te faaraaraa i to Iehova iˈoa i teie feia haapao maitai i roto i te haere-avae-raa o te pohe e te mau aua haavîraa Nazi

[Faaiteraa i te tumu]

Te haere-avae-raa o te pohe: KZ-Gedenkstätte Dachau, courtesy of the USHMM Photo Archives

[Hohoˈa i te api 30]

E rau te huru o te mau fifi e te mau faaheporaa