Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaitoito te mau aparauraa pae varua

E faaitoito te mau aparauraa pae varua

E faaitoito te mau aparauraa pae varua

“Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.”—EPHESIA 4:29.

1, 2. (a) Eaha te faufaaraa o te neheneheraa te taata e paraparau? (b) E nafea te mau tavini a Iehova e hinaaro ai e faaohipa i to ratou arero?

 “TE NEHENEHERAA te taata e paraparau, e parau moe ïa; e ô na te Atua, e semeio,” ia au i te taata papai titionare ra o Ludwig Koehler. Aita paha tatou e haafaufaa ra i teie ô taoˈa rahi a te Atua. (Iakobo 1:17) A feruri na râ i te mâuˈa rahi o taua ô ra ia fifihia te roro o te hoê taata here a ore atu ai e nehenehe e paraparau maitai. “E mea maitai roa te aparauraa i roto ia mâua,” ta Joan ïa e faataa ra. Ua fifihia aˈenei te roro o ta ˈna tane. “Te mihi roa nei au i ta mâua mau aparauraa!”

2 E nehenehe te mau aparauraa e haapaari i te mau auhoaraa, e faaafaro i te mau taa-ore-raa, e faaitoito i te feia paruparu, e haapuai i te faaroo, e haamaitai i te oraraa—eita roa ˈtu râ te reira e tupu mai tera noa. Ua parau te arii paari ra o Solomona e: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra; o te arero râ o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” (Maseli 12:18) Ei tavini a Iehova, e hinaaro tatou e ia tamǎrû e ia faaitoito ta tatou mau aparauraa, eiaha râ ia haamauiui e ia vavahi. E hinaaro atoa tatou e faaohipa i to tatou arero no te arue ia Iehova, i roto i ta tatou taviniraa i mua i te taata e i roto atoa i ta tatou mau aparauraa e te taata taitahi. Ua himene te papai salamo e: “Tei te Atua to matou nei faaahaaharaa e po noa ˈtu te mahana; e to oe te iˈoa ta matou e haamaitai e a muri noa ˈtu.”—Salamo 44:8.

3, 4. (a) Eaha te fifi ta tatou paatoa e farerei no nia i ta tatou parau? (b) No te aha e mea faufaa ˈi ta tatou parau?

3 “Area te arero nei, aore ïa e taata e vi ai te reira,” ta te pǐpǐ Iakobo ïa e faaara ra. Te haamanaˈo maira oia e: ‘Te hapa nei tatou atoa i te mau mea e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e taata parau-tia ïa oia, e tia ia ˈna ia tapea i to ˈna tino atoa.’ (Iakobo 3:2, 8) Aita hoê aˈe taata tia roa. E no reira, noa ˈtu to tatou mau hinaaro maitai roa ˈˈe, eita ta tatou parau e faaitoito noa ia vetahi ê aore ra e arue i to tatou Atua Poiete. Ia haapii ïa tatou i te haapao maitai i ta tatou e parau e tia ˈi. Hau atu â, ua parau Iesu e: “E haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te [M]ahana [H]aavaraa. E tiahia hoi oe i ta oe parau, e e faahapahia oe i ta oe parau.” (Mataio 12:36, 37; MN) Oia, e haava mai te Atua mau ia tatou ia au i ta tatou mau parau.

4 Hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe no te ape i te parau faaino, o te haamatauraa i te paraparau i te mau mea pae varua. E faataa mai teie tumu parau e nafea ia na reira, eaha te paraparau, e eaha te mau maitai e noaa mai.

E haapao maitai anaˈe i te aau

5. Eaha te tuhaa faufaa a te aau i roto i te faatupuraa i te mau aparauraa faaitoito?

5 Ia haamatau tatou i te paraparau i te mau mea faaitoito, e titauhia na mua ia farii tatou e e faaite mai ta tatou aparauraa eaha to roto i to tatou aau. Ua parau Iesu e: “No te î o te aau . . . i parau ai te vaha.” (Mataio 12:34) Oia hoi, mea au na tatou e paraparau i te mau ohipa e mea faufaa no tatou. No reira, e titauhia ia ui tatou ia tatou iho e: ‘Eaha ta ta ˈu mau aparauraa e faaite ra no nia i to ˈu aau? E paraparau anei au e to ˈu utuafare aore ra to ˈu mau hoa faaroo i te mau ohipa pae varua aore ra i te tuaro, te ahu, te hohoˈa teata, te maa, te mau mea apî roa ˈˈe ta ˈu i hoo mai, aore ra te tahi mau tumu parau faufaa ore?’ Peneiaˈe ma te opua ore, ua niuhia to tatou oraraa e to tatou mau manaˈo i nia i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa. Ia faanaho tatou i ta tatou mau ohipa e rave na mua, e maitaihia ta tatou mau aparauraa e to tatou oraraa atoa.—Philipi 1:10.

6. Eaha te tuhaa a te feruriruriraa i roto i ta tatou mau aparauraa?

6 O te feruriruri-maite-raa te tahi atu ravea no te haamaitai i ta tatou mau aparauraa. Ia tutava maite tatou i te feruri i te mau mea pae varua, e ohie ïa tatou i te paraparau i te reira. Ua ite te arii Davida i teie taairaa. Ua himene oia e: ‘E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i to aro, e Iehova.’ (Salamo 19:14) E ua na ô te papai salamo ra o Asapha e: “E imi â vau i to [te Atua] mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.” (Salamo 77:12) E î roa te aau e te feruriraa o te manaˈonaˈo ra i te pue parau mau o te Parau a te Atua, i te parau au maitai. Aita i tia ia Ieremia eiaha e parau i ta Iehova i haapii ia ˈna. (Ieremia 20:9) O tatou atoa ïa ia feruriruri tamau tatou i te mau manaˈo pae varua.—Timoteo 1, 4:15.

7, 8. Eaha te mau manaˈo maitatai no te mau aparauraa faaitoito?

7 E horoa mai te mau peu maitatai i te pae varua e rave rahi manaˈo e paraparau no te faaitoito ia vetahi ê. (Philipi 3:16) Te mau tairururaa, te mau putuputuraa a te amuiraa, te mau papai apî, e te irava mahana e te mau tatararaa neneihia, e horoa paatoa mai ïa i te mau taoˈa maitatai i te pae varua ta tatou e nehenehe e faaite ia vetahi ê. (Mataio 13:52) E te mau tupuraa i farereihia i roto i ta tatou taviniraa Kerisetiano, auê ïa i te faaitoito i te pae varua e!

8 Ua faahiahia te arii Solomona i te huru rau o te tumu raau, o te animara, o te manu, e o te iˈa ta ˈna i hiˈopoa i Iseraela. (Te mau arii 1, 4:33) Ua au oia i te paraparau i te mau ohipa poieteraa a te Atua. E nehenehe tatou e na reira atoa. Mea au na te mau tavini a Iehova e paraparau i te mau ohipa rau, o te mau manaˈo pae varua noa râ ta te feia maitatai i te pae varua e hinaaro roa e paraparau.—Korinetia 1, 2:13.

“E haamanaˈo i taua mau mea ra”

9. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa i to Philipi?

9 Noa ˈtu eaha te mau manaˈo, e faaitoito ta tatou mau aparauraa ia vetahi ê mai te peu e te pee ra te reira i te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i te amuiraa no Philipi. Teie ta ˈna i papai: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” (Philipi 4:8) No te faufaa rahi o te mau manaˈo ta Paulo i faahiti, i parau ai oia “e haamanaˈo i taua mau mea ra.” E mea maitai ia î to tatou feruriraa e to tatou aau i te reira. No reira, e hiˈo mai tatou e nafea te haapaoraa i na manaˈo e vau ta Paulo i faahiti, e tauturu mai ai i roto i ta tatou mau aparauraa.

10. E nafea ta tatou mau aparauraa e faahiti ai i te mau mea haavare ore?

10 Te mau mea haavare ore, e ere noa ïa i te parau tano e te parau mau. O te mau mea tia râ e te afaro, mai te parau mau o te Parau a te Atua. No reira, ia paraparau tatou ia vetahi ê i te pue parau mau bibilia o tei haaputapû ia tatou, i te mau oreroraa parau o tei faaitoito ia tatou, aore ra i te mau aˈoraa bibilia o tei tauturu ia tatou, te manaˈo ra ïa tatou i te mau mea haavare ore. I te tahi aˈe pae, e patoi tatou i ‘te parau haavarehia e e ite,’ o te horoa ra i te tahi noa hohoˈa parau mau. (Timoteo 1, 6:20) E e ape tatou i te faatia haere i te parau faaino aore ra te mau aamu papu ore eita e tia ia haapapu.

11. Eaha te mau mea au maitai ta tatou e nehenehe e paraparau atoa?

11 Te mau mea au maitai, e mau tumu parau tura ïa e te faufaa, e ere i te mau mea haihai haapaoraa ore, mai te mau tuhaa faufaa o ta tatou taviniraa Kerisetiano, te anotau hopea ta tatou e ora nei, e te faufaaraa ia maitai noa to tatou haerea. Ia paraparau tatou i tera mau tumu parau faufaa, e haapapu atu â tatou i ta tatou faaotiraa e vai ara noa i te pae varua, e tapea i to tatou hapa ore, e e poro â i te parau apî maitai. Oia mau, e horoa mai te mau aamu anaanatae i roto i ta tatou taviniraa e te mau tupuraa apî o te haamanaˈo maira e te ora nei tatou i te anotau hopea, e rave rau manaˈo no te mau aparauraa faaitoito.—Ohipa 14:27; Timoteo 2, 3:1-5.

12. Ia au i te aˈoraa a Paulo e manaˈo i te mau mea tia e te viivii ore, eaha ta tatou e ape?

12 Te auraa o te taˈo tia, oia ïa ia tiahia tatou i te aro o te Atua—ia pee i ta ˈna mau ture aveia. Te horoa ra te viivii ore i te manaˈo o te viivii ore o te feruriraa e o te haerea. Eita te pariraa haavare, te parau hauti hairiiri, aore ra te faahitihitiraa i te peu taatiraa e tano i roto i ta tatou mau aparauraa. (Ephesia 5:3; Kolosa 3:8) I te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa, e haere ê te mau Kerisetiano ma te paari ia paraparauhia tera mau mea.

13. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te mau aparauraa niuhia i nia i te mau mea popouhia e te roo maitai.

13 A faaue ai Paulo ia manaˈo i te mau mea popouhia, te faahiti ra oia i te mau mea au maitai aore ra o te faatupu i te here, tei taa ê roa i te mau mea o te faatupu i te riri, te inoino, aore ra te mârô. Te mau mea roo maitatai, o te mau parau aore ra te mau faatiaraa maitatai ïa. Mai te mau aamu o te tahi mau taeae e tuahine haapao maitai e mahiti pinepine i roto i na vea Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! No te aha e ore ai e faaite ia vetahi ê i to outou manaˈo i muri aˈe i te taioraa i teie mau tumu parau o te haapuai i te faaroo? E auê tatou i te faaitoitohia ia faaroo i te mau ohipa pae varua ta vetahi ê i rave! E haapaari tera mau aparauraa i te here e te auhoêraa i roto i te amuiraa.

14. (a) Eaha te titauhia ia tatou no te faaite i te maitai? (b) E nafea tatou e parau atoa ˈi i te mau mea haamaitai?

14 Te faahiti ra Paulo i ‘te tahi maitai e vai na.’ Te maitai o te maitai morare ïa. E titauhia ia ara tatou e te pee ra ta tatou parau i te mau faaueraa tumu bibilia e i te mea tia, te mea viivii ore, e te mea maitai. Te mea haamaitai, o te mea ïa “e au ia aruehia.” Ia faaroo outou i te hoê oreroraa parau au roa aore ra ia ite outou i te hoê hiˈoraa haapao maitai i roto i te amuiraa, a faaite atu i te taata iho e i te tahi atu. Ua haamaitai pinepine te aposetolo Paulo i te mau huru maitatai o to ˈna mau hoa haamoriraa. (Roma 16:12; Philipi 2:19-22; Philemona 4-7) E oia mau, e mea haamaitai te mau ohipa ta to tatou Atua i poiete. E rave rahi manaˈo to reira no te mau aparauraa faaitoito.—Maseli 6:6-8; 20:12; 26:2.

E paraparau anaˈe i te mau mea faaitoito

15. Eaha te faaueraa bibilia e titau ra i te mau metua ia paraparau e ta ratou mau tamarii i te mau mea faufaa?

15 Te na ô ra te Deuteronomi 6:6, 7 e: “Teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” Papu maitai, te titau ra teie faaueraa i te mau metua ia paraparau e ta ratou mau tamarii i te mau mea faufaa i te pae varua.

16, 17. Eaha ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e haapii mai na roto i to Iehova e to Aberahama hiˈoraa?

16 E nehenehe tatou e manaˈo i te mau aparauraa roroa i rotopu ia Iesu e to ˈna Metua i te raˈi no nia i ta ˈna hopoia i nia i te fenua. “Na te Metua . . . i tono mai ia ˈu nei ra i faaue mai ia ˈu i te parau ia parau vau e ia haapii au,” ta Iesu ïa i parau i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 12:49; Deuteronomi 18:18) E rave rahi hora paha to te patereareha Aberahama tauaparauraa e ta ˈna tamaiti o Isaaka no nia i ta Iehova haamaitairaa ia raua e to raua mau tupuna. Papu roa e ua tauturu tera mau aparauraa ia Iesu e ia Isaaka atoa ia auraro ma te haehaa i te hinaaro o te Atua.—Genese 22:7-9; Mataio 26:39.

17 E hinaaro atoa ta tatou mau tamarii i te mau aparauraa faaitoito. E titauhia ia faataa te mau metua i te taime i roto i ta ratou tapura ohipa î maitai no te paraparau e ta ratou mau tamarii. Mai te peu e e tia, no te aha e ore ai e faanaho hoê aˈe taime i te mahana no te tamaa e te utuafare taatoa? I te roaraa e i muri aˈe i tera mau taime tamaaraa, te vai ra te mau taime tano no te mau aparauraa faaitoito e maitaihia ˈi te utuafare i te pae varua.

18. A faatia na i te hoê tupuraa o te faaite ra i te mau maitai o te aparauraa maitai i rotopu i te mau metua e te mau tamarii.

18 Te haamanaˈo ra o Alejandro, te hoê pionie e 20 matahiti, i to ˈna mau manaˈo feaa i te 14raa o to ˈna matahiti. Teie ta ˈna e faatia ra: “No te mana o te mau hoa haapiiraa e o te mau orometua haapii, aita i papu ia ˈu e te vai mau ra anei te Atua e e parau mau anei te Bibilia. Ma te faaoromai, ua haaferuri to ˈu na metua ia ˈu e rave rahi hora i te maoro. Ua tauturu teie mau aparauraa ia ˈu eiaha noa ia tinai i to ˈu mau manaˈo feaa i taua taime fifi ra, ia rave atoa râ i te mau faaotiraa maitatai i roto i to ˈu oraraa.” E i teie nei? Te na ô â ra o Alejandro e: “Te faaea noa ra vau i te fare. No ta mâua râ tapura ohipa î maitai, e mea fifi no mâua to ˈu papa ia paraparau o mâua anaˈe. No reira, e tamaa mâua hoê taime i te hebedoma i ta ˈna vahi raveraa ohipa. E mea faufaa mau â no ˈu teie mau aparauraa.”

19. No te aha tatou paatoa e hinaaro ai i te mau aparauraa pae varua?

19 Aita anei tatou e haafaufaa atoa ra i te mau taime tano no te paraparau e to tatou mau hoa faaroo i te mau mea maitatai i te pae varua? Te vai ra teie mau taime i te mau putuputuraa, i roto i te taviniraa, i roto i te mau faaanaanataeraa manaˈo, e i roto i te mau tere. Ua hinaaro roa o Paulo e paraparau e te mau Kerisetiano no Roma. Teie ta ˈna i papai ia ratou: “E hinaaro rahi . . . to ˈu ia ite atu ia outou . . . ia mahanahana hoi au e outou atoa i to tatou faaroo, i to outou e i to ˈu atoa hoi.” (Roma 1:11, 12) “E mâha te hoê hinaaro faufaa roa i te mau aparauraa pae varua e te mau hoa Kerisetiano,” ta te matahiapo Kerisetiano ra o Johannes ïa e parau ra. “E mahanahana te aau e e mâmâ mai te mau hopoia o te mau mahana atoa. E ani pinepine au i te feia ruhiruhia ia faatia mai i to ratou oraraa e i tei tauturu ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai. A mairi ai te mau matahiti, e rave rahi ta ˈu i paraparau, e ua horoa mai ratou paatoa i te tahi paari aore ra maramarama o tei haamaitai i to ˈu oraraa.”

20. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia farerei tatou i te hoê taata mamahu?

20 E mai te peu e eita te taata e tâuˈa ia outou ia paraparau outou i te hoê manaˈo pae varua? Eiaha e tuu. Peneiaˈe e itea mai ia outou te hoê taime tano aˈe a muri aˈe. “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra,” ta Solomona ïa i parau. (Maseli 25:11) A taa ˈtu i te feia mamahu. “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” * (Maseli 20:5) Hau atu â, eiaha e faaea i te paraparau i te mau mea o tei haaputapû i to outou aau no to vetahi ê huru.

E mea maitai te mau aparauraa pae varua

21, 22. Eaha te mau maitai e noaa mai ia paraparau tatou i te mau mea pae varua?

21 “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha,” o te aˈoraa ïa a Paulo, “ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.” (Ephesia 4:29; Roma 10:10) E titauhia paha te tutavaraa no te faatano i te mau aparauraa, e mea rahi râ te maitai. E tauturu te mau aparauraa pae varua ia tatou ia faaite i to tatou faaroo ia vetahi ê e ia faaitoito i to tatou mau taeae.

22 No reira, e faaohipa anaˈe i te ô o te parau no te faaitoito ia vetahi ê e no te arue i te Atua. E riro tera mau aparauraa ei oaoaraa no tatou e ei faaitoitoraa no vetahi ê. Hau atu â, e faaoaoa te reira i to Iehova aau no te mea te haapao maira oia i ta tatou mau parauraa e te oaoa ra oia ia faaohipa maitai tatou i to tatou arero. (Salamo 139:4; Maseli 27:11) Mai te peu e e mau aparauraa pae varua ta tatou, papu roa e eita o Iehova e haamoe ia tatou. Teie ta te Bibilia e parau ra no nia i te feia e tavini nei ia Iehova i to tatou tau: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (Malaki 3:16; 4:5) Auê ïa ta tatou mau aparauraa i te faufaa roa no te faaitoito i te pae varua!

[Nota i raro i te api]

^ par. 20 E mea hohonu roa te tahi mau apoo pape i Iseraela. I Gibeona, ua itea mai i te mau ihipǎpǎ te hoê vairaa pape e 25 metera i te hohonu. Te vai ra te mau taahiraa e nehenehe ai te taata e pou i raro no te huti mai i te pape.

E nafea outou e pahono ai?

• E faaite ta tatou mau aparauraa i te aha no nia ia tatou?

• Eaha te mau mea faaitoito ta tatou e nehenehe e paraparau?

• Eaha te tuhaa faufaa a te mau aparauraa i roto i te utuafare e i roto i te amuiraa Kerisetiano?

• Eaha te mau maitai e noaa mai i te mau aparauraa faaitoito?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Ua niuhia te mau aparauraa faaitoito i nia i . . .

“te mau mea haavare ore”

“te mau mea au maitai”

“te tahi mea haamaitai”

“te mau mea roo maitatai”

[Faaiteraa i te tumu]

Api matamua o te video, Staline: hohoˈa U.S. Army; api matamua o te buka Créateur, nébuleuse de l’Aigle: J. Hester e P. Scowen (AZ State Univ.), NASA

[Hohoˈa i te api 10]

E mea maitai roa te mau taime tamaaraa no te paraparau i te mau mea pae varua