Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia haapaari i to oe faaipoiporaa

E nafea ia haapaari i to oe faaipoiporaa

E nafea ia haapaari i to oe faaipoiporaa

A FERURI na i te hoê fare tei pê. Ua mahorehore te peni, ua ino te tapoˈi fare, e aita atoa te matie i tâpûhia. Papu maitai, ua faaruru teie fare i te tahi mau vero ino mau i te roaraa o te mau matahiti, e aita i haapaohia. E tuparari anei? Eita paha. Mai te peu e e mea paari te niu e mea etaeta te huru hamaniraa, e nehenehe te fare e tataî-faahou-hia.

Te haamanaˈo ra anei te hohoˈa o tera fare ia oe i to oe faaipoiporaa? I te roaraa o te mau matahiti, ua haafifi roa paha te mau vero ino mau, ei auraa parau, i to oe faaipoiporaa. Aita paha te hoê aore ra orua toopiti atoa i haapao i to orua faaipoiporaa. E manaˈo paha oe mai ia Sandy. I muri aˈe 15 matahiti faaipoiporaa, ua parau oia e: “Aita hoê aˈe tuearaa i rotopu ia mâua maoti râ te faaipoiporaa te tahi i te tahi. E aita i navai.”

Noa ˈtu e tera te huru o to oe faaipoiporaa, eiaha e faaoti oioi e mea maitai ia faahope i te reira. Peneiaˈe, e nehenehe to oe faaipoiporaa e haamaitai-faahou-hia. Tei te huru ïa o te faito fafauraa e vai ra i rotopu ia oe e to oe hoa faaipoipo. E tauturu te fafauraa ia vai aueue ore te faaipoiporaa i te mau taime fifi. Eaha râ te fafauraa? E nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu ia oe ia haapaari i te reira?

E titau te fafauraa i te hopoia

Ia au i te hoê titionare, te fafauraa, o “te huru ïa e e titauhia aore ra e faahepohia i te pae aau.” I te tahi taime, e faaohipahia te taˈo no te tahi mea mai te hoê faaauraa ohipa. Ei hiˈoraa, e titauhia i te hoê taata hamani fare ia pee i te mau faaueraa o te hoê parau faaau ta ˈna i tarima no te patu i te hoê fare. Aita paha oia iho i ite i te taata i faaau i te ohipa. E titauhia râ ia ohipa oia ia au i ta ˈna parau.

Noa ˈtu e e ere te faaipoiporaa i te hoê faaauraa ohipa mahanahana ore, e titau te fafauraa i te hopoia. Peneiaˈe, ua euhe roa oe e to oe hoa faaipoipo i mua i te Atua e te taata e vai hoê noa, noa ˈtu eaha te tupu mai. Ua parau Iesu e: “O tei hamani i te taata [te tane e te vahine] i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine e ati atu ai i tana vahine.” Ua na ô faahou Iesu e: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mataio 19:4-6) Ia tupu te fifi, e mea maitai ia faaoti papu oe e to oe hoa faaipoipo e faatura i te fafauraa ta orua i rave. * Te na ô ra te hoê vahine faaipoipo e: “Ua maitai mai te tupuraa i muri aˈe noa i to mâua faaearaa i te hiˈo i te faataaraa ei ravea.”

Eita noa râ te fafauraa o te faaipoiporaa e titau i te hopoia. Eaha ˈtu â te titauhia?

E haapaari te haa-amui-raa i te fafauraa i roto i te faaipoiporaa

Aita e parauhia ra e i roto i te faaipoiporaa e tuati noa te manaˈo o na hoa faaipoipo. Ia tupu mai te hoê tatamaˈiraa, e mea maitai ia hinaaro mau e faatitiaifaro i te tupuraa eiaha noa no te hoê euhe i ravehia no te hoê râ taairaa i te pae aau. No nia i te tane e te vahine, ua na ô Iesu e: “E ere atura raua i te toopiti, hoê râ.”

Eaha te auraa ia “hoê” e to oe hoa faaipoipo? Ua papai te aposetolo Paulo e “e aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra.” (Ephesia 5:28, 29) I te hoê pae, te auraa ia “hoê,” ia tapitapi ïa oe no te maitairaa o to oe hoa faaipoipo mai ia oe e tapitapi ra no oe iho. E mea titauhia ia taui te feia faaipoipo i to ratou feruriraa ma te ore e parau e “na ˈu,” “na tâua” râ e “o vau,” “o tâua” râ. Ua papai te hoê vahine aˈo e: “E mea tia ia faaea na hoa faaipoipo toopiti i te manaˈo mai te mea ra e aita raua i faaipoipohia, e ia haamata i te feruri ei hoa faaipoipo.”

Te feruri ra anei oe e to oe hoa ei taata faaipoipo? E nehenehe orua e ora amui e rave rahi matahiti i te maoro, e eiaha ei “hoê” i roto i tera auraa. Oia, e nehenehe te reira e tupu mai, te na ô ra râ te buka Giving Time a Chance e: “Te auraa o te faaipoiporaa, o te oraraa ïa e te tahi atu taata, e rahi noa ˈtu â na taata toopiti i te rave amui i te mau mea, e rahi noa ˈtu â to raua faaipoiporaa i te ruperupe.”

Te ora amui noa ra te tahi mau hoa faaipoipo oaoa ore no te maitai o ta ratou mau tamarii aore ra no te panoonoo ore i te pae moni. Te faaoromai ra te tahi atu no te mea e mau manaˈo patoi puai morare to ratou no te faataa aore ra no to ratou mǎtaˈu i to vetahi ê manaˈo ia faataa ê aore ra ia faataa ratou. E mea maitai iho â e ia vai maoro teie mau faaipoiporaa, a haamanaˈo râ e ta orua fa, o te atuaturaa ïa i te hoê taairaa î i te here, eiaha noa te hoê taairaa e vai maoro.

E paturu te mau ohipa miimii ore i te fafauraa o te faaipoiporaa

Ua tohu te Bibilia e i te “anotau hopea,” e riro te taata ei “miimii.” (Timoteo 2, 3:1, 2) Ia au i taua parau tohu ra, e au ra e te haafaufaahia ra i teie mahana te haapaoraa ia ˈna iho. I roto i te faaipoiporaa e rave rahi, ua hiˈohia te horoaraa ia ˈna iho ma te titau ore i te faahoˈiraa ei tapao o te paruparu. I roto râ i te hoê faaipoiporaa puai, e faaite na hoa faaipoipo toopiti i te hoê feruriraa haapae. E nafea oe e nehenehe ai e faaite i te hoê feruriraa mai tera?

Eiaha e manaˈonaˈo i te uiraa, ‘Eaha ta ˈu e fanaˈo na roto i teie taairaa?’ a ui râ ia oe iho e, ‘Eaha ta ˈu iho e rave nei no te haapaari i to ˈu faaipoiporaa?’ Te faaite ra te Bibilia e “eiaha” te mau Kerisetiano “e haapao i ta [ratou] anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:4) A feruri ai i teie faaueraa tumu bibilia, a hiˈopoa i ta oe mau ohipa i te roaraa o te hebedoma i mairi. Ehia taime to oe raveraa i te ohipa maitai no te maitai roa o to oe hoa faaipoipo? I te hinaaroraa to oe hoa faaipoipo e paraparau, ua faaroo anei oe ia ˈna—noa ˈtu e aita oe i hinaaro roa? Ehia rahiraa ohipa ta oe i rave o tei faaanaanatae aˈe i to oe hoa faaipoipo ia oe?

A hiˈopoa ˈi i te mau uiraa mai teie, eiaha e haapeapea e eita ta oe mau ohipa maitatai e itehia aore ra e haamaitaihia. Te na ô ra te hoê buka e: “I roto i te rahiraa o te mau taairaa, e faahoˈihia mai te haerea maitai, no reira a faaitoito roa ino i to oe hoa faaipoipo ia rave i te haerea maitai ma te haamaitai i to oe iho haerea.” E haapaari te mau haerea haapae i to oe faaipoiporaa no te mea e faaite te reira e te haafaufaa ra e te hinaaro ra oe e paruru i to oe faaipoiporaa.

E mea faufaa roa te hiˈo-atea-raa

Te haafaufaa ra te Atua ra o Iehova i te taiva ore. Oia mau, te na ô ra te Bibilia e: “I te hoê taata taiva ore e ohipa oe [Iehova] ma te taiva ore.” (Samuela 2, 22:26, MN) E mea titauhia te tapearaa i te taiva ore i te Atua i te tapearaa i te taiva ore i roto i te faanahoraa o te faaipoiporaa ta ˈna i haamau.—Genese 2:24.

Mai te peu e e mea taiva ore oe e to oe hoa faaipoipo te tahi i te tahi, e nehenehe orua e oaoa tamau i to orua faaipoiporaa. Ia manaˈo oe i te mau avaˈe, te mau matahiti, e te mau ahuru matahiti i mua nei, e ite oe ia orua iho. Eita roa ˈtu oe e manaˈo noa ˈˈe e aita orua i faaipoipohia te tahi i te tahi, e e hopoi mai teie manaˈo i te panoonoo ore i roto i to orua taairaa. Te na ô ra te hoê vahine faaipoipo e: “Ia riri roa atoa vau i [ta ˈu tane] e ia inoino roa i te mea e tupu ra i nia ia mâua, eita vau e haapeapea e hope to mâua faaipoiporaa. E haapeapea vau e nafea mâua e haamaitai ai i to mâua taairaa. Aita to ˈu e feaaraa e e hoˈi faahou mâua—aita râ vau i ite e nafea i tera taime.”

E tuhaa faufaa roa te hiˈo-atea-raa o te fafauraa i to ˈna hoa faaipoipo, ma te peapea râ te ere ra te faaipoiporaa e rave rahi i te reira. I roto i te mau tatamaˈiraa, e parau paha te hoê hoa faaipoipo e, “E faarue au ia oe!” aore ra, “E haere au e imi i te tahi taata o te haafaufaa mau ia ˈu!” Parau mau, e pinepine aita e auraa mau to teie mau parau. Te parau ra râ te Bibilia e e nehenehe te arero e “î i te hora pohe.” (Iakobo 3:8) E au te mau parau haamǎtaˈuraa hopea i te poroi ra: ‘Aita vau e manaˈo ra e e taairaa vai maoro to tâua faaipoiporaa. E nehenehe au e faarue ia oe i te mau taime atoa.’ E nehenehe te parau mai teie e faaore i te hoê faaipoiporaa.

Ia hiˈo atea oe, e ite oe ia oe e to oe hoa faaipoipo noa ˈtu te mau haafifiraa. E maitai â te noaa mai i te reira. E mea ohie aˈe no oe e to oe hoa faaipoipo ia farii i te mau paruparu e te mau hape e ia tamau i te faaoromai te tahi i te tahi e ia faaore te tahi i ta te tahi hapa. (Kolosa 3:13) “I roto i te hoê faaipoiporaa maitai,” ta te hoê buka e parau ra, “e nehenehe orua e hape, e e vai faaipoipo noa noa ˈtu te reira.”

I to oe mahana faaipoiporaa, ua fafau oe, eiaha i te faanahoraa o te faaipoiporaa, i te hoê taata ora râ—to oe hoa faaipoipo. E mea maitai ia ohipa mau te reira i nia i te huru e feruri ai e e haa ˈi oe i teie nei ei taata faaipoipo. Eita anei oe e farii e e mea tia ia ora e to oe hoa faaipoipo eiaha noa no te mea te tiaturi puai nei oe i te moˈaraa o te faaipoiporaa no te mea atoa râ te here ra oe i te taata ta oe i faaipoipo?

[Nota i raro i te api]

^ par. 7 I roto i te mau tupuraa ino mau, te vai ra paha te tahi tumu papu e faataa ê ai na hoa faaipoipo. (Korinetia 1, 7:10, 11; a hiˈo i Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, api 159-61, neneihia e te mau Ite no Iehova.) Hau atu â, e faatia te Bibilia i te faataaraa mai te peu e e poreneia (te taatiraa morare ore) te tumu.—Mataio 19:9.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 4]

Eaha ta oe e rave i teie nei

Mai te aha te puai o ta oe faaotiraa e to oe hinaaro e paruru e e haapaari i to oe faaipoiporaa? Peneiaˈe e ite oe e e nehenehe te reira e haamaitaihia. No te haapaari i ta oe fafauraa, a tutava i te pee i teie mau manaˈo:

● A hiˈopoa ia oe iho. A ui e: ‘Ua faaipoipo mau anei au ma te aau tae, aore ra te feruri e te ohipa noa nei au ei taata taa noa?’ A ite eaha te manaˈo o to oe hoa no nia ia oe i roto i teie tuhaa.

● A taio i teie tumu parau e to oe hoa faaipoipo. I muri iho, ma te mǎrû, a tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i te mau ravea e nehenehe ai orua e haapaari i ta orua fafauraa o to orua faaipoiporaa.

● E to oe hoa faaipoipo, a rave i te mau ohipa o te haapaari i ta orua fafauraa. A mataitai i te mau hohoˈa o to orua faaipoiporaa e te tahi atu mau tupuraa aita e moehia. A rave i te mau mea ta oe i oaoa i te tau haamatauraa aore ra i te mau matahiti matamua o to oe faaipoiporaa. A haapii amui i te mau tumu parau niuhia i nia i te Bibilia no roto mai i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! e au i te faaipoiporaa.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]

I roto i te faaipoiporaa, e titau te fafauraa . . .

I te hopoia “E hopoi i ta oe i euhe ra. E mea maitai hoi ia ore oe ia euhe, o te euhe hoi oe e o te ore hoi o te hopoi.”—Koheleta 5:4, 5.

I te haa-amui-raa “E maitai te taata toopiti i te taata hoê . . . Ia hiˈa hoi te tahi ra, na te hoa e rave e faatia i nia.”—Koheleta 4:9, 10.

I te haapaeraa ia ˈna iho “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

I te hiˈo-atea-raa ‘E haamahu te aroha i te mau mea atoa.’—Korinetia 1, 13:4, 7.

[Hohoˈa i te api 6]

Ia hinaaro to oe hoa faaipoipo e paraparau, e faaroo anei oe ia ˈna?