Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hamani-ino-hia no te parau-tia ra

Hamani-ino-hia no te parau-tia ra

Hamani-ino-hia no te parau-tia ra

“E ao to tei hamani-ino-hia [no] te parau-tia ra.”—MATAIO 5:10; MN.

1. No te aha Iesu i tae ai i mua ia Ponotio Pilato, e eaha ta Iesu i parau?

 “I FANAU mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) I to Iesu parauraa i tera mau parau, tei mua oia ia Ponotio Pilato, te tavana Roma no Iudea. Tei reira Iesu, e ere no te mea na ˈna i maiti aore ra ua titau-manihini-hia oia e Pilato. Tei reira râ oia, no te mea ua pari haavare te mau aratai haapaoraa ati Iuda ia ˈna ei taata rave hara e au ia haapohehia.—Ioane 18:29-31.

2. Eaha te ohipa ta Iesu i rave, e eaha te faahopearaa?

2 Ua ite maite Iesu e e mana to Pilato e tuu ia ˈna aore ra e haapohe ia ˈna. (Ioane 19:10) Aita râ te reira i tapea ia ˈna ia paraparau ia Pilato ma te mǎtaˈu ore no nia i te Basileia. Noa ˈtu e te faaû ra Iesu i te ati, ua faaohipa oia i te taime no te faaite i te parau i te tia mana teitei roa ˈˈe o te tuhaa fenua. Noa ˈtu tera faaiteraa, ua faautuahia e ua haapohehia Iesu ma te ino mau ei maratiri i nia i te hoê pou haamauiuiraa.—Mataio 27:24-26; Mareko 15:15; Luka 23:24, 25; Ioane 19:13-16.

Ite aore ra maratiri?

3. Eaha te auraa o te taˈo “maratiri” i te tau bibilia, eaha râ te auraa i teie mahana?

3 No te taata e rave rahi i teie mahana, e au te hoê maratiri i te hoê taata manaˈo etaeta e te fati ore. E pinepine e hiˈohia te feia tei ineine i te pohe no ta ratou tiaturiraa faaroo iho â râ, ei mau taata totoa aore ra ei fifi atâta no te totaiete. No roto mai râ te taˈo maratiri i te hoê taˈo Heleni (marʹtys) e to ˈna auraa i te tau bibilia, oia hoi “ite,” te hoê taata o te faaite papu, peneiaˈe i roto i te hoê haavaraa, i te parau mau ta ˈna e tiaturi ra. I muri aˈe noa te faataaraahia te parau ei “taata o te horoa i to ˈna ora no te faaite i te parau,” aore ra atoa te faaiteraa i te parau na roto i te horoaraa i to ˈna ora.

4. Na mua roa, e maratiri Iesu i roto i teihea auraa?

4 Na mua roa, e maratiri Iesu i roto i te auraa matamua o te taˈo. Mai ta ˈna i parau atu ia Pilato, ua haere mai oia “e faaite i te parau mau.” Mea taa ê roa te huru o te taata i mua i ta ˈna faaiteraa. Ua putapû roa te tahi pae i rotopu i te feia riirii i ta ratou i faaroo e i ite, e ua tiaturi ratou ia Iesu. (Ioane 2:23; 8:30) Ua pahono uˈana atoa te rahiraa o te mau nahoa taata e te mau aratai haapaoraa iho â râ—ma te ino râ. Ua parau Iesu i to ˈna mau fetii tiaturi ore e: “Aita to te ao e riri mai ia outou; te riri mai nei râ ia ˈu, o te mea vau i faaite hua ˈtu e, e parau iino ta ratou.” (Ioane 7:7) No to ˈna faaiteraa i te parau mau, ua faaruru Iesu i te riri o te mau aratai o te nunaa, o tei aratai atu i to ˈna poheraa. Oia mau, e “ite (marʹtys) [haapao maitai] e te parau mau” oia.—Apokalupo 3:14; MN.

“E ririhia outou”

5. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, eaha ta Iesu i parau no nia i te hamani-ino-raa?

5 Aita noa Iesu iho i faaruru i te hamani-ino-raa uˈana, ua faaara atoa râ oia i ta ˈna mau pǐpǐ e e hamani-ino-atoa-hia ratou. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua parau Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa e: “E ao to tei hamani-ino-hia [no] te parau-tia ra; no ratou hoi te basileia ra o te ao. E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra.”—Mataio 5:10-12; MN.

6. Eaha ta Iesu faaararaa i to ˈna tonoraa i na aposetolo 12?

6 I muri aˈe, i to ˈna tonoraa i na aposetolo 12, ua parau oia ia ratou e: “E ara . . . ia outou i te taata; e tuu hoi ratou ia outou i te sunederi ra, e e papai hoi ia outou i roto i to ratou mau sunago; e no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou e no te mau Etene.” E ere râ o te mau tia faatere haapaoraa anaˈe te hamani ino i te mau pǐpǐ. Ua na ô atoa Iesu e: “Ei reira te tuaana e tuu atu ai i te taeae ia pohe, e te metua i te tamaiti; e e tia mai hoi te mau tamarii e haapohe i to ratou mau metua. E e ririhia outou e te taata atoa no to ˈu nei iˈoa; o te taata râ e tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, o te ora ïa.” (Mataio 10:17, 18, 21, 22) Te haapapu ra te tuatapaparaa o te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te tanoraa o tera mau parau.

Te hoê faatiaraa o te faaoromai tuutuu ore

7. Na te aha i aratai ia Setephano ia riro ei maratiri?

7 I muri iti noa ˈˈe i to Iesu poheraa, o Setephano te Kerisetiano matamua i pohe no to ˈna faaiteraa i te parau mau. Ua “î” Setephano ‘i te mana e te faaroo, e ua rave i te tapao rahi e te piri i ropu i te taata atoa.’ Aita ‘i tia i to ˈna mau enemi i te pae faaroo ia patoi mai i te paari e te varua i parau ai oia ra.’ (Ohipa 6:8, 10; MN) Ma te î i te pohehae, arato aˈera ratou ia Setephano i mua i te Sunederi, te tiripuna teitei ati Iuda, i reira to ˈna faaûraa i te feia i pari haavare ia ˈna e horoaraa i te hoê faaiteraa puai mau. I te pae hopea râ, ua haapohe to Setephano mau enemi i teie ite haapao maitai.—Ohipa 7:59, 60.

8. Ua nafea te mau pǐpǐ no Ierusalema i to ratou hamani-ino-raahia i muri aˈe i to Setephano poheraa?

8 I muri aˈe i te haapoheraahia o Setephano, “tupu ihora te hamani ino rahi . . . i te ekalesia i Ierusalema ra; purara ê atura ratou atoa e ati noa aˈera Samaria e Iudea ra, maori râ o te mau aposetolo ra.” (Ohipa 8:1) Ua tapea anei te hamani-ino-raa i te pororaa Kerisetiano? Aita roa ˈtu, te faaite maira te faatiaraa e “o taua feia ra i purara ê ra, haere atura, e haapii haere i te parau e ati noa ˈˈe te fenua atoa.” (Ohipa 8:4) Ua manaˈo paha ratou mai te aposetolo Petero i to ˈna parauraa na mua ˈtu e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) Noa ˈtu te hamani-ino-raa, ua faaite noa tera mau pǐpǐ haapao maitai e te itoito i te parau mau, noa ˈtu e ua ite ratou e e rahi atu â te fifi i muri aˈe.—Ohipa 11:19-21.

9. Eaha te hamani-ino-raa tei roo-noa-hia e te mau pǐpǐ a Iesu?

9 Oia mau, aita te fifi i iti mai. A tahi, ua ite tatou e e “te rahi noa ra” ta Saulo—te taata tei ite ma te mauruuru i te pehiraahia o Setephano i te ofai—“te parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ a te Fatu ra, e haere atura oia i te tahuˈa rahi ra, ua ani atura ia ˈna i te leta e hopoi i te mau sunago i Damaseko ra, e ia itea ˈtu ia ˈna te feia i mau i taua parau ra, ia aratai mai oia ia ratou ma te tapea auri atoa i Ierusalema, te tane e te vahine atoa hoi.” (Ohipa 9:1, 2) I muri aˈe, i te matahiti 44 T.T., “ua faatoro maira te arii o Heroda i tana rima, e hamani ino mai i te tahi pae o te ekalesia ra. E taparahi ihora i te tuaana o Ioane ia Iakobo i te ˈoˈe.”—Ohipa 12:1, 2.

10. Eaha te faatiaraa o te hamani-ino-raa ta tatou e ite ra i roto i te Ohipa e te Apokalupo?

10 To roto i te toea o te buka Ohipa te hoê faatiaraa tamau o te mau ati, te tapearaa, e te hamani-ino-raa i faaoromaihia e te feia haapao maitai mai ia Paulo, te taata hamani ino tahito i riro mai ei aposetolo, o tei haapohehia paha ei maratiri na roto i te faaueraa a te emepera Roma ra o Néron i te area matahiti 65 T.T. (Korinetia 2, 11:23-27; Timoteo 2, 4:6-8) I te pae hopea, i roto i te buka Apokalupo, tei papaihia i te hopea o te senekele matamua, te ite ra tatou e ua tapeahia te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane i nia i te motu tapearaa o Patamo ‘no te parau a te Atua, e no te faaiteraa ia Iesu.’ Te faahiti atoa ra te Apokalupo ia “Anitipa ei ite mau no ˈu ra, [tei haapao maitai] o tei taparahihia” i Peregamo.—Apokalupo 1:9; 2:13; MN.

11. Mea nafea te haerea o te mau Kerisetiano matamua i te haapapuraa e e parau mau ta Iesu no nia i te hamani-ino-raa?

11 Ua haapapu teie mau mea atoa e e mea mau ta Iesu mau parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20) Ua ineine te mau Kerisetiano haapao maitai matamua i te faaruru i te tamataraa hopea roa, te pohe—na roto i te haamauiuiraa, na roto i te huriraahia na te mau animara taehae, aore ra na roto i te tahi atu ravea—no te rave i te ohipa faauehia e te Fatu ra o Iesu Mesia: “Ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—Ohipa 1:8.

12. No te aha e ere te hamani-ino-raa o te mau Kerisetiano i te hoê tupuraa no mutaa iho noa?

12 Mai te peu e e manaˈo te hoê taata e ua tupu te hamani-ino-raa aroha ore o te mau pǐpǐ a Iesu i mutaa iho noa, e hape roa ïa oia. Ua papai Paulo, o tei faaoromai mai ta tatou i ite na i to ˈna haafifiraa rahi e: “Te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:12) No nia i te hamani-ino-raa, ua na ô Petero e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) E tae roa mai i teie “anotau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea, te riri-tamau-hia ra te nunaa o Iehova. (Timoteo 2, 3:1) I te mau poro atoa o te fenua nei, i raro aˈe i te mau faatereraa haavî e i te mau fenua manahune, ua hamani-ino-hia te mau Ite no Iehova i te tahi taime, ei taata taitahi e ei taatoaraa atoa.

No te aha e ririhia ˈi e e hamani-ino-hia ˈi?

13. Eaha ta te mau tavini a Iehova no teie tau e haamanaˈo no nia i te hamani-ino-raa?

13 Noa ˈtu e te fanaˈo ra te rahiraa o tatou i teie mahana i te tiamâraa e te hau taotiahia no te poro e no te putuputu, e mea tia ia haapao maite tatou i te haamanaˈoraa a te Bibilia e “te [taui] nei . . te huru o teie nei ao.” (Korinetia 1, 7:31; MN) E nehenehe te mau mea e taui oioi a riro ohie atu ai tatou i te turori mai te peu e aita tatou i ineine i te mau pae feruriraa, te aau, e te varua. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave no te paruru ia tatou iho? Te hoê ravea paruru puai, o te haamanaˈo-maitai-raa ïa no te aha te mau Kerisetiano o te au i te hau e o te auraro i te ture e ririhia ˈi e e hamani-ino-hia ˈi.

14. Eaha ta Petero i parau no nia i te tumu i hamani-ino-hia ˈi te mau Kerisetiano?

14 Ua faahiti te aposetolo Petero i teie tupuraa i roto i ta ˈna rata matamua ta ˈna i papai i te area matahiti 62-64 T.T., i to te mau Kerisetiano ati aˈe te Hau emepera Roma rooraahia i te ati e te hamani-ino-raa. Ua parau oia e: “E au mau here e, eiaha e maere i te hamani ino uˈana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê.” No te faataa eaha ta ˈna e parau ra, ua na ô faahou Petero e: “Eiaha roa . . . to outou pohe i te pohe taparahi taata, e te eiâ, e te rave parau ino, e te haapeapea ia vetahi ê ra. Ei pohe Kerisetiano to ˈna ra, eiaha oia e haama; e haamaitai râ oia i te Atua i te reira.” Ua faaite Petero e ua mauiui ratou, eiaha no te raveraa i te mau ohipa iino, no te mea râ e Kerisetiano ratou. Ahiri ratou i au i “taua peu hauti rahi ra” mai te mau taata e haaati ra ia ratou, e fariihia ratou. Ua mauiui mau râ ratou no te mea ua faaitoito ratou i te rave i ta ratou tuhaa ei pǐpǐ na te Mesia. Hoê â huru tupuraa no te mau Kerisetiano mau no teie tau.—Petero 1, 4:4, 12, 15, 16.

15. Eaha te tuatiraa ore papu maitai e itehia ra i roto i te hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova no teie tau?

15 I roto i te tuhaa fenua e rave rahi o te ao nei, ua haapopouhia te mau Ite no Iehova i mua i te taata no te auhoêraa e te haa-amui-raa ta ratou e faaite ra i ta ratou mau tairururaa e ta ratou mau ohipa paturaa, no to ratou haerea tia e te rave maite i te ohipa, no to ratou haerea maitai i te pae morare e te oraraa utuafare e oia atoa no to ratou huru rapaeau au maitai. * I te tahi aˈe pae, ua opanihia aore ra ua taotiahia ta ratou ohipa i roto e 28 aˈe fenua a faaineinehia ˈi teie tumu parau, e te hamani-ino-hia ra e rave rahi Ite i te pae tino no to ratou faaroo. No te aha teie tuatiraa ore papu maitai? E no te aha te Atua e faatia ˈi i te reira?

16. Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e faatia ˈi te Atua ia hamani-ino-hia to ˈna nunaa?

16 Na mua roa, e mea maitai ia haamanaˈo tatou i te mau parau o te Maseli 27:11: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” Oia, no te mea e e mea maoro te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. Noa ˈtu te rahi o te faaiteraa i horoahia e te feia atoa o tei haapapu i to ratou hapa ore ia Iehova i te roaraa o te mau senekele, aita Satani i faaea ˈtura i te faaino ia Iehova mai ia ˈna i na reira i te tau o te taata parau-tia ra o Ioba. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Aita e feaaraa e te haa rahi atu â ra Satani i roto i ta ˈna tutavaraa hopea no te haapapu i ta ˈna parau, i teie nei e ua haamau-maite-hia te Basileia o te Atua, ma te mau melo huiraatira e te mau tia taiva ore o te fenua atoa nei. E vai taiva ore anei teie mau taata noa ˈtu eaha te ati e te fifi ta ratou e faaû? Teie te hoê uiraa e mea tia ia pahono te tavini taitahi a Iehova.—Apokalupo 12:12, 17.

17. Eaha te auraa o ta Iesu parau “e riro te reira ei faaiteraa parau na outou”?

17 Ma te parau i ta ˈna mau pǐpǐ i te mau mea e tupu i “te hopea o teie nei ao,” ua faaite Iesu i te tahi atu tumu e faatia ˈi Iehova te hamani-ino-raa e roohia e ta ˈna mau tavini. Ua parau oia ia ratou e: “E aratohia [outou] i mua i te aro o te hui arii, e te mau tavana, no to ˈu nei iˈoa. E e riro te reira ei faaiteraa parau na outou.” (Mataio 24:3, 9; Luka 21:12, 13) Ua faaite Iesu iho i te parau i mua ia Heroda e ia Ponotio Pilato. ‘Ua arato-atoa-hia’ te aposetolo Paulo “i mua i te aro o te hui arii, e te mau tavana.” Ma te arataihia e te Fatu ra o Iesu Mesia, ua tutava Paulo i te faaite i te parau i te taata faatere teitei roa ˈˈe i tera ra tau i to ˈna parauraa e: “Ei ia Kaisara vau.” (Ohipa 23:11; 25:8-12) Oia atoa i teie mahana, e pinepine ei faahopearaa o te mau tupuraa fifi, o te hoê ïa faaiteraa maitai tei horoahia i te mau taata toroa e i te huiraatira atoa. *

18, 19. (a) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te faarururaa i te mau fifi? (b) Eaha nau uiraa e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 I te pae hopea, e faufaahia tatou iho i te faarururaa i te mau fifi e te mau ati. E nafea? Ua haamanaˈo te pǐpǐ ra o Iakobo i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.” Oia, e haamaitai te hamani-ino-raa i to tatou faaroo e e haapaari i to tatou faaoromai tamau. No reira, eiaha tatou e taiâ i te reira, eiaha atoa tatou e imi i te mau ravea e ore e au i te mau Papai no te ape aore ra no te faaore i te reira. E pee tatou i ta Iakobo aˈoraa e: “E tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.”—Iakobo 1:2-4.

19 Noa ˈtu e te tauturu maira te Parau a te Atua ia tatou ia maramarama no te aha te mau tavini haapao maitai a te Atua e hamani-ino-hia ˈi e no te aha te Atua e faatia ˈi i te reira, e ere i te mea ohie ia faaruru i te hamani-ino-raa. Eaha te haapuai ia tatou no te faaruru atu? Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia faaû tatou i te hamani-ino-raa? E hiˈopoa mai tatou i teie nau uiraa faufaa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ par. 15 A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1995, api 27-9; o te 15 no Eperera 1994, api 16-7; e te A ara mai na! o te 8 no Titema 1993, api 6-13.

^ par. 17 A hiˈo i te Réveillez-vous! o te 8 no Tenuare 2003, api 3-11.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Na mua roa, e maratiri Iesu i roto i teihea auraa?

• Eaha te faahopearaa o te hamani-ino-raa i nia i te mau Kerisetiano no te senekele matamua?

• Mai ta Petero i faataa, no te aha te mau Kerisetiano mau e hamani-ino-hia ˈi?

• Eaha te mau tumu e faatia ˈi Iehova ia roohia ta ˈna mau tavini i te hamani-ino-raa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

Ua mauiui te mau Kerisetiano no te senekele matamua, eiaha no te mau ohipa iino, no te mea râ e Kerisetiano ratou

PAULO

IOANE

ANITIPA

IAKOBO

SETEPHANO