Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A apiti atoa to outou ite i te hitahita ore

A apiti atoa to outou ite i te hitahita ore

A apiti atoa to outou ite i te hitahita ore

‘A apiti atoa to outou ite i te hitahita ore.’—PETERO 2, 1:5-8.

1. E faahopearaa te fifi e rave rahi o te taata no te oreraa e aha?

 I ROTO i te hoê ohipa patoiraa rahi i te raau taero, ua faauehia te feia apî i te Hau Amui e: “A parau ‘eita.’” Mai te peu e e parau te taata atoa ‘eita’ i te raau taero e i te inu-hua-raa atoa i te ava, i te oraraa morare ore, i te ohipa tapihoo tia ore, e i “to te tino hinaaro,” e maitai roa ïa te oraraa! (Roma 13:14) O vai râ te parau e mea ohie noa ia parau ‘eita’?

2. (a) Eaha te mau hiˈoraa bibilia e faaite ra e e ere no teie nei te fifi ia parau ‘eita’? (b) E faaitoito teie mau hiˈoraa ia tatou ia aha?

2 I te mea e mea fifi no te mau taata tia ore atoa ia faahotu i te hitahita ore, e mea maitai ia hinaaro tatou e haapii e nafea ia tinai i te mau paruparu atoa ta tatou e faaruru nei. Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau taata no tahito ra o tei tutava i te tavini i te Atua, ua fifihia râ i te tahi taime i te parau ‘eita.’ A haamanaˈo na ia Davida e ta ˈna hara faaturi e o Bate-seba. Te faahopearaa, ua pohe ta raua tamarii i tôhia i roto i te faaturi e te tane a Bate-seba, aita hoi ta raua e hapa. (Samuela 2, 11:1-27; 12:15-18) Aore ra a manaˈo na i te aposetolo Paulo, o tei parau roa e: “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” (Roma 7:19) Tera atoa anei to outou manaˈo peapea i te tahi taime? Ua parau faahou Paulo e: “Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei. Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe?” (Roma 7:22-24) E haapuai te mau hiˈoraa bibilia i ta tatou faaotiraa eiaha roa ˈtu e faaea i ta tatou aroraa ia rahi atu â te hitahita ore.

Ia haapii tatou i te hitahita ore e tia ˈi

3. A faataa na no te aha eiaha tatou e manaˈo e mea ohie ia faaite i te hitahita ore.

3 Na te Petero 2, 1:5-7 e faahiti ra i te hitahita ore, oia hoi te neheneheraa e parau ‘eita,’ e oia atoa te faaroo, te maitai morare, te ite, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here. Aita tatou i fanauhia mai e teie mau huru maitatai roa. E mea tia ia faahotu i te reira. E titauhia te faaotiraa papu e te tutavaraa no te faaite i te reira i nia i te hoê faito rahi. No reira, e mea ohie aˈe anei ia faahotu i te hitahita ore?

4. No te aha e rave rahi e manaˈo ai e mea hitahita ore ratou, eaha râ ta te reira e faaite ra?

4 Parau mau, e rave rahi taata o te manaˈo ra e mea hitahita ore ratou. Te ora nei ratou mai ta ratou e hinaaro, a pee atu ai ma te ite maite aore ra aita i te mau faaueraa a to ratou tino tia ore ma te ore e feruri roa i te mau faahopearaa—ta ratou aore ra ta vetahi ê e faaruru. (Iuda 10) I teie mahana e ite-maitai-aˈe-hia ˈi te nehenehe ore e te hinaaro ore e parau ‘eita’ i mutaa iho. E tapao faaite ïa e te ora mau nei tatou i te “anotau hopea” ta Paulo i parau i to ˈna faaite-atea-raa e: “[E tupu mai te mau taime ati rahi faaruru atâ]. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, . . . e [hitahita].”—Timoteo 2, 3:1-3; MN.

5. No te aha te mau Ite no Iehova e anaanatae ai i te parau o te hitahita ore, e eaha te aˈoraa e mea faufaa â?

5 Ua ite maitai te mau Ite no Iehova i te fifi ia faahotu i te hitahita ore. Mai ia Paulo, ua ite maite ratou i te aroraa i rotopu i te hinaaro e faaoaoa i te Atua ma te faaohipa i ta ˈna mau ture aveia e te haerea ta to ratou tino tia ore e turai ia ratou ia pee. No reira ratou i anaanatae maoro ai i te ite e nafea ia upootia i roto i teie aroraa. I te matahiti 1916 ra, ua faahiti te hoê numera matamua o Te Pare Tiairaa i “te haerea maitai ta tatou e pee no te haavî ia tatou iho, i to tatou mau manaˈo, ta tatou mau parau e to tatou huru.” Te faaitoitohia ra ia haamanaˈo i te Philipi 4:8. E mea faufaa â te aˈoraa a te Atua i roto i taua irava ra, noa ˈtu e i horoahia na fatata e 2 000 matahiti aˈenei e e mea fifi aˈe paha ia pee atu i teie mahana i tera ra tau aore ra i te matahiti 1916 ra. Te tautoo nei râ te mau Kerisetiano i te parau ‘eita’ i te mau hinaaro o teie nei ao, ua ite hoi ratou e ma te na reira, te parau ra ïa ratou ‘e’ i to ratou Atua Poiete.

6. No te aha aita e tumu e hepohepo ai a faahotu ai tatou i te hitahita ore?

6 Te faahiti ra te Galatia 5:22, 23 i te hitahita ore ei hoê o te hotu ‘ta te varua moˈa e faatupu.’ Mai te peu e e faahotu tatou i teie huru maitai e oia atoa ‘te hinaaro, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, e te mamahu,’ e maitai-rahi-hia ïa tatou. Ia na reira tatou, eita ïa tatou ‘e toaruaru e e hotu ore’ i roto i ta tatou taviniraa i te Atua, mai ta Petero i faataa. (Petero 2, 1:8) Eiaha râ tatou e hepohepo aore ra e faahapa ia tatou iho ia ore tatou e faaohipa vave e ma te maitai roa i teie mau huru mai ta tatou e hinaaro. Ua ite paha outou e i te fare haapiiraa, e haapii oioi aˈe te hoê piahi i te tahi atu. Aore ra i te ohipa, e haapii oioi aˈe te hoê taata i te hoê ohipa apî i to ˈna mau hoa ohipa. Oia atoa no te tahi pae, mea vitiviti aˈe ratou i te haapii i te faaite i te mau huru maitatai Kerisetiano i te tahi atu. Te mea faufaa, o te tamauraa i te faahotu maitai roa ino i te mau huru maitatai o te Atua, na roto i te faaohipa-roa-raa i te tauturu ta Iehova e horoa ra maoti ta ˈna Parau e ta ˈna amuiraa. E mea faufaa aˈe te mau tutavaraa tuutuu ore i te haere noa i mua i te vitiviti e ia raea ta tatou fa.

7. Na te aha e faaite mai e mea faufaa te hitahita ore?

7 Noa ˈtu e ua faahitihia te hitahita ore i te hopea o te mau huru maitatai ta te varua e faatupu, e ere te auraa e mea faufaa aˈe te tahi atu mau huru. E ere roa ˈtu. E mea maitai ia haamanaˈo tatou e e nehenehe tatou e ape i “ta te tino [atoa] e rave” mai te peu e e mea hitahita ore roa tatou. Teie râ, e fati haere noa te taata tia ore i te tahi mau mea “ta te tino e rave . . . oia hoi te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi.” (Galatia 5:19, 20) No reira e titauhia ˈi ia tamau noa tatou i te aro, ma te faaoti maite e tinai i te mau hinaaro au ore i roto i to tatou aau e to tatou feruriraa.

E aroraa taa ê ta te tahi pae

8. Eaha te tahi mau mea e haafifi taa ê ra i te tahi pae ia faahotu i te hitahita ore?

8 E mea fifi aˈe no te tahi mau Kerisetiano ia faahotu i te hitahita ore i te tahi atu. No te aha? No te haapiiraa a te metua paha aore ra no te tahi mau mea i tupu i mutaa iho. Mai te peu e e ere i te mea fifi no tatou ia faahotu e ia faaite i te hitahita ore, e tumu ïa teie no te oaoa. E mea tia mau râ ia faaite i te aumihi e ia taa i te feia e fifihia ra ia faahotu i te reira, noa ˈtu e e haafifi rii to ratou ereraa i te hitahita ore ia tatou. I te mea e mea tia ore tatou, o vai hoi i roto ia tatou te tano ia faataata parau-tia ia ˈna?—Roma 3:23; Ephesia 4:2.

9. Eaha te mau paruparu o te tahi pae, e afea teie mau paruparu e ore roa ˈi?

9 E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa: Ua ite paha tatou e i te tahi taime, e hinaaro roâ paha te tahi mau hoa Kerisetiano, o tei haapae i te avaava aore ra te raau taero “mǎrû,” i te reira. Aore ra e tautooraa no te tahi pae ia faaiti mai i te tamaa aore ra i te inu i te ava. E ere i te mea ohie no te tahi atu ia haavî i to ratou arero, a hape pinepine atu ai ta ratou parau. No te tinai i tera mau paruparu, e titauhia te tutavaraa tuutuu ore no te faahotu i te hitahita ore. No te aha? Ma te manaˈo tano, te faˈi ra te Iakobo 3:2 e: ‘Te hapa nei tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e taata parau-tia oia, e tia ia ˈna ia tapea i to ˈna tino atoa ra.’ Area te tahi atu, e hinaaro puai to ratou e pere. Aore ra e mea fifi no ratou eiaha e riri haere noa. E titauhia te taime no te haapii i te faaruru ma te manuïa i teie mau paruparu aore ra te tahi atu. E nehenehe tatou e haere roa i mua i teie nei, teie râ, ia raea noa ia tatou te tia-roa-raa e ore roa ˈi te mau hinaaro iino. A tiai noa ˈtu ai, e tauturu te tautooraa i te faahotu i te hitahita ore ia tatou ia ape i te topa faahou i roto i te hoê huru oraraa hara. A tamau ai te aroraa, e tauturu anaˈe te tahi i te tahi eiaha e tuu.—Ohipa 14:21, 22.

10. (a) No te aha e tautooraa iho â no te tahi pae ia faahotu i te hitahita ore i roto i te taatiraa? (b) Eaha te tauiraa rahi ta te hoê taeae i rave? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 15.)

10 O te taatiraa te tahi atu tuhaa e mea fifi no te tahi pae ia faahotu i te hitahita ore. E tuhaa te taatiraa taata o ta te Atua ra o Iehova huru hamaniraa ia tatou. E mea fifi râ no te tahi pae ia vaiiho noa i te reira i to ˈna parahiraa tano, ia au i te mau ture aveia a te Atua. E nehenehe to ratou fifi e rahi roa ˈtu â no te mea e hinaaro puai roa to ratou e taati. Te ora nei hoi tatou i roto i te hoê ao tei maamaahia i te taatiraa e o te tamata ra i te faaaraara i te hinaaro e taati na roto e rave rahi ravea. E nehenehe te reira e haafifi rii i te mau Kerisetiano o te hinaaro ra e faaea taa noa—no te hoê aˈe taime—no te tavini i te Atua ma te ore e haapeapeahia e te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 7:32, 33, 37, 38) Ia au râ i te faaueraa bibilia “e mea maitai te faaipoipo i te amâ,” e faaoti paha ratou e faaipoipo, e mea tura mau â te reira. E faaoti atoa ratou e faaipoipo “i roto noa i te Fatu,” mai ta te mau Papai e aˈo ra. (Korinetia 1, 7:9, 39; MN) E nehenehe tatou e papu e te oaoa ra Iehova i to ratou hinaaro e pee i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia. E oaoa to ratou mau hoa Kerisetiano i te amuimui e tera feia haamori mau haapao maitai e pee ra i te mau ture aveia morare teitei.

11. E nafea tatou e tauturu ai i te hoê taeae aore ra te hoê tuahine e hinaaro ra e faaipoipo, aita râ i tia ia ˈna?

11 E mai te peu e aita e apiti e tano? A feruri na i te inoino e nehenehe e tupu i roto i te hoê taata e hinaaro ra e faaipoipo, aita râ i tia ia ˈna! E ite paha oia i to ˈna mau hoa ia faaipoipo e ia oaoa, area o ˈna ra, te imi noa ra ïa i te tahi apiti e tano. No te tahi pae i roto i taua tupuraa ra, e nehenehe te peu faufau e faanavenave i te melo taatiraa e riro ei fifi tamau. Noa ˈtu râ, aita e Kerisetiano e hinaaro ra ma te ite ore e faatoaruaru i te tahi atu o te tutava ra i te faaea viivii ore. E nehenehe tatou e faatoaruaru ia ratou ma te opua ore ia parau tatou ma te feruri ore e, “Afea oe e faaipoipo ai?” Aita paha tatou i parau atu ma te manaˈo ino, e mea maitai aˈe râ ia faaite tatou i te hitahita ore ma te tapea i to tatou arero! (Salamo 39:1) E tano ia haapopou maite tatou i te feia taa noa e faaea viivii ore ra. E tutava tatou i te faaitoito ia ratou, eiaha râ e parau atu i te tahi mea faatoaruaru. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e tamata i te titau manihini i te feia taa noa ia putuputu te tahi mau taata paari no te hoê tamaaraa aore ra no te hoê amuimuiraa Kerisetiano maitai.

Te hitahita ore i roto i te faaipoiporaa

12. No te aha e mea faufaa ˈi ia faahotu atoa te feia faaipoipo i te hitahita ore?

12 Eita te faaipoiporaa e faaore i te faufaaraa o te hitahita ore i roto i te taatiraa. Ei hiˈoraa, e ere hoê â hinaaro to te tane e to te vahine i te pae taatiraa. Aore ra no te tahi tupuraa pae tino o te hoê apiti, e fifihia paha te taatiraa au noa i te tahi taime aore ra aita roa ˈtu e taatiraa. Peneiaˈe no te tahi mau tupuraa tahito, e tautooraa no te hoê apiti ia auraro i te faaueraa: “E horoa te tane i te mea tia i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane.” I roto i teie tupuraa, e mea tia paha ia faahotu atu â te tahi atu apiti i te hitahita ore. E haamanaˈo râ raua toopiti atoa i te aˈoraa î i te here a Paulo i te mau Kerisetiano faaipoipo: “Eiaha orua e faataa ia orua iho, maori râ e vahi poto aˈe ia tia ia orua; ia noaa ta orua haapaeraa maa e te pure; a tiaati faahou ai orua, ia ore Satani ia haavare mai ia orua no te tia ore ia orua ia faaoromai.”—Korinetia 1, 7:3, 5.

13. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te feia e faaitoito ra i te faahotu i te hitahita ore?

13 E mauruuru mau â te feia faaipoipo mai te peu e ua haapii toopiti atoa i te faahotu i te hitahita ore tano i roto i teie taairaa piri roa ˈˈe. I te hoê â taime, e mea maitai ia taa ratou i te mau hoa haamoriraa o te tautoo noa ra i te faaite i te hitahita ore i roto i taua tuhaa ra. Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i te pure ia Iehova ia horoa na to tatou mau taeae pae varua i te haroaroaraa, te itoito, e te faaotiraa papu e tamau i ta ratou aroraa no te faaite i te hitahita ore e no te rave i te mau taahiraa e vî ai te mau hinaaro au ore.—Philipi 4:6, 7.

E tauturu â te tahi i te tahi

14. No te aha e mea maitai ai ia taa tatou i te mau hoa Kerisetiano e ia faaite atu i te aumihi?

14 I te tahi taime, e ere i te mea ohie ia taa i te mau hoa Kerisetiano o te tutava nei i te faaite i te hitahita ore i roto i te hoê tuhaa fifi ore no tatou. E ere râ hoê â huru to te taata. E horuhoru haere noa te tahi pae; eita râ te tahi atu. E mea huru ohie no te tahi pae ia haavî ia ratou, e ere ïa te hitahita ore i te fifi rahi. No te tahi atu râ, oia ïa. E haamanaˈo râ tatou e e ere te hoê taata o te tautoo ra i te hoê taata ino. E hinaaro to tatou mau hoa Kerisetiano ia taa tatou ia ratou e ia faaite atu i te aumihi. E oaoa noa tatou iho a tamau ai tatou i te aroha i te feia e tutava ra i te faaite atu â i te hitahita ore. O ta te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 5:7 ïa e faaite maira.

15. No te aha e mau parau tamahanahana to te Salamo 130:3 no nia i te hitahita ore?

15 Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e manaˈo ino i te hoê hoa Kerisetiano o te ore i te tahi taime e faaite i te huru taata Kerisetiano. E mea faaitoito ia ite e hau atu â i te iteraa mai i tera mau taime rii aita paha tatou i faaite i te hitahita ore, te ite maira o Iehova i tera taime e rave rahi i faaite ai tatou i te reira, noa ˈtu e aita te hoa Kerisetiano i ite. E mea mahanahana ˈtu â ia haamanaˈo i te parau o te Salamo 130:3: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?”

16, 17. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te Galatia 6:2, 5 no nia i te hitahita ore? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i mua nei no nia i te hitahita ore?

16 Ia mauruuru o Iehova ia tatou, e mea tia ia faahotu tatou taitahi i te hitahita ore, e nehenehe râ tatou e tiaturi i te tauturu a to tatou mau taeae Kerisetiano. E titauhia ia amo tatou taitahi i ta tatou iho hopoia, te faaitoitohia ra râ tatou ia tauturu te tahi i te tahi ia faaruru i te mau paruparu. (Galatia 6:2, 5) E nehenehe tatou e poihere i te metua, te apiti, aore ra te hoa o te tapea ia tatou eiaha e haere i te mau vahi eiaha tatou e haere atu, e hiˈo i te mau mea eiaha e hiˈo atu, aore ra e rave i te mau ohipa eiaha e rave atu. Te tauturu ra oia ia tatou ia faaite i te hitahita ore, oia hoi ia nehenehe e parau ‘eita’ e ia tapea iho â i ta tatou parau!

17 E rave rahi Kerisetiano o te farii paha i ta tatou hiˈopoaraa i te hitahita ore, e manaˈo râ paha ratou e e tia ia ratou iho ia haamaitai roa ˈtu â. E hinaaro ratou e faaite maitai atu â i te hitahita ore, i nia i te hoê faito au noa e maraa i te taata tia ore i ta ratou hiˈoraa. Tera anei to outou manaˈo? Eaha ta outou e nehenehe e rave no te faahotu i teie huru ta te varua o te Atua e faatupu? E e nafea te na reiraraa e tauturu ai ia outou ia raea ta outou mau fa taime roa ei Kerisetiano? O ta tatou ïa e ite i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

No te aha te hitahita ore . . .

• e mea faufaa ˈi ia faahotu te mau Kerisetiano?

• e tautooraa no te tahi pae?

• e titauhia ˈi i roto i te faaipoiporaa?

• e huru maitai e nehenehe ai tatou e tauturu te tahi i te tahi ia faahotu?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]

Ua haapii oia i te parau ‘eita’

E haapao ravea haapuroro te ohipa a te hoê Ite no Iehova e noho ra i Heremani. Ta ˈna atoa ohipa, e hiˈopoa fatata e 30 porotarama afata teata e radio. Ia tupu te tahi fifi, e titauhia ia mataitai oia i te porotarama no te ite eaha te fifi. Te parau ra oia e: “E au ra e e tupu noa te fifi i te taime tano ore, i te taime iho â e patahia ˈi te mau hohoˈa haavî uˈana aore ra faufau. E au ra e e vai noa te mau hohoˈa faufau i roto i to ˈu feruriraa tau mahana i te maoro e tau hebedoma atoa i te tahi taime, mai te huru ra e ua puta roa i roto i to ˈu roro.” Te faˈi ra oia e ua haafifi te reira i to ˈna ea pae varua: “I te mea e e taata hitahita rii au, ua fifihia vau i te faahotu i te hitahita ore no te mau hohoˈa haavî uˈana. Ua faatupu te mau hohoˈa faufau i te umeumeraa i rotopu ia ˈu e ta ˈu vahine. E aroraa ïa na ˈu i te mau mahana atoa. No te ore e pau i roto i te aroraa, ua faaoti au e imi i te hoê ohipa apî, noa ˈtu e e iti mai te moni ohipa. Aita i maoro aˈenei, ua noaa mai ta ˈu ohipa. Ua tupu to ˈu hinaaro.”

[Hohoˈa i te api 14]

E tauturu te ite e noaa mai maoti te haapiiraa bibilia ia tatou ia faahotu i te hitahita ore