Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia rave i te mau faaotiraa paari?

E nafea ia rave i te mau faaotiraa paari?

E nafea ia rave i te mau faaotiraa paari?

“E RIRO te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite,” ta Solomona, te arii no Iseraela i tahito ra ïa i parau. Ua rave na te rahiraa o tatou i te tahi taime i te mau faaotiraa paari ore no te mea noa e aita tatou i faaroo i te aˈoraa a vetahi ê.—Maseli 1:5.

Ua papaihia teie mau parau a Solomona i muri aˈe i roto i te Bibilia, e te tahi atu o na ‘parabole e toru tausani’ ta ˈna i fatu. (Te mau arii 1, 4:32) E nehenehe anei tatou e faufaahia ia ite e ia pee tatou i ta ˈna mau parau paari? E. E tauturu te reira ia tatou “ia ite i te paari e te aˈo; ei faaite i te parau haapao maitai; ia riro te aˈo maitai ra ei mea faaroohia; ei faaite i te parau-tia, e te au maitai, e te hapa ore.” (Maseli 1:2, 3) E hiˈopoa anaˈe e pae faaueraa niuhia i nia i te Bibilia o te nehenehe e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari.

A manaˈo i te mau faahopearaa taime roa

E mau faahopearaa faufaa to te tahi mau faaotiraa. No reira, a tamata i te faataa na mua eaha taua mau faahopearaa ra. A ara eiaha e vaiiho i te huru au o te mau maitai taime poto e haamatapo ia outou i nia i te mau faahopearaa au ore taime roa. “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura,” ta te Maseli 22:3 ïa e faaara ra.

Peneiaˈe e mea faufaa ia papai i te hoê tapura o te mau faahopearaa taime poto e te mau faahopearaa taime roa. Te mau faahopearaa taime poto ia maiti i te tahi ohipa o te fanaˈoraa paha ïa i te hoê ohipa faahiahia e te moni maitai. E nehenehe râ anei te hoê ohipa aita e oraraa papu no a muri aˈe e riro mai ei faahopearaa taime roa? Peneiaˈe, i te pae hopea e titauhia ia haere outou i te tahi atu vahi, i te atea ê paha i to outou mau hoa aore ra i to outou utuafare? E tuu anei te reira ia outou i roto i te hoê tupuraa peapea aore ra e faahaumani anei te reira ia outou a inoino roa ˈtu ai outou? A faito maitai i te mea maitai e te mea ino, e i muri iho, a faaoti eaha te mea faufaa aˈe.

A rave i te taime navai maitai

E nehenehe te mau faaotiraa rave-vitiviti-hia e riro ohie noa ei mea paari ore. Te faaara ra te Maseli 21:5 e: “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi; area te imiraa o te feia ru noa ra, tei te veve ïa.” Ei hiˈoraa, e mea tia ia rave te mau taurearea o te faahinaaro ra te tahi i te tahi i te taime hou a faaoti ai e haapaari i te hoê taairaa i roto i te faaipoiporaa. Aita anaˈe, e ite paha ïa ratou i te tanoraa o ta William Congreve, te hoê taata papai teata Beretane no te mau matahiti 1700 ra, i parau e: “O tei ru noa i te faaipoipo, e riro ïa i te tatarahapa e a muri noa ˈtu.”

E ere râ te raveraa i te taime navai maitai i te faataimeraa. No te faufaa rahi o te tahi mau faaotiraa e titau ai te paari ia ravehia te reira i te neheneheraa iho â. E nehenehe te faanuu-faufaa-ore-raa e haafifi ia outou iho aore ra ia vetahi ê. E nehenehe te faanuu-faufaa-ore-raa i te hoê faaotiraa e faataahia ei faaotiraa—e mea paari ore paha.

A faaroo i te aˈoraa

I te mea e eita e piti tupuraa e tuea roa, eita ïa e piti taata e rave noa i te hoê â faaotiraa ia faaruru raua i te hoê â fifi. E mea faufaa râ ia faaroo e mea nafea te huru faaotiraa a vetahi ê i tuea ˈi i ta tatou. A ui e mea nafea ratou e faito ai i teie nei i ta ratou mau faaotiraa. Ei hiˈoraa, no te maiti i te hoê ohipa, a ani i te feia tei roto aˈena i taua ohipa ra ia faataa mai i te vahi maitai e te vahi ino o taua ohipa ra. Eaha ta ratou i ite o te riro ei mau maitai o ta ratou maitiraa, e eaha te mau mea iino aore ra atâta?

“Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa” o tei faaarahia ia tatou. (Maseli 15:22) Parau mau, ia imi tatou i te aˈoraa e ia haapii mai tatou no nia ia vetahi ê, e mea tia ia na reira tatou ma te taa maitai e na tatou iho e rave i te faaotiraa hopea e e amo atoa i te hopoia o te reira.—Galatia 6:4, 5.

A haapao maite e a pee i te manaˈo haava haapii-maitai-hia

E nehenehe te manaˈo haava e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa e au i te mau faaueraa tumu faufaa ta tatou e maiti i te pee atu. Te auraa no te hoê Kerisetiano, o te haapiiraa ïa i te manaˈo haava ia au i te mau manaˈo o te Atua. (Roma 2:14, 15) Te na ô ra te Parau a te Atua ia tatou e: “Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:6) Parau mau, i roto i te tahi mau tupuraa e nehenehe e piti taata—ma to raua manaˈo haava haapii-maitai-hia—e huti mai i te mau manaˈo taa ê e rave atu ai i te mau faaotiraa taa ê.

E tuu râ te manaˈo haava haapii-maitai-hia i te hiti i te tiamâraa e maiti, no nia i te mau ohipa faautua-roa-hia e te Parau a te Atua. Ei hiˈoraa, e farii paha te hoê manaˈo haava aita i haapiihia ia au i te mau faaueraa tumu bibilia ia faaea te hoê tane e te hoê vahine no te tamata e e tano anei raua na mua aˈe i te faaipoiporaa. Peneiaˈe e manaˈo raua e e faaotiraa paari ta raua i rave, ma te feruri e e paruru te reira ia raua i te ruraa i roto i te hoê faaipoiporaa paari ore. Eita paha to raua manaˈo haava e faautua ia raua. E patoi râ te feia atoa e farii ra i te manaˈo o te Atua no nia i te taatiraa e te faaipoiporaa i taua faanahoraa morare ore ra no te hoê noa taime.—Korinetia 1, 6:18; 7:1, 2; Hebera 13:4.

E nafea ta outou mau faaotiraa e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê

E pinepine, e ohipa paha ta outou mau faaotiraa i nia ia vetahi ê. No reira eiaha roa ˈtu e opua e rave i te hoê faaotiraa paari ore—e te maamaa atoa—o te nehenehe e haafifi i te mau taairaa faufaa roa e te mau hoa e te mau fetii aore ra, hau atu â e te Atua. Te tapao ra te Maseli 10:1 e: “E tamaiti ite ra, e oaoaraa ïa na te mau metua tane; area te tamaiti maamaa ra, e otoraa ïa na tana metua vahine.”

I te tahi aˈe pae, a farii e i te tahi taime e titauhia ia maiti i te mau hoa. Ei hiˈoraa, e faaoti paha outou e patoi roa i te mau manaˈo faaroo tahito ta outou e ite ra i teie nei e mea taa ê roa hoi i te mau Papai. Aore ra e faaoti paha outou e taui rahi i to outou huru no to outou hinaaro e ora ia au i te mau faaueraa a te Atua o ta outou i farii i teie nei. Peneiaˈe eita ta outou faaotiraa e faaoaoa i te tahi mau hoa aore ra fetii, te mau faaotiraa atoa râ o te faaoaoa i te Atua, e faaotiraa paari ïa.

Ma te paari a rave i te faaotiraa maitai roa ˈˈe

Ma te ite-ore-hia e te taata atoa, tei mua te taatoaraa i teie mahana i te raveraa i te hoê faaotiraa i rotopu i te ora e te pohe. Ua farerei te mau Iseraela i tahito ra o tei puhapa i pihaiiho i te Fenua tǎpǔhia i te matahiti 1473 H.T.T, i te hoê â tupuraa. Ma te riro ei afai parau no te Atua, ua parau Mose ia ratou e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana ia parahi hoi oe i te fenua ta Iehova i tǎpǔ mai i to mau metua ra, ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba, e e horoa mai oia no ratou ra.”—Deuteronomi 30:19, 20.

Te faaite ra te parau tohu e te tuatapaparaa tau bibilia e te ora nei tatou i “te mau taime ati rahi faaruru atâ” e “te mou nei hoi te huru o teie nei ao.” (Timoteo 2, 3:1, MN; Korinetia 1, 7:31) E hope teie tauiraa i tohuhia i te haamouraa o te hoê faanahoraa taata faufaa ore, o te monohia na te ao apî parau-tia a te Atua.

Tei te otia roa tatou o taua ao apî ra. E tomo atu anei outou no te fanaˈo i te ora mure ore i nia i te fenua i raro aˈe i te Basileia o te Atua? Aore ra e taihitumuhia anei outou i te fenua nei ia haamouhia te faanahoraa a Satani? (Salamo 37:9-11; Maseli 2:21, 22) Na outou e faaoti eaha te haerea e pee atu, e e taai-mau-hia taua faaotiraa ra i te ora aore ra i te pohe. E hinaaro anei outou i te tauturu no te rave i te faaotiraa tia, e te paari?

No te faaoti e imi i te ora, e titauhia ia haapii na mua i te mau faaueraa a te Atua. Aita te rahiraa o te mau ekalesia i haapii maite i teie mau faaueraa i te taata. Ua pinepine ta ratou mau aratai i te haavare i te taata ia tiaturi i te mau parau hape e ia rave i te mau ohipa eita te Atua e au. Aita ratou i faataa i te faufaaraa ia rave te taata iho i te faaotiraa e haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) No reira, aita te rahiraa o te taata e na reira nei. A tapao na râ i ta Iesu i parau: “E ere oia i to ǒ nei ia ˈu nei, no ǒ mai ïa: e o tei ore i haaputu atoa mai, ua haapurara ïa.”—Mataio 12:30.

Te tauturu nei te mau Ite no Iehova ma te oaoa i te mau taata ia ite maitai aˈe i te Parau a te Atua. Te faatere nei ratou i te mau aparauraa bibilia tamau e te mau taata aore ra e te mau pǔpǔ i te taime e te vahi e tano ia ratou. E mea tia ia faaara te feia e hinaaro ra e fanaˈo i taua faanahoraa ra i te mau Ite i ǒ ratou aore ra ia papai atu i te feia i nenei i Te Pare Tiairaa.

Parau mau, ua noaa aˈena paha ia vetahi te hoê ite au noa no nia i ta te Atua e titau ra. Ua papu atoa paha ia ratou i te tanoraa e te papuraa o te Bibilia. Ua faataime râ te tahi pae o ratou i te rave i te faaotiraa e pûpû ia ratou iho na te Atua. Eaha te tumu? No te tahi ïa mau tumu.

Aita anei ratou e ite ra i te faufaaraa e pûpû ia ratou na te Atua? Ua parau maitai Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” (Mataio 7:21) Eita te ite bibilia anaˈe e navai; e titauhia te ohipa. Ua vaiiho mai te amuiraa Kerisetiano matamua i te hiˈoraa. Te taio nei tatou no nia i te tahi i te senekele matamua: “Ia faaroo . . . ratou ia Philipa i te parauraa i te parau maitai o te basileia o te Atua, e te iˈoa hoi o Iesu Mesia, bapetizohia ihora hoi ratou te tane e te vahine atoa.” (Ohipa 2:41; 8:12) No reira, ia farii te hoê taata i te Parau a te Atua ma te aau tae, ia tiaturi oia i ta ˈna e parau ra, ia faaau oia i to ˈna oraraa i nia i te mau ture aveia a te Atua, eaha te tapea ia ˈna eiaha ia bapetizo ei faataiperaa i ta ˈna pûpûraa? (Ohipa 8:34-38) Parau mau, ia fariihia mai e te Atua, e mea tia ia rave oia i taua taahiraa ra ma te aau tae e te oaoa.—Korinetia 2, 9:7.

Peneiaˈe te manaˈo nei vetahi e mea iti roa to ratou ite no te pûpû i to ratou ora na te Atua. Teie râ, e maa ite to te feia atoa o tei rave i te hoê haamataraa apî i roto i to ratou oraraa. O vai hoi taata ite e parau mai e ta ˈna i ite na i te omuaraa o to ˈna toroa o ta ˈna ïa e ite nei i teie mahana? No te faaoti e tavini i te Atua, e titau-noa-hia te hoê ite tumu o te mau haapiiraa e te mau faaueraa tumu bibilia, apitihia e te hoê hinaaro haavare ore e ora ia au i te reira.

Te faanuu ra anei vetahi i ta ratou faaotiraa no te taiâ paha e eita ratou e manuïa i te faatupu i ta ratou faaotiraa? I roto i te hopoia e rave rahi, e haapeapea rii iho â te taata no te manuïa-ore-raa. Peneiaˈe e manaˈo te hoê taata o te opua ra e faaipoipo e e haamau i te hoê utuafare e eita e maraa ia ˈna, tera râ, e turai te amoraa i te hopoia ia ˈna ia rave i te mea maitai aˈe ta ˈna e nehenehe. Oia atoa, e taiâ rii paha te hoê taurearea no fanaˈo noa ˈtura i te hoê parau faatia e faahoro i te pereoo ia roohia i te hoê ati purumu—mai te peu iho â râ e ua ite oia e te faaite ra te mau numera e mea rahi aˈe te mau ati purumu e farereihia ra e te feia faahoro apî i te feia faahoro paari aˈe. E nehenehe râ taua ite ra e faufaahia, ma te turai ia ˈna ia haapao maitai atu â i te faahoro. E ere roa ˈtu ïa te oreraa e titau i te parau faatia e faahoro i te pereoo i te ravea!

A faaoti no te oraraa!

Te faaite ra te Bibilia e fatata roa te faanahoraa taatoa poritita, faaravairaa faufaa e faaroo e te feia atoa e turu ra i te reira, i te mou i te fenua nei. Te feia râ o tei faaoti ma te paari no te oraraa e o te ohipa noa ra ia au i te reira, e vai noa mai ïa. Ei pǔpǔ o te totaiete o te ao apî, e apiti atu ratou i te faariroraa i te fenua ei paradaiso mai ta te Atua i opua i te matamua ra. E anaanatae anei outou e apiti atu i roto i taua ohipa oaoa ra, i raro aˈe i te aratairaa a te Atua?

Mai te peu e e, a faaoti i te haapii i te Parau a te Atua. A faaoti i te haapii i te mau faaueraa no ǒ mai i te Atua ra no te faaoaoa ia ˈna. A faaoti i te pee i te reira. Hau roa ˈtu â, a faaoti i te rave faahope roa i ta outou faaotiraa. Ei haapotoraa, a faaoti no te oraraa!

[Hohoˈa i te api 4]

A rave i te taime navai maitai no te mau faaotiraa faufaa

[Hohoˈa i te api 5]

A faaroo i te aˈoraa no te maiti i te hoê ohipa

[Hohoˈa i te api 7]

E apiti atu te feia o te faaoti e tavini i te Atua i teie nei i te faariroraa i te fenua ei paradaiso