Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia noaa te re, a faahotu i te hitahita ore!

Ia noaa te re, a faahotu i te hitahita ore!

Ia noaa te re, a faahotu i te hitahita ore!

“Te taata atoa e titau i te re ra, e [faahotu ïa i te hitahita ore] i te mau mea atoa nei.”—KORINETIA 1, 9:25; MN.

1. Ia au i te Ephesia 4:22-24, mea nafea te mau mirioni taata i te parauraa ‘e’ ia Iehova?

 MAI te peu e e Ite no Iehova bapetizohia outou, ua faaite ïa outou i mua i te taata e te farii ra outou i te apiti i roto i te hoê tataˈuraa o te ora mure ore te re. Ua parau outou ‘e’ no te rave i to Iehova hinaaro. Hou a pûpû ai ia tatou na Iehova, e rave rahi o tatou tei rave i te mau tauiraa rarahi ia riro ta tatou pûpûraa ei mea mau, e te au i te Atua. Ua pee tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “E haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra . . . Ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Ephesia 4:22-24) Te auraa ra, hou tatou a rave ai i te mau taahiraa no te pûpû ia tatou na te Atua, ua vaiiho tatou i te hoê huru oraraa tahito au ore.

2, 3. E nafea te Korinetia 1, 6:9-12 e faaite ai e e titauhia ia rave e piti huru tauiraa ia fariihia tatou e te Atua?

2 Te tahi mau mea o te huru taata tahito e titauhia ia haapae te feia o te riro ei Ite no Iehova, ua opani-roa-hia ïa e te Parau a te Atua. Ua faahiti o Paulo i te tahi i roto i ta ˈna rata i to Korinetia, ma te parau e: “E ore . . . te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” Ua faaite atura oia e ua rave te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te mau tauiraa faufaa roa i nia i to ratou huru taata, ma te parau faahou e: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na.” A tapao na e mai tera ratou na mua ˈˈe, ua taui râ ratou.—Korinetia 1, 6:9-11.

3 Ua faahitihiti o Paulo e e titau-atoa-hia te mau tauiraa hau, ua parau hoi oia e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei, eita râ te mau mea atoa e au.” (Korinetia 1, 6:12) No reira i teie mahana, te ite nei e rave rahi o te hinaaro ra e riro ei Ite no Iehova, i te faufaaraa ia parau ‘eita’ i te mau mea tia atoa aita râ e maitai aore ra e faufaa rahi mure ore. E nehenehe te reira e haapau i to ratou taime e e haafifi ia ratou ia tapi i te mau mea faufaa aˈe.

4. E farii te mau Kerisetiano pûpûhia i teihea mau parau a Paulo?

4 E pûpû tatou ia tatou na te Atua ma te aau tae, eiaha ma te au ore, mai te huru ra e e haapaeraa iti rahi te hinaarohia. E farii te mau Kerisetiano pûpûhia i ta Paulo i parau i muri aˈe i to ˈna riroraa ei pǐpǐ na te Mesia: ‘No Iesu e faarue ai au i te mau mea atoa ra, e e aua ïa ia ˈu, ia noaa ia ˈu te Mesia.’ (Philipi 3:8) Ma te aau tae, ua parau o Paulo ‘eita’ i te mau mea e ere i te mea faufaa roa no te tamau i te parau ‘e’ i te Atua.

5. Teihea hororaa ta Paulo i apiti atu ma te manuïa, e e nafea tatou e na reira atoa ˈi?

5 Ua faahotu o Paulo i te hitahita ore i roto i ta ˈna hororaa pae varua e ua tia ˈtura ia ˈna ia parau e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau. E teie nei, te vaiihohia ra te korona o te parau-tia no ˈu, ta te Fatu, ta te hiˈo parau-tia ra, e horoa mai no ˈu ia tae i taua mahana ra; e ere hoi o to ˈu anaˈe ra, o to te feia atoa râ i hinaaro i taua faraa mai no ˈna ra.” (Timoteo 2, 4:7, 8) E tia anei ia tatou ia parau atoa mai tera ia tae i te hoê mahana? E tia, mai te peu e e faahotu tatou i te hitahita ore ma te faaroo a horo noa ˈi tatou i ta tatou hororaa Kerisetiano ma te tuutuu ore e tae noa ˈtu i te hopea.

Te hitahita ore no te rave i te maitai

6. Eaha te hitahita ore, e eaha na tuhaa e piti e titauhia ˈi ia faaohipa tatou i te reira?

6 Te faataa mau ra na taˈo Hebera e Heleni tei hurihia ei “hitahita ore” i roto i te Bibilia, i te hoê taata e mana aore ra e puai to ˈna i nia ia ˈna iho. E pinepine, e horoa te reira i te manaˈo e haavî ia ˈna iho ia ore e rave i te ino. Papu maitai râ e e titau-atoa-hia te hitahita ore ia faaohipa tatou i to tatou tino no te rave i te mau ohipa maitatai. E hinaaro natura hoi to te taata tia ore e rave i te mea ino, no reira, e piti huru aroraa ta tatou. (Koheleta 7:29; 8:11) A haapae ai tatou i te rave i te ino, e titau-atoa-hia ia faahepo ia tatou iho ia rave i te maitai. Oia mau, te haavîraa i to tatou tino no te rave i te maitai, o te hoê ïa o te mau ravea maitai roa ˈˈe e ore ai e rave i te ino.

7. (a) Eaha ta tatou e pure mai ia Davida? (b) Te feruriruriraa i te aha e tauturuhia ˈi tatou ia faahotu i te hitahita ore rahi atu â?

7 Papu maitai, e faufaa rahi to te hitahita ore no te haapao maite i ta tatou pûpûraa na te Atua. E hinaarohia ia pure tatou mai ia Davida: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.” (Salamo 51:10) E nehenehe tatou e feruriruri i te mau maitai e noaa mai ia ape i te mau mea iino i te pae morare aore ra paruparu i te pae tino. A feruri i te mau faahopearaa au ore e nehenehe e tupu mai no te oreraa e ape atu: te mau maˈi rahi, te mau taairaa fifi, oia atoa te pohe oioi. I te tahi aˈe pae, a feruri i te maitai e rave rahi o te pee-maite-raa i te huru oraraa ta Iehova e poroi ra. Ma te manaˈo au noa râ, eiaha tatou e haamoe e e aau haavarevare to tatou. (Ieremia 17:9) Ia faaoti maite tatou e haapaari ia tamata to tatou aau i te haafaufaa ore i te faaohiparaa i ta Iehova mau ture aveia, e tia ˈi.

8. Na roto i ta tatou i ite, eaha te tupuraa mau ta tatou e haapii mai? A faataa na.

8 Na roto i ta te rahiraa o tatou i ite, e tamata pinepine te tino patoitoi i te faaiti mai i te itoito rahi o te hoê feruriraa tae. A rave na i te hiˈoraa o te pororaa i te Basileia. E mea au na Iehova ia hinaaro te taata e rave i teie ohipa o te horoa i te ora. (Salamo 110:3; Mataio 24:14) No te rahiraa o tatou, e ere i te mea ohie ia haapii i te poro i mua i te taata. Ua titauhia—e te titau-noa-hia ra paha—ia haavî tatou i to tatou tino, ia “moto” atu ia “vi,” eiaha râ ia vaiiho atu ia faaue mai eiaha e poro.—Korinetia 1, 9:16, 27; Tesalonia 1, 2:2.

“I te mau mea atoa nei”?

9, 10. Eaha te titauhia no te faahotu i “te hitahita ore i te mau mea atoa nei”?

9 Te faaite ra te aˈoraa bibilia e faahotu i “te hitahita ore i te mau mea atoa nei” e eita e navai ia haavî i to tatou huru e ia haapae i te haerea morare ore. E manaˈo paha tatou e ua noaa ia tatou te hitahita ore i roto i teie nau tuhaa, e mai te peu e e tera iho â, e nehenehe mau â tatou e mauruuru. Eaha râ no te tahi atu mau tuhaa o te oraraa e ere i te mea ohie ia faaite i te hitahita ore? Peneiaˈe te ora nei tatou i te hoê fenua huru ona e mea faahiahia te oraraa. E ere anei i te haerea paari ia haapii i te parau ‘eita’ i te mau haamâuˈaraa faufaa ore? E mea maitai ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii eiaha e hoo noa mai i te mau mea atoa ta ratou e ite atu no te mea e te vai ra, e mea au, aore ra e maraa ia ratou ia aufau. E mea tia iho â ïa ia horoa te mau metua i te hiˈoraa maitai ia faaohipahia taua haapiiraa ra.—Luka 10:38-42.

10 E nehenehe te haapiiraa i te ora ma te haapae i te mau mea ta tatou e hinaaro, e haapapu i ta tatou faaotiraa. E nehenehe atoa e faarahi i te mauruuru i ta tatou mau taoˈa materia e e turai ia tatou ia faaite i te aumauiui rahi atu â i te feia e ora nei ma te haapae i te tahi mau mea, e ere no te mea na ratou i maiti, mai tera iho â râ. Parau mau, mea taa ê roa te huru oraraa au noa i te mau peu matauhia mai teie “a faaoaoa ia oe” aore ra “e au ia oe te mea maitai roa ˈˈe.” Te faaitoito nei te ao faatianiani i te haamâha-oioi-raa i te mau hinaaro, no to ˈna noa râ maitai tapihoo. E haafifi paha teie tupuraa i ta tatou mau tutavaraa i te faaite i te hitahita ore. Teie ta te hoê vea a te hoê fenua ruperupe no Europa i tapao aˈenei: “Mai te peu e no te haavî i te mau hinaaro au ore, e titauhia ia tutava rahi te feia e ora nei i roto i te mau tupuraa aroha roa o te veve iti rahi, e parau mau roa ˈtu â ïa no te feia e ora nei i te mau fenua ona i roto i te hoê totaiete ona no teie tau!”

11. No te aha e mea maitai ai ia haapii i te ora ma te haapae i te mau mea ta tatou e hinaaro, na te aha râ e haafifi i te reira?

11 Mai te peu e e mea fifi no tatou ia faataa maitai i ta tatou e hinaaro e i te mea faufaa mau, e mea maitai ia rave i te mau taahiraa ia ore iho â tatou e haa ma te feruri ore. Ei hiˈoraa, mai te peu e e hinaaro tatou e haavî i te peu e hue i te moni, e nehenehe tatou e faaoti eiaha e hoo tarahu mai aore ra e rave noa maa moni iti ia haere tatou e hoohoo mai. A haamanaˈo i ta Paulo i parau e “te paieti e te mauruuru ra, o te taoˈa rahi mau ïa.” Ua haaferuri oia e: “Aita roa . . . a tatou e taoˈa i hopoi mai i teie nei ao; e ua itea-papu-hia hoi e aita roa e taoˈa e tia ia hopoi atoa ia haere ê tatou ra. E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” (Timoteo 1, 6:6-8) Te na reira ra anei tatou? E titauhia te faaotiraa papu e te hitahita ore no te haapii i te ora i te hoê oraraa haehaa, aita hoi tera mau mea faufaa ore atoa e noaa mai no te faatiatia ia tatou iho, noa ˈtu eaha te huru. E haapiiraa maitai râ teie.

12, 13. (a) E nafea te mau putuputuraa Kerisetiano e titau ai i te hitahita ore? (b) Eaha ˈtu â te mau tuhaa e hinaarohia ˈi ia atuatu tatou i te hitahita ore?

12 E titau-atoa-hia te hitahita ore taa ê no te haere i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, e hinaarohia teie huru maitai ia ore to tatou feruriraa e nevaneva i te roaraa o te porotarama. (Maseli 1:5) E titauhia te hitahita ore eiaha e haapeapea ia vetahi ê ma te paraparau mǎrû e te feia i pihai iho ia tatou a ore atu ai e faaroo roa i te taeae orero. E titauhia te hitahita ore no te faatano i ta tatou tapura ohipa ia tae hoi tatou i te hora tia. E hinaaro-atoa-hia te hitahita ore no te faataa i te taime no te faaineine i te mau putuputuraa e no te apiti atu.

13 E tauturu mai te faahoturaa i te hitahita ore i roto i te mau mea haihai ia na reira atoa i roto i te mau mea rahi aˈe. (Luka 16:10) No reira, e haerea paari roa ia haavî ia tatou iho ia taio tamau i te Parau a te Atua e te mau papai bibilia, ia faahohonu atu e ia feruriruri i ta tatou e haapii mai! E haerea paari roa ia haavî ia tatou iho no nia i te ohipa, te hoa, te huru, e te mau peu matauhia tano ore aore ra ia haavî ia tatou iho ia parau ‘eita’ i te mau ohipa o te faaere ia tatou i te taime faufaa roa no te tavini i te Atua! Papu roa e o te haa-noa-raa i roto i ta Iehova taviniraa te parururaa maitai i mua i te mau mea o te nehenehe e faaatea ê ia tatou i te paradaiso pae varua o te amuiraa na te ao nei a Iehova.

Ei taata paari maoti te hitahita ore

14. (a) E nafea te mau tamarii e haapii ai i te faahotu i te hitahita ore? (b) Eaha te mau maitai e noaa mai ia huti oioi mai te mau tamarii i tera mau haapiiraa i roto i te oraraa?

14 Aita te hoê aiû apî i fanauhia mai e te hitahita ore. Teie ta te hoê api parau a te feia aravihi no nia i te haerea o te tamarii e faataa ra: “Eita te hitahita ore e tupu taue aore ra mai tera noa. E hinaaro te mau aiû e te mau tamarii rii i te aratairaa e te tauturu a te metua no te haamata i te haapiiraa i te hitahita ore. . . . Ia haapao te mau metua i te reira, e rahi mai ïa te hitahita ore i te roaraa o te tau haapiiraa.” Ua faaite mai te hoê maimiraa no nia i te mau tamarii e maha matahiti e “e pinepine ua paari mai” te mau tamarii o tei haapii i te faahotu maa hitahita ore “ei taurearea feruriraa maitai aˈe, tei matau-aˈe-hia, te itoito, te papu e te nehenehe e tiaturihia.” Te mau tamarii aita i haapii i te reira, “ua riro ïa ei taurearea moemoe, o te inoino haere noa e te etaeta. Ua topa ratou i roto i te hepohepo e ua ape i te mau tautooraa.” Papu maitai, ia riro te hoê tamarii ei taata paari faito noa, e titauhia ia haapii oia i te faahotu i te hitahita ore.

15. Eaha te auraa aita anaˈe e hitahita ore, tei taa ê roa hoi i teihea fa ta te Bibilia e faataa ra?

15 No te riro atoa ei Kerisetiano paari, e titauhia ia haapii tatou i te faaite i te hitahita ore. Aita anaˈe, e tamarii aruaru noâ ïa tatou i te pae varua. Te aˈo ra te Bibilia ia tatou ia riro ‘ei taata paari i te ite.’ (Korinetia 1, 14:20) Ta tatou fa, oia ïa “ia riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.” No te aha? “Ia ore tatou ia riro faahou mai te aiû e taueue-noa-hia e te are ra e o te pee haere noa i te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa, i te ravea haavare a te taata, i ta ratou ravea maramarama no te faahaperaa.” (Ephesia 4:13, 14; MN) Papu maitai, e mea faufaa roa te haapiiraa i te faahotu i te hitahita ore no to tatou ea pae varua.

E atuatu anaˈe i te hitahita ore

16. E nafea o Iehova e tauturu mai ai?

16 No te atuatu i te hitahita ore, e hinaaro tatou i te tauturu a te Atua, e te vai ra. E faaite mai te Parau a te Atua, mai te hoê hiˈo maitai roa, ihea e titauhia ˈi ia taui tatou, e e aˈo mai e nafea ia taui. (Iakobo 1:22-25) Ua ineine atoa te fetii taeae î i te here i te tauturu mai. E faaite te mau matahiapo Kerisetiano i te aumauiui ma te pûpû mai i te tauturu. E horoa noa mai o Iehova iho i to ˈna varua moˈa mai te peu e e ani atu tatou na roto i te pure. (Luka 11:13; Roma 8:26) No reira, e faaohipa anaˈe ma te oaoa i teie mau faanahoraa. E nehenehe te mau manaˈo i nia nei e tauturu mai.

17. Eaha te faaitoitoraa ta te Maseli 24:16 e horoa maira?

17 Auê te mahanahana e ia ite e te haafaufaa ra o Iehova i ta tatou mau tutavaraa ia tamata tatou i te faaoaoa ia ˈna! E mea tia ia turai te reira ia tatou ia titau atu â i te hitahita ore. Noa ˈtu ehia taime e hiˈa ˈi tatou, eiaha roa ˈtu tatou e faaea i te tutava. “E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai.” (Maseli 24:16) I te mau taime atoa e upootia ˈi tatou, e tano ia oaoa tatou ia tatou iho. E nehenehe atoa tatou e papu e te oaoa ra o Iehova ia tatou. Hou to ˈna pûpûraa i to ˈna ora na Iehova, ta te hoê Ite ïa e parau ra, i te mau taime atoa e manuïa ˈi oia i te ore e puhipuhi i te avaava hoê hebedoma i te maoro, e haamauruuru oia ia ˈna iho ma te hoo mai i te tahi mea faufaa e te moni ta ˈna i haaputu maoti te hitahita ore.

18. (a) Eaha te titauhia i roto i ta tatou aroraa no te hitahita ore? (b) Eaha te haapapuraa ta Iehova e horoa maira?

18 Hau roa ˈtu â, e mea maitai ia haamanaˈo tatou e ua taaihia te hitahita ore i te feruriraa e i te huru aau. O ta tatou ïa e nehenehe e ite i roto i ta Iesu mau parau: “O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mataio 5:28; Iakobo 1:14, 15) E mea ohie aˈe no te taata tei haapii i te haavî i to ˈna feruriraa e to ˈna huru aau, i te haavî i to ˈna tino taatoa. No reira, e haapapu anaˈe i ta tatou faaotiraa e haapae eiaha noa i te raveraa i te ino, i te manaˈo atoa râ i te reira. Ia fa mai te mau manaˈo iino, a tatahi oioi atu. E nehenehe tatou e maue ê i te faahemaraa ma te tiatonu ia Iesu na roto i te pure. (Timoteo 1, 6:11; Timoteo 2, 2:22; Hebera 4:15, 16) A rohi hua ˈi tatou, e pee tatou i te aˈoraa o te Salamo 55:22: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha na ravea e piti e titauhia ˈi ia faahotu tatou i te hitahita ore?

• Eaha te auraa e faahotu i “te hitahita ore i te mau mea atoa nei”?

• Eaha te tahi mau manaˈo tauturu e au ia faaohipa no te atuatu i te hitahita ore, ta outou i tapao maitai i roto i ta tatou haapiiraa?

• Ihea te hitahita ore e haamata ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 20]

E nafea ia haapuai i te hitahita ore

• A atuatu atu i roto atoa i te mea haihai

• A feruriruri i to ˈna maitai no teie mahana e no a muri aˈe

• A mono i ta te Atua e opani na roto i ta ˈna e faaitoito

• A tatahi oioi i te manaˈo tano ore

• A faaî i to outou feruriraa i te manaˈo faaitoito i te pae varua

• A farii i te tauturu a te hoa Kerisetiano paari

• A ape i te tupuraa atâta

• A pure i te Atua ia tauturu mai i te taime faahemaraa

[Hohoˈa i te api 18]

E turai te hitahita ore ia tatou ia rave i te maitai