Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau vahine kerisetiano haapao maitai—e feia haamori herehia a te Atua

Te mau vahine kerisetiano haapao maitai—e feia haamori herehia a te Atua

Te mau vahine kerisetiano haapao maitai—e feia haamori herehia a te Atua

“E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.”—MASELI 31:30.

1. Eaha to Iehova manaˈo i te nehenehe ia faaauhia i to te ao?

 TE HAAFAUFAA rahi ra te ao i te huru rapaeau, no nia iho â râ i te mau vahine. Teie râ, te anaanatae na mua roa ra Iehova i te taata no roto, o te nehenehe atu â ia paari mai. (Maseli 16:31) No reira, te aˈo ra te Bibilia i te mau vahine e: “To outou unauna, eiaha o te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra; o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.”—Petero 1, 3:3, 4.

2, 3. Mea nafea to te mau vahine patururaa i te faahaereraa i mua o te parau apî maitai i te senekele matamua, e mea nafea i te tohuraahia ˈtu?

2 Ua faaitehia te feruriraa maitai mai teie e te vahine e rave rahi i faahitihia i roto i te Bibilia. I te senekele matamua, e fanaˈoraa taa ê ta te tahi pae o teie nau vahine e turu ia Iesu e ta ˈna aposetolo. (Luka 8:1-3) I muri aˈe, ua riro mai te tahi vahine Kerisetiano ei poro evanelia itoito rahi; ua turu maitai te tahi atu i te tane Kerisetiano o te tiaau ra, tae noa ˈtu i te aposetolo Paulo; e ua faaite te tahi pae i te farii maitai taa ê, ma te haavata atoa i to ratou fare no te putuputuraa a te amuiraa.

3 Ua tohuhia i roto i te mau Papai e e faaohipa Iehova i te mau vahine ma te mana i roto i te tupuraa o ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, ua tohu te Ioela 2:28, 29 e e fanaˈo te mau tane e vahine atoa, te mea apî e te mea ruhiruhia, i te varua moˈa e e haaparare ratou i te parau apî maitai o te Basileia. Ua haamata tera parau tohu i te tupu i te Penetekose 33 T.T. (Ohipa 2:1-4, 16-18) Ua fanaˈo te tahi mau vahine faatavaihia i te varua i te mau ô semeio, mai te ô ra e tohu. (Ohipa 21:8, 9) Maoti to ratou itoito rahi i roto i te taviniraa, ua paturu teie nuu rahi pae varua o te mau tuahine haapao maitai i te parare-oioi-raa o te Kerisetianoraa i te senekele matamua. Oia mau, i te area matahiti 60 T.T., ua papai te aposetolo Paulo e ua “faaite-haere-hia” te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.

Haapopouhia no to ratou itoito, itoito rahi, e to ratou farii maitai

4. No te aha e tumu papu ta Paulo e haapopou ai i te tahi mau vahine i roto i te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua?

4 Ua mauruuru te aposetolo Paulo, ei hiˈoraa, i te taviniraa i ravehia e te tahi mau vahine iho â râ—mai te mau tiaau Kerisetiano no teie tau o te haafaufaa ra i te taviniraa e ravehia ra e te mau vahine itoito rahi. I rotopu i te mau vahine ta Paulo i faahiti i te iˈoa, te vai ra o ‘Teruphaina e o Terophosa o tei rave i te ohipa a te Fatu,’ e o “Peresi herehia ra, o tei rave papu i te ohipa a te Fatu.” (Roma 16:12) Ua “rave atoa” Euodia e o Sunetuhe, ta Paulo ïa i papai, e o ˈna “i te ohipa i te evanelia nei.” (Philipi 4:2, 3) Ua tavini atoa Perisila e ta ˈna tane o Akuila i pihaiiho ia Paulo. Ua “tuu atoa” oia e o Akuila “i to raua aˈî i raro” no Paulo, o te turai ia ˈna ia papai e: “Te haamaitai nei au ia raua, e ere râ o vau anaˈe ra, o te mau ekalesia Etene atoa râ.”—Roma 16:3, 4; Ohipa 18:2.

5, 6. Mea nafea to Perisila vaiihoraa mai i te hoê hiˈoraa maitai no te mau tuahine no teie tau?

5 Eaha te tumu o te itoito rahi e te itoito o Perisila? Te itehia ra te hoê faatiaraa i roto i te Ohipa 18:24-26, i reira tatou e taio ai e ua paturu oia i ta ˈna tane ma te tauturu ia Apolo, te hoê orero ite, ia ite maitai aˈe i te parau mau i heheuhia. Papu maitai ïa, e piahi haapao o Perisila i te Parau a te Atua e i te haapiiraa a te mau aposetolo. Ei faahopearaa, ua faahotu oia i te mau huru maitatai roa tei faariro ia ˈna ei mea herehia e te Atua e ta ˈna tane e ei melo faufaa o te amuiraa matamua. E mea here-atoa-hia te tuahine Kerisetiano hahaa e rave rahi o te haapii maite ra i te Bibilia e o te rave atoa ra i te maa pae varua ta Iehova e horoa ra na roto i “te tiaau haavare ore.”—Luka 12:42.

6 E huru farii maitai taa ê to Akuila raua o Perisila. Ua faaea Paulo ia raua ra ia ˈna i rave i te ohipa e o raua i roto i ta raua ohipa hamaniraa fare ie i Korinetia. (Ohipa 18:1-3) I te haereraa na hoa faaipoipo i Ephesia e i muri aˈe i Roma, ua tamau raua i te faaite i te farii maitai Kerisetiano, ma te haavata atoa i to raua fare no te mau putuputuraa a te amuiraa. (Ohipa 18:18, 19; Korinetia 1, 16:8, 19) Ua haavata atoa Numepha e o Maria te metua vahine o Ioane Mareko, i to raua fare no te mau putuputuraa a te amuiraa.—Ohipa 12:12; Kolosa 4:15.

Te hoê ohipa faufaa roa i teie tau

7, 8. Eaha te faatiaraa haapopou o te taviniraa moˈa ta te vahine Kerisetiano e rave rahi no teie tau e fanaˈo ra, e eaha tei papu ia ratou?

7 Mai i te senekele matamua, e paturu te mau vahine Kerisetiano haapao maitai no teie tau i te tupuraa o te opuaraa a te Atua, i roto iho â râ i te pororaa. E auê ïa roo maitai to teie mau tuahine! A rave na i te hiˈoraa o Gwen, o tei tavini ia Iehova ma te haapao maitai e hau atu i te 50 matahiti e tae atu i to ˈna poheraa i te matahiti 2002. “Ua tui te roo o te itoito rahi o Gwen ei poro evanelia i to matou oire,” ta ta ˈna tane ïa e parau ra. “No ˈna, e nehenehe te taata atoa e fanaˈo i te here o Iehova e ta ˈna mau parau fafau. E turu rahi to ˈna taiva ore i te Atua, i ta ˈna faanahonahoraa, i to mâua fetii—taa ê noa ˈtu i ta ˈna faaitoitoraa î i te here a toaruaru ai mâua—no ˈu e no ta mâua mau tamarii i te roaraa o to matou oraraa mauruuru e te faahiahia. Te mihi noa nei matou ia ˈna.” E 61 matahiti faaipoiporaa to Gwen e ta ˈna tane.

8 Te tavini ra e mau ahuru tausani vahine Kerisetiano taa noa e te faaipoipo, ei pionie e ei mitionare, ma te mauruuru i te mau mea faufaa o te oraraa a haaparare ai ratou i te poroi o te Basileia i te mau tuhaa fenua, mai te mau oire î i te taata i te mau fenua moemoe. (Ohipa 1:8) Ua haapae e rave rahi i te hoo i te hoê fare aore ra i te fanau i te tamarii no te tavini hau atu â ia Iehova. Te vai ra o te paturu ra ma te taiva ore i ta ratou tane o te tavini ra ei tiaau ratere, e te tavini ra e mau tausani tuahine i te Betela na te ao nei. Tei roto mau â teie mau vahine tei haapae ia ratou i ‘tei hinaarohia no te mau fenua atoa ra’ o te faaî i to Iehova fare i te hanahana.—Hagai 2:7.

9, 10. Mea nafea te tahi mau melo utuafare i te faaiteraa i te mauruuru no te hiˈoraa maitai o te mau vahine Kerisetiano e metua vahine?

9 Parau mau, e hopoia utuafare ta te vahine Kerisetiano e rave rahi; teie râ, te tuu noa ra ratou i te mau faufaa a te Basileia i mua. (Mataio 6:33) Ua papai te hoê tuahine pionie taa noa e: “Maoti to ˈna faaroo aueue ore e to ˈna hiˈoraa maitai, ua tauturu to ˈu mama ia ˈu ia riro ei pionie tamau. Oia mau, oia te hoê o to ˈu mau hoa pionie maitai roa ˈˈe.” Te na ô ra te hoê tane no nia i ta ˈna vahine, e pae tamahine paari ta raua, e: “Mea mâ e mea naho noa to matou fare. Eita o Bonnie e faaapǐapǐ i te reira ia nehenehe to matou utuafare e haamau i te feruriraa i nia i te mau fa pae varua. Maoti ta ˈna turu i te haapao-maitai-raa i ta matou moni i rave ai au i te ohipa afa mahana e 32 matahiti i te maoro, a nehenehe atu ai au e horoa hau atu â i te taime no to matou utuafare e no te mau mea pae varua. Ua haapii atoa ta ˈu vahine i te mau tamarii i te faufaaraa ia rave puai i te ohipa. Aita ˈtu mea ta ˈu e rave maori râ te haapopouraa ia ˈna.” I teie mahana, te tavini ra Bonnie e ta ˈna tane i te pu rahi a te mau Ite no Iehova.

10 Te papai ra te hoê tane no nia i ta ˈna vahine, e tamarii paari ta raua, e: “Te mau huru maitatai ta ˈu e faahiahia roa ˈˈe i ǒ Susan, o to ˈna ïa here uˈana i te Atua e i te taata, oia atoa to ˈna maramarama, to ˈna aumauiui, e to ˈna haerea tia. Ua manaˈo noa oia e e au ia Iehova te mea maitai roa ˈˈe ta matou e nehenehe e horoa na ˈna—te hoê faaueraa tumu ta ˈna e faaohipa no ˈna iho ei tavini a te Atua e ei metua vahine.” Maoti te paturu a ta ˈna vahine, ua nehenehe teie tane e farii i te tahi mau fanaˈoraa taa ê pae varua, tae noa ˈtu i te taviniraa ei matahiapo, ei pionie, ei mono tiaau haaati, ei melo no te Tomite tuatiraa e te fare maˈi. E mea herehia mau â te mau vahine mai teie e ta ratou tane, te mau hoa Kerisetiano, e hau atu i te mau mea atoa, e Iehova!—Maseli 31:28, 30.

Te mau vahine herehia aita e tane

11. (a) Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna haapeapea i te mau vahine haapao maitai, te mau vahine ivi iho â râ? (b) Eaha tei papu i te mau vahine ivi Kerisetiano e te tahi atu mau tuahine haapao maitai aita e tane?

11 Ua faaite pinepine Iehova i to ˈna haapeapea no te maitai o te mau vahine ivi. (Deuteronomi 27:19; Salamo 68:5; Isaia 10:1, 2) Aita oia i taui. Te tamau ra oia i te anaanatae roa eiaha noa i te mau vahine ivi, i te mau metua vahine taa noa atoa râ e te mau vahine o tei maiti i te faaea taa noa aore ra aita i itea mai ia ratou te hoê tane Kerisetiano e tano. (Malaki 3:6; Iakobo 1:27) Mai te peu e tei rotopu outou i tera ra mau vahine o te tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai ma te ore e paturuhia e te hoê tane Kerisetiano, e papu ia outou e mea herehia outou i mua i te aro o te Atua.

12. (a) E nafea te tahi mau tuahine Kerisetiano e faaite ai i to ratou taiva ore ia Iehova? (b) Te faaruru nei te tahi pae o to tatou mau tuahine i teihea mau huru aau?

12 A hiˈo na i to tatou mau tuahine Kerisetiano aita i faaipoipo no to ratou auraroraa taiva ore i ta Iehova aˈoraa e faaipoipo “i roto noa i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39, MN; Maseli 3:1) Te haapapu ra te Parau a te Atua ia ratou e: “I te taata taiva ore ra e haa [Iehova] ma te taiva ore.” (Samuela 2, 22:26, MN) No e rave rahi râ o ratou, e tautooraa ia faaea taa noa. Te na ô ra te hoê tuahine e: “Ua faaoti au e faaipoipo i roto noa i te Fatu, ua taˈi râ vau e rave rahi taime ia ˈu i ite i to ˈu mau hoa ia faaipoipo i te mau tane Kerisetiano maitatai, a faaea noa ˈi au o vau anaˈe.” Teie te tatararaa a te tahi atu tuahine: “Te tavini ra vau ia Iehova e 25 matahiti i te maoro. Ua faaoti papu vau e vai taiva ore ia ˈna, teie râ e pinepine e moemoe au.” Te na ô faahou ra oia e: “E hinaaro te mau tuahine mai ia ˈu i te faaitoitoraa.” E nafea tatou e tauturu ai i te mau tuahine taiva ore mai teie?

13. (a) Eaha ta tatou e haapii na roto i te hiˈoraa o te feia i haere e farerei i te tamahine a Iepheta? (b) Eaha te mau ravea hau e faaite ai tatou e te haapeapea ra tatou i te mau tuahine taa noa i roto i ta tatou amuiraa?

13 Te itehia ra te hoê ravea i roto i te hoê hiˈoraa i tahito ra. I to te tamahine a Iepheta vaiihoraa i te ravea e faaipoipo ai i te hoê tane, ua ite te taata e te haapae ra oia ia ˈna. Eaha tei ravehia no te faaitoito ia ˈna? “E haere â te mau tamahine i Iseraela ra i te mau matahiti atoa e [haapopou] i te tamahine a Iepheta ati Gileada; taimaha mahana i te matahiti hoê ia haere.” (Te mau tavana 11:30-40; MN) Oia atoa, e mea maitai ia haapopou tatou ma te haavare ore i te mau tuahine taa noa o te auraro ra ma te taiva ore i ta te Atua ture. * Eaha te tahi atu ravea e faaite ai tatou i to tatou haapeapea? I roto i ta tatou mau pure, e mea maitai ia taparuparu tatou ia Iehova ia turu i teie mau tuahine here haapao maitai ia tamau ma te taiva ore i roto i ta ratou taviniraa. E au ia ratou ia ite e te herehia ra e te haafaufaa-mau-hia ra ratou e Iehova e te taatoaraa o te amuiraa Kerisetiano.—Salamo 37:28.

E nafea te mau metua taa noa e manuïa ˈi

14, 15. (a) No te aha te mau metua vahine taa noa e tiaoro ai ia Iehova i te tauturu? (b) E nafea te mau metua taa noa e ohipa ˈi ia au i ta ratou pure?

14 E faaû atoa te mau vahine Kerisetiano e metua taa noa i te fifi e rave rahi. Teie râ, e nehenehe ratou e fariu ia Iehova no te ani i te tauturu i roto i te aratairaa i ta ratou mau tamarii ia au i te mau faaueraa tumu bibilia. Parau mau, mai te peu e e metua taa noa outou, eita ta outou e nehenehe e amo i te tuhaa a te metua vahine e a te metua tane i roto i te mau mea atoa. Noa ˈtu râ, e tauturu Iehova ia outou ia amo i ta outou hopoia e rave rahi mai te peu e e ani outou ia ˈna i te tauturu ma te faaroo. Ei hiˈoraa: A feruri na e e panie maa teiaha ta outou e afai atu i to outou nohoraa i roto i te hoê fare tahua. E na te eˈa anei outou ia paiuma ˈtu mai te peu e e piha utaraa taata to pihai iho? Eita ïa! Hoê â huru, eiaha e tutava i te amo outou anaˈe i te faateimaharaa o te aau ia nehenehe outou e ani ia Iehova ia tauturu ia outou. Oia mau, te titau manihini ra oia ia outou ia tiaoro ia ˈna. Te na ô ra te Salamo 68:19 e: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana!” Te titau manihini atoa ra te Petero 1, 5:7 ia outou ia huri i to outou ahoaho atoa i nia ia Iehova “oia hoi te tiai mai ia outou.” No reira, ia teimaha outou i te fifi e te ahoaho, a huri i te reira i nia i to outou Metua i te raˈi ra “eiaha e tuutuu.”—Tesalonia 1, 5:17; Salamo 18:6; 55:22.

15 Ei hiˈoraa, mai te peu e e metua vahine outou, e haapeapea iho â outou no te mana o te mau hoa i nia i ta outou mau tamarii i te fare haapiiraa aore ra te mau tamataraa o te hapa ore ta ratou e nehenehe e faaû atu. (Korinetia 1, 15:33) E mau haapeapearaa tano te reira. E nehenehe atoa râ e pure no te reira. Oia mau, no te aha e ore ai e pure no te mau mea mai teie e ta outou mau tamarii hou ratou e haere ai i te fare haapiiraa, peneiaˈe i muri aˈe i te hiˈopoa-amui-raa i te irava mahana? E nehenehe te pure haavare ore e te taa maitai e puta roa ino i roto i te feruriraa o ta outou mau tamarii. Hau roa ˈtu â, e fanaˈo outou i ta Iehova haamaitairaa ia tutava outou ma te faaoromai i te faaô i ta ˈna Parau i roto i te aau o ta outou mau tamarii. (Deuteronomi 6:6, 7; Maseli 22:6) A haamanaˈo, “tei te feia parau-tia . . . to [Iehova] ra mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.”—Petero 1, 3:12; MN; Philipi 4:6, 7.

16, 17. (a) Eaha ta te hoê tamaiti i parau no nia i te here ta to ˈna metua vahine i faaite? (b) Mea nafea te huru feruriraa pae varua o te metua vahine i te ohiparaa i nia i ta ˈna mau tamarii?

16 A rave na i te hiˈoraa o Olivia, e ono tamarii ta ˈna. Ua faarue ta ˈna tane tiaturi ore i te utuafare i muri noa ˈˈe i te fanauraa mai o te tamarii hopea, ua amo oioi râ oia i te hopoia e haamataro i ta ˈna mau tamarii i roto i te mau eˈa o te Atua. I taua taime ra, fatata e 5 matahiti ta Olivia tamaiti o Darren, e 31 matahiti i teie nei e tavini ra ei matahiapo Kerisetiano e ei pionie. Hau atu â i to Olivia ahoaho, ua roohia Darren i te hoê maˈi rahi o te haafifi noa ra ia ˈna. Ma te feruriruri i to ˈna tamarii-rii-raa, te papai ra Darren e: “Te haamanaˈo noâ ra vau e te parahi ra vau i nia i to ˈu roi fare maˈi a tiai ru ai ia Mama. E parahi oia i pihai ia ˈu e e taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. I muri aˈe, e himene oia i te himene a te Basileia ra ‘Mauruuru, Iehova.’ * E tae roa mai i teie mahana, tera ta ˈu himene a te Basileia au roa ˈˈe.”

17 Ua turu to Olivia tiaturiraa e here ia Iehova ia manuïa oia ei metua vahine taa noa. (Maseli 3:5, 6) Ua itehia to ˈna haerea maitai i roto i te mau fa ta ˈna i faaite i ta ˈna mau tamarii. “Ua faaitoito noa Mama ia matou ia tapi i te fa o te taviniraa taime taatoa,” ta Darren ïa e parau ra. “Ei faahopearaa, ua rave e maha o to ˈu na tuahine e pae e o vau i te taviniraa taime taatoa. Aita roa ˈtu râ Mama i faatietie i teie mau mea ia vetahi ê. Te tutava ra vau i te pee i to ˈna mau huru maitatai faahiahia.” Parau mau, eita te mau tamarii taatoa e paari mai no te tavini i te Atua mai ta Olivia. Ia rave râ te hoê metua vahine i te mea maitai roa ˈˈe no te ora ia au i te mau faaueraa tumu bibilia, e nehenehe e papu ia ˈna e e fanaˈo oia i ta Iehova aratairaa e te turu î i te here.—Salamo 32:8.

18. E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i ta Iehova turu o te amuiraa Kerisetiano?

18 Te horoahia ra te turu rahi a te Atua maoti te amuiraa Kerisetiano, ma ta ˈna porotarama tamaaraa tamau pae varua, to ˈna huitaeae Kerisetiano, e ta ˈna “mau ô taata” paari i te pae varua. (Ephesia 4:8, MN) E haa puai te mau matahiapo haapao maitai no te faaitoito i te taatoaraa i roto i te amuiraa, ma te haapao maitai i te mau hinaaro o “te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” (Iakobo 1:27) A tapiri noa ïa i te nunaa o te Atua, eiaha roa e faataa ê ia outou iho.—Maseli 18:1; Roma 14:7.

Te nehenehe o te auraro

19. No te aha te auraro o te vahine i ore ai i taaihia i te haihai, e eaha te hiˈoraa bibilia e paturu ra i te reira?

19 Ua hamani Iehova i te vahine ei tauturu na te tane. (Genese 2:18) No reira, aita te auraro o te vahine i ta ˈna tane i taaihia i te haihai. Te faatura ra râ te reira i te hoê vahine, ma te vaiiho ia ˈna ia faaohipa i ta ˈna mau ô e to ˈna mau aravihi ia au i to te Atua hinaaro. Te faataa ra te Maseli pene 31 i te mau ohipa rau a te hoê vahine maitai i Iseraela i tahito ra. E tauturu oia i te taata rii, e tanu i te ô vine, e e hoo mai i te fenua. Oia, “te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna, e ore roa hoi ta ˈna taoˈa e faaani-ê-hia.”—Irava 11, 16, 20.

20. (a) Eaha te manaˈo o te hoê vahine Kerisetiano i to ˈna mau aravihi, aore ra ta ˈna mau ô i horoahia e te Atua? (b) Eaha te mau huru maitatai ta Esetera i faaite, e mea nafea to Iehova faaohiparaa ia ˈna i te pae hopea?

20 Eita te hoê vahine aau faahaihai e te mǎtaˈu i te Atua e faateitei ia ˈna iho aore ra e tataˈu i ta ˈna tane. (Maseli 16:18) Eita oia e imi i te haapao ia ˈna iho na roto iho â râ i te mau tapiraa a teie nei ao, e faaohipa râ oia i ta ˈna mau ô i horoahia e te Atua na mua roa no te tavini ia vetahi ê—to ˈna utuafare, to ˈna mau hoa Kerisetiano, to ˈna taata-tupu, e hau roa ˈtu â, ia Iehova. (Galatia 6:10; Tito 2:3-5) A rave na i te hiˈoraa bibilia o te arii vahine ra o Esetera. Noa ˈtu to ˈna purotu i te pae tino, e aau faahaihai to ˈna e te auraro. (Esetera 2:13, 15) I to ˈna faaipoiporaa, ua faaite oia i te faatura hohonu i ta ˈna tane te arii o Ahasueru, eiaha mai ia Vaseti, te arii vahine matamua a te arii. (Esetera 1:10-12; 2:16, 17) Ua faatura atoa Esetera i te manaˈo o Moredekai, to ˈna taeae fetii paari aˈe, no nia i te mau mea e tano—i muri aˈe atoa i to ˈna riroraa ei arii vahine. E ere râ oia i te mea paruparu! Ua faaite oia ma te mǎtaˈu ore i te huru mau o Hamana, te hoê taata faatere puai e te aroha ore o tei opua e faaore i te mau ati Iuda. Ua faaohipa Iehova ma te mana ia Esetera no te paruru i to ˈna nunaa.—Esetera 3:8–4:17; 7:1-10; 9:13.

21. E nafea te hoê vahine Kerisetiano e riro ai ei mea herehia ˈtu â e Iehova?

21 Papu maitai, i mutaa iho e i teie tau, te faaite ra te mau vahine paieti e o Iehova anaˈe e ta ˈna haamoriraa ta ratou e hinaaro. E mea herehia ïa te mau vahine mǎtaˈu i te Atua i mua i te aro o Iehova. E te mau tuahine Kerisetiano e, a vaiiho ia Iehova na roto i to ˈna varua ia hamani riirii ia outou ei “farii” hinaaro-rahi-roa-hia, o ‘te nehenehe e rave i te mau ohipa maitatai atoa ra.’ (Timoteo 2, 2:21; Roma 12:2) No nia i te feia haamori herehia mai teie, te na ô ra te Parau a te Atua e: “E horoahia ˈtu tei ravehia e tana rima, e haamaitai mai tei ravehia e ana i te mau amuiraa o te taata atoa ra.” (Maseli 31:31) Ia riro te reira ei parau mau no outou taitahi.

[Nota i raro i te api]

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea to te tahi mau vahine Kerisetiano no te senekele matamua riroraa ei mea herehia i mua i te aro o Iehova?

• Mea nafea te tuahine e rave rahi i to tatou tau i te haafaufaaraa ia ratou iho no te Atua?

• E nafea Iehova e turu ai i te mau metua vahine taa noa e te tahi atu mau tuahine aita e tane?

• E nafea te hoê vahine e faaite ai i te faatura haavare ore i te faanahoraa o te tiaraa upoo?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

TE TAHI MAU HIˈORAA NO TE FERURIRURI

E hinaaro anei outou e feruri i te tahi mau hiˈoraa hau o te vahine haapao maitai i faahitihia i roto i te Bibilia? Mai te peu e e, a taio na i te irava i faahitihia i raro nei. A feruriruri ai outou i te vahine rau i faahitihia te iˈoa, a tutava i te haroaroa i te mau faaueraa tumu ta outou e nehenehe e faaohipa hau atu â i roto i to outou oraraa.—Roma 15:4.

Sara: Genese 12:1, 5; 13:18a; 21:9-12; Petero 1, 3:5, 6.

Nau vahine Iseraela hamani maitai: Exodo 35:5, 22, 25, 26; 36:3-7; Luka 21:1-4.

Debora: Te mau tavana 4:1–5:31.

Ruta: Ruta 1:4, 5, 16, 17; 2:2, 3, 11-13; 4:15.

Te vahine no Sunema: Te mau arii 2, 4:8-37.

Te vahine no Phoinikia: Mataio 15:22-28.

Mareta e o Maria: Mareko 14:3-9; Luka 10:38-42; Ioane 11:17-29; 12:1-8.

Tabita: Ohipa 9:36-41.

Na tamahine e maha a Philipa: Ohipa 21:9.

Phebe: Roma 16:1, 2.

[Hohoˈa i te api 28]

Te haapopou ra anei outou i te mau tuahine faaipoipo ore o te auraro ra ma te taiva ore i ta te Atua ture?

[Hohoˈa i te api 29]

Eaha te aniraa taa maitai e nehenehe e faahitihia i roto i te pure hou te mau tamarii e haere ai i te fare haapiiraa?