Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau

Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau

Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau

“Ia tahoo mai Iehova ia oe i ta oe ohipa, e ia horoahia mai ta oe utua rahi e . . . Iehova.”—RUTA 2:12.

1, 2. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te feruriruriraa i te mau hiˈoraa bibilia o te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau?

 UA TURAI te mǎtaˈu i te Atua e piti vahine ia aa i te hoê Pharao. Ua turai te faaroo i te hoê vahine faaturi ia faaû i te pohe no te paruru e piti manu Iseraela. Ua tauturu te feruriraa maitai e te haehaa i roto i te hoê fifi i te hoê vahine ia faaora i te taata e rave rahi e ia tapea i tei faatavaihia e Iehova eiaha ia roohia i te hara toto. Ua turai te faaroo i te Atua ra o Iehova e te aau farii maitai i te hoê vahine ivi e metua vahine ia horoa i ta ˈna maa hopea na te hoê peropheta a te Atua. O te tahi noa mau hiˈoraa bibilia teie o te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau.

2 E faaite to Iehova huru i nia i te mau vahine mai teie e to ˈna haamaitairaa ia ratou e ta ˈna e au roa ˈˈe, o te mau huru maitatai ïa i te pae varua, o te hau ê i te huru tane aore ra vahine. I roto i te ao o teie tau, o te haapeapea roa ra no te mau mea pae tino, e tautooraa ia haapao na mua i te huru pae varua. E nehenehe râ, mai tei faaitehia e te mau mirioni vahine mǎtaˈu i te Atua e tia ra ei tuhaa rahi roa o te nunaa o te Atua i teie mahana. Te pee ra te mau vahine Kerisetiano mai teie i te faaroo, te feruriraa maitai, te farii maitai, e te tahi atu mau huru maitatai i faaitehia e te mau vahine mǎtaˈu i te Atua i faahitihia i roto i te Bibilia. Parau mau, e hinaaro atoa te mau tane Kerisetiano e pee i te mau huru maitatai i faaitehia e te mau vahine hiˈoraa maitai mai teie i tahito ra. No te ite e nafea ia na reira i nia i te hoê faito rahi aˈe, e hiˈopoa hohonu atu â anaˈe i te mau faatiaraa bibilia no nia i te mau vahine i faahitihia i te omuaraa.—Roma 15:4; Iakobo 4:8.

Na vahine tei aa i te hoê Pharao

3, 4. (a) No te aha Sipera e o Pua i patoi ai i te auraro ia Pharao i to ˈna faaueraa e haapohe i te mau tamaroa fanau apî atoa a Iseraela? (b) Mea nafea to Iehova faautua-maitai-raa i na vahine faafanau no to raua itoito e to raua mǎtaˈu ia ˈNa?

3 I te mau haavaraa i Nuremberg, tei tupu i Heremani i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tamata e rave rahi, o tei faahapahia i te haapoheraa i te taata, i te faatia i ta ratou ohipa ino ma te parau e ua auraro noa ratou i te mau faaueraa. A faaau na i teie nei i teie mau taata e na vahine faafanau Iseraela o Sipera e o Pua, i ora na i Aiphiti i tahito ra a arii ai te hoê Pharao haavî aita i faaitehia te iˈoa. No te mǎtaˈu e ia maraa taue te huiraatira ati Hebera, ua faaue Pharao i na vahine e haapohe i te mau tamaroa fanau apî ati Hebera atoa. Mea nafea na vahine i te pahonoraa i tera faaueraa ino? “Aore aˈera [raua] i rave i ta te arii o Aiphiti i parau mai ia raua ra, vaiiho noa ˈtura râ i te mau tamarii tamaroa ia ora noa na.” No te aha teie na vahine i ore ai i hema i te mǎtaˈu taata? No to raua hoi ‘mǎtaˈu i te Atua’ mau.—Exodo 1:15, 17; Genese 9:6.

4 Oia, ua imi raua i te haapuraa ia Iehova ra, e ei faahoˈiraa, ua riro oia ei “paruru” no raua i te riri rahi o Pharao. (Samuela 2, 22:31; Exodo 1:18-20) Aita râ ta Iehova haamaitairaa i faaea noa i reira. Ua faautua maitai oia ia Sipera e ia Pua e to raua iho fetii. Ua haamaitai atoa oia i teie na vahine ma te tapao i to raua iˈoa e ta raua mau ohipa i roto i ta ˈna Parau faauruahia ia taio te mau ui no a muri aˈe, area to te Pharao iˈoa râ, aita i haamanaˈo-faahou-hia.—Exodo 1:21; Samuela 1, 2:30b; Maseli 10:7.

5. E nafea te vahine Kerisetiano e rave rahi i teie tau e faaite ai i te hoê â haerea e to Sipera e to Pua, e e nafea Iehova e faautua maitai ai ia ratou?

5 Te vai ra anei te mau vahine mai ia Sipera e ia Pua i teie tau? Oia mau! I te mau matahiti atoa, e mau tausani vahine mai teie o te poro i te poroi faaora o te Bibilia ma te mǎtaˈu ore i te mau fenua e opani ai “te parau a te arii” i te reira, noa ˈtu e e nehenehe ratou e ere i to ratou tiamâraa aore ra to ratou ora atoa. (Hebera 11:23; Ohipa 5:28, 29) Ma te turaihia e te here i te Atua e te taata-tupu, eita te mau vahine itoito mai teie e vaiiho i te hoê taata ia tapea ia ratou eiaha ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia vetahi ê. No reira e rave rahi vahine Kerisetiano e faaruru ai i te patoiraa e te hamani-ino-raa. (Mareko 12:30, 31; 13:9-13) Mai ia Sipera e ia Pua, ua ite maitai Iehova i te mau ohipa a te mau vahine maitai e te itoito mai teie, e e faaite oia i to ˈna here ia ratou ma te faaherehere i to ratou iˈoa i roto i ta ˈna “buka ora,” a faaoromai ai ratou ma te haapao maitai e tae atu i te hopea.—Philipi 4:3; Mataio 24:13.

E faaoaoa te hoê vahine faaturi tahito i to Iehova aau

6, 7. (a) Eaha ta Rahaba i ite no nia ia Iehova e to ˈna nunaa, e mea nafea teie ite i te ohiparaa i nia ia ˈna? (b) E nafea te Parau a te Atua e haamaitai ai ia Rahaba?

6 I te matahiti 1473 H.T.T., te ora ra te hoê vahine faaturi o Rahaba te iˈoa i te oire Kanaana o Ieriko. E au ra e e vahine ite maitai o Rahaba. I te imiraa e piti manu Iseraela i te tapuni i roto i to ˈna fare, ua nehenehe oia e faaite ia raua i te mau tuhaa rii taa maitai no nia i te Revaraa semeio o Iseraela mai Aiphiti, noa ˈtu e ua tupu te reira e 40 matahiti na mua ˈtu! Ua ite atoa oia i te mau upootiaraa hopea nei a Iseraela i nia i na arii ati Amori ra o Sihona e o Oga. A tapao na mea nafea tera ite i te ohiparaa i nia ia ˈna. Ua parau oia i na manu e: “Ua ite au e, ua horoahia e Iehova te fenua na outou, . . . o to outou Atua ra hoi o Iehova, o te Atua ïa no te raˈi i nia ra, e no raro atoa nei no te fenua.” (Iosua 2:1, 9-11) Oia, ua putapû maitai to Rahaba aau i ta ˈna i ite no nia ia Iehova e ta ˈna mau ohipa i rave no Iseraela e ua tiaturi oia ia ˈna.—Roma 10:10.

7 Ua turai to Rahaba faaroo ia ˈna ia ohipa. Ua farii “maitai” oia i na manu Iseraela e ua auraro oia i ta raua mau faaueraa faaora a aro ai Iseraela ia Ieriko. (Hebera 11:31; Iosua 2:18-21) Aita e feaaraa e ua faaoaoa ta Rahaba mau ohipa o te faaroo i to Iehova aau, no te mea ua faaurua oia i te pǐpǐ Kerisetiano ra o Iakobo ia tuu i to ˈna iˈoa i pihai iho i to Aberahama, te taua o te Atua, ei hiˈoraa ia pee te mau Kerisetiano. Ua papai Iakobo e: “Oia atoa hoi te faaturi ra o Rahaba, aita anei oia i tiahia i te ohipa, a farii ai oia i na manu ra, e tuu atura hoi na te tahi eˈa ê?”—Iakobo 2:25.

8. Mea nafea to Iehova haamaitairaa ia Rahaba no to ˈna faaroo e no to ˈna auraro?

8 Ua faautua maitai Iehova ia Rahaba na roto i te tahi mau ravea. I te hoê pae, ua faaora semeio oia ia ˈna e te mau taata atoa o tei imi i te tapuni i roto i to ˈna fare—oia hoi “te utuafare atoa o tana metua tane, e ta ˈna atoa ra hoi.” I muri aˈe, ua vaiiho oia i teie mau taata ia parahi “i roto ia Iseraela,” i reira to ratou faariroraahia ei taata tumu. (Iosua 2:13; 6:22-25; Levitiko 19:33, 34) E ere râ tera anaˈe. Ua horoa atoa Iehova na Rahaba i te fanaˈoraa taa ê e riro ei vahine tupuna no Iesu Mesia. E faaiteraa puai mau te reira o te aau aroha i nia i te hoê vahine o tei riro na i mutaa iho ei vahine haamori idolo Kanaana! *Salamo 130:3, 4.

9. E nafea to Iehova huru i nia ia Rahaba e i nia vetahi mau vahine Kerisetiano i te senekele matamua e faaitoito ai i te tahi mau vahine i teie tau?

9 Mai ia Rahaba, ua faarue te tahi mau vahine Kerisetiano, mai te senekele matamua e tae mai i teie tau, i te hoê oraraa morare ore no te faaoaoa i te Atua. (Korinetia 1, 6:9-11) Aita e feaaraa e ua paari mai te tahi pae o ratou i roto i te hoê huru oraraa e au i to Kanaana i tahito ra, i reira te morare ore i parare ai e i hiˈo-atoa-hia ˈi ei mea tia. Ua taui râ ratou i to ratou haerea, ma te turaihia e te faaroo niuhia i nia i te hoê ite mau o te mau Papai. (Roma 10:17) No reira, e nehenehe atoa e parau no nia i te mau vahine mai teie e ‘aita te Atua i haama ia ratou ia parauhia oia e e Atua no ratou.’ (Hebera 11:16) E fanaˈoraa mau â te reira!

Haamaitaihia no to ˈna feruriraa maitai

10, 11. Eaha te mau tupuraa no nia ia Nabala e ia Davida o tei turai ia Abigaila ia ohipa?

10 E rave rahi vahine haapao maitai no mutaa iho tei faaite i te feruriraa maitai ma te faahiahia, a faariro atu ai ia ratou ei mea faufaa roa no te nunaa o Iehova. O Abigaila, te vahine a te fatu fenua ona Iseraela ra o Nabala, te hoê o ratou. Ua tauturu to Abigaila feruriraa maitai i te faaora i te taata e ua tapea ia Davida, te arii o Iseraela no a muri aˈe, eiaha ia roohia i te hara toto. E nehenehe tatou e taio i te aamu o Abigaila i papaihia i roto i te Samuela 1, pene 25.

11 A haamata ˈi te aamu, te puhapa ra Davida e to ˈna mau hoa fatata ˈtu i te mau nǎnǎ a Nabala, ta ratou e paruru ra ma te aufau-ore-hia i te ao e te po ma te aau maitai i to ratou taeae Iseraela o Nabala. I te itiraa mai ta Davida maa, tono aˈera oia hoê ahuru tane apî ia Nabala ra no te ani i te maa. I teie nei, e ravea ta Nabala no te haamauruuru ia Davida e no te faatura ia ˈna mai tei faatavaihia e Iehova. Ua ohipa ê râ Nabala. I roto i te riri rahi, ua parau ino oia ia Davida e ua faahoˈi i na tane apî ma te maa ore. I to Davida faarooraa i te reira, haaputuputu ihora oia e 400 taata e mauhaa ta ratou, e e opua aˈera i te tahoo iho â. Ua ite Abigaila i te pahonoraa iria a ta ˈna tane e ua ohipa oioi e ma te haapao maitai ua tamǎrû ia Davida ma te hopoi i te maa rahi. I muri aˈe, ua haere oia iho ia Davida ra.—Irava 2-20.

12, 13. (a) Mea nafea to Abigaila haapapuraa e e vahine feruriraa maitai oia e te taiva ore atoa ia Iehova e ta ˈna i faatavai? (b) Eaha ta Abigaila i rave i to ˈna hoˈiraa i te fare, e mea nafea te mau mea i te tupuraa no ˈna?

12 I to Abigaila farereiraa ia Davida, te faaite ra ta ˈna aniraa haehaa i te aroha i to ˈna faatura hohonu i tei faatavaihia e Iehova. “E riro . . . Iehova i te haapapu i te utuafare o tau fatu; e te aro ra hoi tau fatu i te tamaˈi a Iehova,” ta ˈna ïa e parau ra, a na ô faahou atu ai e e faatavana Iehova ia Davida i nia ia Iseraela. (Irava 28-30) I te hoê â taime, ua faaite Abigaila i te itoito rahi ma te parau ia Davida e e aratai ta ˈna titauraa i te tahoo, mai te peu e eita e haavîhia, i te taparahiraa taata. (Irava 26, 31) Ua hoˈi faahou mai to Davida feruriraa maoti te haehaa, te faatura hohonu e te feruriraa maitai o Abigaila. Ua pahono atura oia e: “Ia haamaitaihia te Atua o Iseraela ra o Iehova, o tei tono mai ia oe i teie nei mahana i farerei mai ai oe ia ˈu: e ia ora na hoi oe i ta oe parau maitai, e ia ora hoi oe o tei tapea mai ia ˈu i teie nei mahana, ia ore ia manii te toto ia ˈu.”—Irava 32, 33.

13 I to ˈna hoˈiraa i te fare, ua imi Abigaila i te faaite ma te itoito i ta ˈna tane no te ô ta ˈna i horoa na Davida. I to ˈna râ iteraa ia ˈna, “ua taero” oia. No reira, ua tiai oia e ia pee to ˈna taero e ua paraparau ihora ia ˈna. Eaha to Nabala huru? Ua maere roa oia e ua roohia oia i te tahi huru paruparu. Ahuru mahana i muri aˈe, ua pohe oia i te rima o te Atua. I to Davida iteraa i te poheraa o Nabala, ani aˈera oia ia Abigaila ia faaipoipo, o ta ˈna i popou iho â e i faatura hohonu. Farii ihora Abigaila i ta Davida aniraa.—Irava 34-42.

E nehenehe anei outou e riro mai ia Abigaila?

14. Eaha te mau huru maitatai o Abigaila ta tatou paha e hinaaro e faahotu rahi atu â?

14 Te ite ra anei outou i te tahi mau huru maitatai o Abigaila ta oe—te tane aore ra te vahine anei—e hinaaro e faahotu rahi atu â? Peneiaˈe, e hinaaro outou e ohipa ma te haapao maitai aˈe ia tupu te mau fifi. Aore ra e hinaaro paha outou e paraparau ma te mǎrû e te au a uˈana ˈi te huru aau o vetahi ê e haaati ra ia outou. Mai te peu e e, no te aha e ore ai e pure ia Iehova no te reira? Te fafau ra oia e horoa i te paari, te haroaroaraa, e te puai feruriraa na te taata atoa ‘e ani â ma te faaroo.’—Iakobo 1:5, 6; Maseli 2:1-6, 10, 11.

15. I roto i teihea mau tupuraa e mea faufaa iho â ˈi no te mau vahine Kerisetiano ia faaite i te mau huru maitatai mai to Abigaila ra?

15 Mea faufaa iho â te huru maitatai no te hoê vahine ma te hoê tane tiaturi ore o te haapao rii ra aore ra aita roa ˈtu i te mau faaueraa tumu bibilia. Peneiaˈe, e inu hua oia. Auaa e e taui te mau tane mai teie i to ratou haerea. E na reira mau â e rave rahi—e pinepine ei pahonoraa i te peu mǎrû, te faatura hohonu, e te haerea viivii ore o ta ratou vahine.—Petero 1, 3:1, 2, 4.

16. Noa ˈtu eaha to ˈna mau tupuraa i te fare, e nafea te hoê tuahine Kerisetiano e faaite ai e te haafaufaa ra oia i to ˈna taairaa e Iehova hau aˈe i te mau mea atoa?

16 Noa ˈtu eaha te mau fifi ta outou e faaoromai ra i te fare, a haamanaˈo e ua ineine noa Iehova i te turu ia outou. (Petero 1, 3:12) A faaitoito ïa i te haapuai ia outou iho i te pae varua. A pure no te ani i te paari e ia hau te aau. Oia, a haafatata ˈtu â ia Iehova maoti te hoê haapiiraa bibilia tamau, te pure, te feruriruriraa, e te amuimuiraa i te mau hoa Kerisetiano. Aita to Abigaila here i te Atua e to ˈna huru i nia i ta ˈna tavini faatavaihia i haafifihia e te feruriraa pae tino o ta ˈna tane. Ua ohipa oia ia au i te mau faaueraa tumu parau-tia. I roto atoa i te hoê utuafare e tavini hiˈoraa maitai a te Atua te tane, e taa i te hoê vahine Kerisetiano e e mea faufaa no ˈna ia haa puai noa no te patu e no te atuatu i to ˈna iho huru pae varua. Parau mau, te faahepo ra te Bibilia i ta ˈna tane ia haapao ia ˈna i te mau pae varua e materia, i te pae hopea râ, e mea tia ia ohipa oia no to ˈna iho “ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.”—Philipi 2:12; Timoteo 1, 5:8.

Ua noaa ia ˈna “ta te peropheta ra utua maitai

17, 18. (a) Ua faaitehia te vahine ivi no Zarephate no teihea tamataraa taa ê i te faaroo? (b) Mea nafea te vahine ivi i te pahonoraa i ta Elia aniraa, e mea nafea to Iehova faautua-maitai-raa ia ˈna no te reira?

17 Te faaite ra te ravea i haapao ai Iehova i te hoê vahine ivi veve i te tau o te peropheta Elia e te mauruuru hohonu ra oia i te feia e turu ra i te haamoriraa mau ma te horoa ia ratou iho e ta ratou mau faufaa. No te hoê paˈurâ roa i te tau o Elia, ua faaû e rave rahi i te oˈe, tae noa ˈtu te hoê vahine ivi e ta ˈna tamaiti apî o te ora ra i Zarephate. I ta raua taime tamaaraa hopea, tae maira te hoê ratere—te peropheta Elia. E mea taa ê roa ta ˈna aniraa. Noa ˈtu e ua ite oia i te tupuraa peapea o te vahine ra, ua ani oia ia ˈna ia tunu i “te hoê pane monamona iti menemene” na ˈna, ma te faaohipa i ta ˈna hinu e faraoa ota hopea. Ua na ô faahou râ oia e: “Te na ô maira hoi te Atua o Iseraela o Iehova, E ore te hue faraoa e iti, e ore hoi e pau te farii hinu, e tae noa ˈtu i te mahana e hopoi mai ai Iehova i te ûa i te fenua nei.”—Te mau arii 1, 17:8-14; MN.

18 E nafea outou e pahono ai i tera aniraa faahiahia? “Ua rave” te vahine ivi no Zarephate, e au ra e ma te farii e e peropheta Elia na Iehova, “i ta Elia i parau maira.” Mea nafea to Iehova pahonoraa i ta ˈna ohipa o te farii maitai? Ua horoa semeio mai oia i te maa na te vahine, na ta ˈna tamaiti, e na Elia i te roaraa o te paˈurâ. (Te mau arii 1, 17:15, 16) Oia, ua horoa Iehova i “ta te peropheta ra utua [maitai]” na te vahine ivi no Zarephate noa ˈtu e e ere oia i te Iseraela. (Mataio 10:41; MN) Ua haamaitai atoa te Tamaiti a te Atua i teie vahine ivi i to ˈna faahitiraa ia ˈna ei hiˈoraa i mua i te mau taata faaroo ore o to ˈna oire tumu o Nazareta.—Luka 4:24-26.

19. E nafea e rave rahi vahine Kerisetiano i teie tau e faaite ai i te huru feruriraa o te vahine ivi no Zarephate, e eaha to Iehova manaˈo i teie mau vahine?

19 I teie tau, e rave rahi vahine Kerisetiano e faaite nei i te huru feruriraa o te vahine ivi no Zarephate. Ei hiˈoraa, i te mau hebedoma atoa, e farii maitai te mau tuahine Kerisetiano miimii ore—mea veve e rave rahi o ratou e e mau utuafare to ratou—i te mau tiaau ratere e ta ratou vahine. E tamaa te tahi atu e te mau tavini taime taatoa, e tauturu i te feia riirii, aore ra na roto i te tahi atu ravea e horoa ia ratou iho e ta ratou mau faufaa no te turu i te ohipa a te Basileia. (Luka 21:4) Te ite ra anei Iehova i te mau haapaeraa mai teie? Oia mau! “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.”—Hebera 6:10.

20. Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

20 I te senekele matamua, ua fanaˈo tau vahine mǎtaˈu i te Atua i te fanaˈoraa taa ê e turu ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo. I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou mea nafea teie mau vahine i te faaoaoaraa i to Iehova aau e te mau hiˈoraa o te mau vahine i teie tau o te tavini ra ia Iehova ma te aau atoa, i roto atoa i te mau tupuraa fifi.

[Nota i raro i te api]

^ par. 8 Te faahiti ra to Iesu nanairaa tupuna, i papaihia e Mataio, e maha vahine na roto i to ratou iˈoa—o Tamara, o Rahaba, o Ruta, e o Maria. Ua haafaufaa-rahi-hia ratou atoa i roto i te Parau a te Atua.—Mataio 1:3, 5, 16.

Haamanaˈoraa

• Mea nafea te mau vahine i muri nei i te faaoaoaraa i to Iehova aau?

• Sipera e o Pua

• Rahaba

• Abigaila

• Te vahine ivi no Zarephate

• E nafea te feruriruriraa i te mau hiˈoraa i vaiihohia mai e teie mau vahine e tauturu ai ia tatou iho? A horoa i te hiˈoraa.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

E rave rahi vahine haapao maitai tei tavini i te Atua noa ˈtu “te parau a te arii”

[Hohoˈa i te api 24]

No te aha e hiˈoraa maitai ai o Rahaba ei vahine faaroo?

[Hohoˈa i te api 24]

Eaha te mau huru maitatai ta Abigaila i faaite ta outou e hinaaro e pee atu?

[Hohoˈa i te api 25]

E rave rahi vahine Kerisetiano i teie tau e faaite nei i te huru feruriraa o te vahine ivi no Zarephate