Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia

A tauturu ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia

A tauturu ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia

“Ua parau maira Ageripa ia Paulo, Ua fatata vau i te riro ei [K]erisetiano ia oe.”—OHIPA 26:28.

1, 2. No te aha te aposetolo Paulo i tia ˈi i mua i te tavana Phesito e te arii Heroda Ageripa II?

 I KAISAREA i te matahiti 58 T.T., ua farerei te arii Heroda Ageripa II e to ˈna tuahine o Bereni i te tavana Roma o Porio Phesito. Ua haere mai raua i te titau-manihini-raa a te tavana Phesito “ma te ahaaha rahi, e tomo maira i roto i te vahi faarooraa, e te mau tapena rarahi atoa, e te feia mana i taua oire ra.” I nia i te faaueraa a Phesito, ua arataihia te aposetolo Kerisetiano ra o Paulo i mua ia ratou. Eaha tei tupu a tia ˈi teie pǐpǐ a Iesu Mesia i mua i te tiripuna a te tavana Phesito?—Ohipa 25:13-23.

2 Na ta Phesito i parau i ta ˈna mau manihini e pahono mai. Ua na ô oia e: “E te arii, e Ageripa, e o outou atoa nei, e homa, te ite nei outou i teie nei taata no ˈna te parau a te ati Iuda atoa i parau mai ia ˈu nei i Ierusalema, e i ǒ nei atoa hoi, i te piiraa mai e, Eita oia e tia ia vaiiho ora noa mai â. Ite aˈera vau e, aita a ˈna hara e au ai te pohe, oia iho hoi i parau e, ei ia Auguso vau, manaˈo roa aˈera vau e hopoi ia ˈna i reira. Aita hoi a ˈu parau i itea-papu-hia ia papai atu i tau arii ra i teie nei taata, i aratai mai ai au ia ˈna i mua i to aro, e te arii, e Ageripa, e i mua atoa hoi ia outou, ia noaa ta ˈu parau ei papairaa ˈtu ia oti i te uihia ra. E mea tia ore hoi ia ˈu ia hopoi i te taata tapeahia ra, e aore atoa e faaite atu i te mau hara i parihia mai ai oia ra.”—Ohipa 25:24-27.

3. No te aha te mau aratai haapaoraa i pari ai ia Paulo?

3 Te faaite ra ta Phesito mau parau e ua pari-haavare-hia o Paulo i te orureraa hau—te hoê hara o te pohe te utua. (Ohipa 25:11) Aita râ ta Paulo e hara. No ǒ mai te mau pariraa i te mau aratai haapaoraa pohehae no Ierusalema. Ua patoi ratou i ta Paulo ohipa ei taata poro i te Basileia e ua riri roa ratou e ua tauturu oia ia vetahi ê ia riro ei pǐpǐ a Iesu Mesia. Ma te tiai-maitai-hia, ua arataihia Paulo mai Ierusalema e tae atu i te oire tapaeraa pahi o Kaisarea, i reira to ˈna aniraa ia Kaisara. Mai reira, e afaihia oia i Roma.

4. Eaha te parau maere ta te arii Ageripa i faahiti?

4 A feruri na ia Paulo i roto i te aorai o te tavana i mua i te hoê pǔpǔ to roto atoa te hoê arii o te hoê tuhaa fenua rahi o te Hau emepera Roma. E fariu tia ˈtu te arii Ageripa ia Paulo e e parau e: “E parau noa mai oe i te parau.” A paraparau noa ˈi Paulo, e tupu te hoê ohipa faahiahia. E haamata ta Paulo parau i te ohipa i nia i te arii. Oia mau, e na ô te arii Ageripa e: “Ua fatata vau i te riro ei [K]erisetiano ia oe.”—Ohipa 26:1-28.

5. No te aha i manuïa roa ˈi ta Paulo mau parau ia Ageripa?

5 A feruri noa na! Ei faahopearaa o ta Paulo parururaa aravihi, ua putapû te hoê arii i te puai rahi haaputapû roa o te Parau a te Atua. (Hebera 4:12) Eaha ta Paulo parururaa i manuïa roa ˈi? E eaha ta tatou e haapii na roto ia Paulo o te tauturu ia tatou i roto i ta tatou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ? Mai te peu e e hiˈopoa tatou i ta ˈna parururaa, e piti manaˈo faufaa maramarama maitai e matara ra: (1) Ua haapapu Paulo i te manaˈo i roto i ta ˈna faaiteraa. (2) Ua faaohipa oia i to ˈna ite i te Parau a te Atua ma te aravihi, mai te hoê atoa rahua e faaohipa i te hoê mauhaa ma te manuïa.

A haapapu i te manaˈo

6, 7. (a) Ia au i te Bibilia, eaha te auraa o “te haapapuraa i te manaˈo”? (b) Eaha te tuhaa a te haapapuraa i te manaˈo i roto i te tautururaa ia vetahi ê ia farii i te hoê haapiiraa bibilia?

6 I roto i te buka Ohipa, ua faaohipa-pinepine-hia te mau parau Heleni no te haapapuraa i te manaˈo no te faataa i ta Paulo pororaa. Eaha te auraa o te reira e ta tatou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

7 I roto i te reo tumu o te mau Papai Heleni Kerisetiano, te auraa “e haapapu i te manaˈo,” “e noaa” aore ra “e faataui i te manaˈo maoti te haaferuriraa aore ra te mau manaˈo morare,” ta Vine ïa e parau ra i roto i ta ˈna titionare (Expository Dictionary of New Testament Words). E haamaramarama hau atu â te hiˈopoaraa i te auraa tumu. Te horoa ra te reira i te manaˈo o te tiaturi. No reira, mai te peu e e haapapu outou i te manaˈo o te hoê taata ia farii i te hoê haapiiraa bibilia, ua noaa ia outou to ˈna tiaturi, e te tiaturi ra hoi oia i te tanoraa o tera haapiiraa. Parau mau, eita e navai ia faaite i te hoê taata i ta te Bibilia e parau ra ia tiaturi oia e ia haa ˈtu. E mea tia ia papu i te taata e faaroo maira e e parau mau ta outou, noa ˈtu e e tamarii, e taata tapiri, e hoa ohipa, e hoa haapiiraa, aore ra e fetii oia.—Timoteo 2, 3:14, 15.

8. Eaha te titauhia no te faatiaturi i te hoê taata i te hoê parau mau bibilia?

8 E nafea outou e faatiaturi ai i te hoê taata e e parau mau ta outou e poro ra no roto mai i te Parau a te Atua? Maoti te haaferuriraa tano, te faahitiraa parau papu, e te taparuparuraa aau tae, ua tutava Paulo i te faataui i te manaˈo o te feia ta ˈna i paraparau. * No reira eiaha e faaite noa e e parau mau te tahi mea, e mea titauhia ia horoa outou i te haapapuraa e au no te paturu i ta outou faahitiraa. E nafea ïa? Ia papu ia outou e ua niu-maite-hia ta outou faahitiraa i nia i te Parau a te Atua eiaha i nia i to outou iho manaˈo. A faaohipa atoa i te haapapuraa hau no te paturu i ta outou mau faahitiraa haavare ore i te mau Papai. (Maseli 16:23) Mai te peu e e faaite outou e e fanaˈo te huitaata faaroo i te ora i nia i te hoê fenua paradaiso, ei hiˈoraa, a paturu i tera faahitiraa e te hoê irava bibilia, mai te Luka 23:43 aore ra te Isaia 65:21-25. E nafea outou e paturu hau atu â ˈi i ta outou irava? E nehenehe outou e faaohipa i te mau hiˈoraa no roto mai i te tupuraa o te taata e faaroo maira. E nehenehe outou e haamanaˈo ia ˈna i te mau oaoaraa noa e te tamoni ore no roto mai i te hoê toparaa mahana nehenehe, te noˈanoˈa o te hoê tiare, te monamona o te hoê maa tanu, aore ra te oaoa ia mataitai i te hoê maiaa manu e faatamaa ra i ta ˈna fanauˈa. A tauturu ia ˈna ia ite e te haapapu ra te mau oaoaraa mai teie e e hinaaro te Atua Poiete ia oaoa tatou i te ora i te fenua nei.—Koheleta 3:11, 12.

9. E nafea tatou e faaite ai i te feruriraa au noa i roto i ta tatou pororaa?

9 Ia tutava outou i te haapapu i te manaˈo o te hoê taata ia farii i te tahi haapiiraa o te Bibilia, a ara e eiaha to outou anaanatae ia faaetaeta ia outou, a tapiri atu ai i te feruriraa e te mafatu o te taata e faaroo maira. Te faaara maira te buka École du ministère e: “E pinepine eita e farii-maitai-hia te hoê faahitiraa etaeta i te parau mau, o te faahapa ra i te hoê tiaturiraa hape ta te taata e poihere ra, noa ˈtu e ua paturuhia e te faahitiraa o te hoê tapura roa o te mau irava. Ei hiˈoraa, mai te peu e e faahapa noa tatou i te hoê oroa faaroo matau-rahi-hia ma te parau e e oroa etene, eita paha te reira e faataui i te hiˈoraa a tera taata i tera peu. E pinepine e manuïa aˈe ia haaferuri ia ˈna.” No te aha ia au noa ta tatou tutavaraa? Te na ô ra te buka e: “E faaitoito te hoê haaferuriraa faanaho-maitai-hia i te aparauraa, e horoa i te taata i te tahi mea ia feruri i muri aˈe, e e haamatara i te uputa no te mau tauaparauraa no a muri aˈe. E nehenehe te reira e haapapu roa i te manaˈo.”—Kolosa 4:6.

E haaputapû te haapapuraa i te manaˈo i te mafatu

10. Mea nafea to Paulo haamataraa i ta ˈna parururaa i mua ia Ageripa?

10 E hiˈopoa maite anaˈe i teie nei i ta Paulo mau parau parururaa i roto i te Ohipa pene 26. A tapao na mea nafea to ˈna haamataraa i ta ˈna orero. No te omua i ta ˈna tumu parau, ua itea ia Paulo te hoê niu tano e haapopou ai oia ia Ageripa, noa ˈtu e e taairaa hairiiri to te arii e to ˈna tuahine o Bereni. Ua parau Paulo e: “E te arii, e Ageripa, ua maitai roa vau, o vau e parau noa ia ˈu iho i teie nei mahana i mua i to aro nei, i te mau mea atoa i parihia mai ai au e te ati Iuda nei. No te mea ua ite oe i te mau peu atoa, e te mau parau atoa a te ati Iuda; e teie nei, teie ta ˈu parau ia oe, e faaroo maite mai oe ia ˈu.”—Ohipa 26:2, 3.

11. Mea nafea ta Paulo mau parau ia Ageripa i te faaiteraa i te faatura, e eaha te maitai i noaa mai?

11 Ua tapao anei outou e ua farii Paulo i to Ageripa tiaraa teitei ma te parau ia ˈna ma to ˈna iˈoa toroa, arii? Ua faaite te reira i te faatura, e maoti ta ˈna maitiraa paari i te mau taˈo, ua faatura Paulo ia Ageripa. (Petero 1, 2:17) Ua taa ia Paulo e mea ite Ageripa i te mau peu e ture fifi a to ˈna mau melo huiraatira ati Iuda e ua parau e ua oaoa oia e e nehenehe ta ˈna e paruru ia ˈna i mua i te hoê arii ite maitai mai teie. Aita Paulo, te hoê Kerisetiano, i haa mai te huru ra e ua teitei aˈe oia ia Ageripa, e ere i te hoê Kerisetiano. (Philipi 2:3) Ua ani râ Paulo i te arii ia faaroo maite ia ˈna. No reira, ua faatupu Paulo i te hoê huru tupuraa e farii mau â ˈi Ageripa, oia atoa te tahi atu mau taata, i ta ˈna e vauvau. Ua haamau oia i te hoê niu, te hoê mea e tu ai te manaˈo no te patu i ta ˈna mau faahitiraa.

12. I roto i te pororaa i te Basileia, e nafea tatou e haaputapû ai i te mafatu o te taata?

12 Mai ia Paulo i mua ia Ageripa, mai te omuaraa e tae atu i te hopea o ta tatou faaiteraa i te poroi o te Basileia, e haaputapû anaˈe i te mafatu. E nehenehe tatou e na reira ma te faatura mau i te taata ta tatou e poro nei e te anaanatae mau ia ˈna aore ra i to ˈna oraraa e to ˈna manaˈo taa ê.—Korinetia 1, 9:20-23.

A faaohipa i te Parau a te Atua ma te aravihi

13. E nafea outou, mai ia Paulo, e turai ai i te taata e faaroo maira?

13 Ua hinaaro Paulo e turai i te taata e faaroo maira ia haa ia au i te parau apî maitai. (Tesalonia 1, 1:5-7) No reira, ua haaputapû oia i to ratou mafatu taipe, te pu o te mau manaˈo turai. A hiˈopoa faahou ai tatou i ta Paulo parururaa i mua ia Ageripa, a tapao na e mea nafea to Paulo ‘tufaraa i te parau a te Atua ma te tia’ ma te faahiti i tei parauhia e Mose e te mau peropheta.—Timoteo 2, 2:15.

14. A faataa mea nafea to Paulo haapapuraa i te manaˈo i mua ia Ageripa.

14 Ua ite Paulo e e ati Iuda iˈoa noa o Ageripa. Ma te faaohipa i to Ageripa ite i te haapaoraa ati Iuda, ua haaferuri Paulo e ua taai-mau-hia ta ˈna pororaa e ‘te parauraa ˈtu i ta Mose e ta te mau peropheta anaˈe i parau maira e e tupu’ no nia i te poheraa e te tia-faahou-raa o te Mesia. (Ohipa 26:22, 23) Ua ui roa ˈtu Paulo ia Ageripa: “E te arii, e Ageripa, ua faaroo oe i te mau peropheta?” Tei mua Ageripa i te hoê fifi. Mai te peu e e parau oia e ua faarue oia i te mau peropheta, e ino ïa to ˈna roo ei ati Iuda tiaturi. Mai te peu râ e e farii oia i ta Paulo haaferuriraa, e farii ïa oia i mua i te taata i te manaˈo o te aposetolo a parauhia ˈtu ai oia e Kerisetiano. Ua pahono Paulo ma te paari i ta ˈna iho uiraa e: “Ua faaroo oe, ua ite au.” Mea nafea te mafatu o Ageripa i te turairaa ia ˈna ia pahono? Ua pahono oia e: “Ua fatata vau i te riro ei [K]erisetiano ia oe.” (Ohipa 26:27, 28) Noa ˈtu e aita Ageripa i riro mai ei Kerisetiano, ua haaputapû mau â Paulo i to ˈna mafatu i ta ˈna poroi.—Hebera 4:12.

15. Mea nafea to Paulo haamauraa i te hoê amuiraa i Tesalonia?

15 Ua tapao anei outou e ta Paulo faaiteraa i te parau apî maitai, o te pororaa ïa e te haapapuraa i te manaˈo atoa? No to Paulo faaohiparaa i te reira a ‘tufa ˈi oia i te parau a te Atua ma te tia,’ ua riro te tahi pae o tei faaroo ia ˈna ei taata tiaturi. Te reira tei tupu i Tesalonia, i to Paulo farereiraa i te ati Iuda e te Etene mǎtaˈu i te Atua i roto i te sunago. Te na ô ra te faatiaraa i roto i te Ohipa 17:2-4 e: “Ua tomo atura Paulo i roto ia ratou ra, o ta ˈna ïa peu, e a toru aˈera sabati i te parauraa ˈtu ia ratou i te parau i papaihia ra, i te haamahorahoraraa i taua parau ra, e te faaite-papu-raa ˈtu e, ia pohe â te Mesia, e ia tia faahou mai mai te pohe mai ra e tia ˈi . . . Ua faaroo maira e tahi pae.” Ua haapapu Paulo i te manaˈo. Ua haaferuri, ua faataa, e ua haapapu oia maoti te mau Papai e o Iesu te Mesia tei tǎpǔ-maoro-hia mai. Te faahopearaa? Ua haamauhia te hoê amuiraa o te feia tiaturi.

16. E nafea tatou e oaoa rahi aˈe ai i roto i te pororaa i te Basileia?

16 E nehenehe anei outou e aravihi atu â i roto i te haapapuraa i te manaˈo ia faataa outou i te Parau a te Atua? Mai te peu e e, e mauruuru e e oaoa ˈtu â outou iho i roto i ta outou pororaa e haapiiraa i te taata i te Basileia o te Atua. Tera te tupuraa o te feia poro i te parau apî maitai o tei pee i te mau manaˈo tauturu e faaohipa hau atu â i te Bibilia i roto i te pororaa.

17. No te faaite e nafea ia faufaahia i te faaohiparaa i te Bibilia i roto i ta tatou taviniraa, a faatia mai i te hoê tupuraa aore ra a horoa mai i te manaˈo tumu o teie paratarafa.

17 Ei hiˈoraa, ua papai te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova e: “Mea rahi te taeae e te tuahine e tapea nei i te Bibilia i roto i to ratou rima ia poro ratou i tera uputa i tera uputa. Ua tauturu te reira i te feia poro ia taio i te hoê irava i te taata e rave rahi ta ratou e farerei. Ua tauturu i te fatu fare e te taata poro ia taai i te Bibilia, eiaha noa te mau vea e buka, i ta tatou taviniraa.” Parau mau, ia itehia ta tatou Bibilia ia poro tatou, tei te huru ïa o te tupuraa rau, oia atoa te mau peu a te fenua iho. Noa ˈtu râ, e hinaaro tatou ia noaa te roo ei mea ite i te faaohipa i te Parau a te Atua no te turai ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia.

Ia noaa ia outou to te Atua manaˈo i te taviniraa

18, 19. (a) E nafea te Atua e hiˈo ai i ta tatou taviniraa, e no te aha tatou e atuatu ai i te reira? (b) Na te aha e tauturu ia tatou ia haamanuïa i ta tatou mau farerei-faahou-raa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E nafea ia manuïa i roto i te mau farerei-faahou-raa,” i te api 14.

18 Te tahi atu ravea e putapû ai te mafatu o te taata, o te hiˈoraa ïa i te taviniraa ia au i te manaˈo o te Atua e ia faaoromai. To te Atua hinaaro, “ia noaa” i te huru taata atoa “te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:3, 4) E ere anei tera to tatou hinaaro? E mea faaoromai atoa Iehova, e e horoa to ˈna faaoromai i te mau ravea na te taata e rave rahi ia tatarahapa. (Petero 2, 3:9) No reira, ia ite tatou i te tahi taata e hinaaro e faaroo i te poroi o te Basileia, e titauhia paha ia haere noâ e farerei no te atuatu i taua anaanatae ra. E titau te reira i te taime e te faaoromai ia ite i te huero o te parau mau ia tupu. (Korinetia 1, 3:6) E horoa mai te tumu parau tarenihia i muri nei “E nafea ia manuïa i roto i te mau farerei-faahou-raa” i te tahi mau manaˈo tauturu no te atuatu i te anaanatae mai teie. A haamanaˈo, te taui noa nei te oraraa o te taata—to ratou mau fifi e tupuraa. E titauhia paha ia tautoo no te ite ia ratou i te fare, eita râ te tutavaraa e mâuˈa. E hinaaro tatou e horoa na ratou i te hoê ravea e faaroo ai ratou i te poroi faaora a te Atua. A ani ïa i te Atua ra o Iehova i te paari na roto i te pure no te faahotu i to outou mau aravihi no te haapapu i te manaˈo i roto i ta outou ohipa tautururaa ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia.

19 Ua itea anaˈe te hoê o te hinaaro ra e faaroo hau atu â i te poroi o te Basileia, eaha ˈtu â ta tatou e rave ei rave ohipa Kerisetiano? E tauturu mai ta tatou tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ par. 8 No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te haapapuraa i te manaˈo, a hiˈo i te mau haapiiraa 48 e 49 o te buka Tirez profit de l’École du ministère théocratique, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha tei haamanuïa i ta Paulo parururaa i mua i te arii Ageripa?

• E nafea ta tatou poroi e haaputapû ai i te mafatu?

• Na te aha e tauturu ia tatou ia faaohipa i te Parau a te Atua ma te manuïa ia putapû te mafatu?

• E nafea ia hiˈo i te taviniraa ia au i ta te Atua hiˈoraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 14]

E nafea ia manuïa i roto i te mau farerei-faahou-raa

• A anaanatae mau i te taata.

• A maiti i te hoê tumu parau bibilia anaanatae no te aparau.

• A faaineine i te fatu fare no te mau farerei-faahou-raa atoa.

• A manaˈonaˈo i te taata i muri aˈe i te vaiihoraa ia ˈna.

• A hoˈi oioi atu, peneiaˈe hoê aore ra e piti mahana i muri aˈe, no te atuatu i te anaanatae.

• A haamanaˈo e ta outou fa, e haamata ïa i te hoê haapiiraa bibilia i te fare.

• A pure e ia faatupu Iehova i te anaanatae.

[Hohoˈa i te api 12]

Ua faaohipa Paulo i te haapapuraa i te manaˈo i to ˈna tiaraa i mua i te tavana Phesito e te arii Ageripa