Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A tufa i te Parau a te Atua ma te tia’

‘A tufa i te Parau a te Atua ma te tia’

‘A tufa i te Parau a te Atua ma te tia’

“E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—TIMOTEO 2, 2:15.

1, 2. (a) No te aha te mau rave ohipa e hinaaro ai i te mau mauhaa? (b) Te rave ra te mau Kerisetiano i teihea ohipa, e e nafea ratou e faaite ai e te mata na ra ratou i te Basileia?

 E HINAARO te mau rave ohipa i te mau mauhaa no te rave i ta ratou mau ohipa. Eita râ e navai. E hinaaro te hoê rave ohipa i te mauhaa e tano, e e titauhia ia faaohipa maitai oia i te reira. Ei hiˈoraa, mai te peu e a hamanihia ˈi te hoê tamaru, te hinaaro ra outou e patiti e piti iri raau, eita te hamara e te naero e navai. E hinaaro outou e ite e nafea ia patiti i te raau ma te ore e haafefe i te naero. E mea fifi roa e mea fiu atoa ia patiti i te naero i nia i te raau ma te ore e ite e nafea ia faaohipa i te hamara. E tauturu râ te mau mauhaa i faaohipa-maitai-hia ia tatou ia rave i te mau ohipa ma te mau faahopearaa mauruuru.

2 Ei Kerisetiano, e ohipa ta tatou. E ohipa faufaa roa. Ua faaue Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘mata na i te imi i te basileia.’ (Mataio 6:33) E nafea ia na reira? Te ravea matamua, o te faaiteraa i te itoito rahi i roto i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Te piti, o te niu-papu-raa i ta tatou taviniraa i nia i te Parau a te Atua. Te toru, o te haerea maitai. (Mataio 24:14; 28:19, 20; Ohipa 8:25; Petero 1, 2:12) Ia manuïa e ia oaoa tatou i roto i teie ohipa Kerisetiano, e hinaaro tatou i te mau mauhaa e tano e te ite e nafea ia faaohipa maitai atu. I roto i teie tuhaa, e hiˈoraa maitai to te aposetolo Paulo ei rave ohipa Kerisetiano, e ua faaitoito oia i te mau hoa faaroo ia pee ia ˈna. (Korinetia 1, 11:1; 15:10) Eaha ïa ta tatou e haapii na roto ia Paulo, to tatou hoa ohipa?

Paulo—te hoê taata poro itoito rahi i te Basileia

3. No te aha e nehenehe ai e parau e e rave ohipa itoito rahi a te Basileia o Paulo?

3 Teihea huru rave ohipa o Paulo? E mea itoito rahi mau â oia. Ua faaitoito uˈana Paulo i te haaparare i te parau apî maitai na te hoê tuhaa fenua aano e haaati ra i te Mediteranea. Ma te horoa i te hoê tumu o ta ˈna pororaa oaoa i te Basileia, ua na ô teie aposetolo rohirohi ore e: “Parau noâ hoi au i te evanelia, aita o ˈu arueraa: eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Korinetia 1, 9:16) Ua anaanatae anei Paulo i te faaora-noa-raa ia ˈna? Aita. E ere oia i te hoê taata pipiri. Ua hinaaro râ oia ia fanaˈo atoa vetahi ê i te parau apî maitai. Ua papai oia e: “No te evanelia i na reira ˈi au, ia noaa atoa ia ˈu i ta te evanelia ra.”—Korinetia 1, 9:23.

4. Eaha te mauhaa ta te mau rave ohipa Kerisetiano e haafaufaa roa ˈˈe?

4 E rave ohipa aau faahaihai te aposetolo Paulo o tei taa e eita ta ˈna e nehenehe e tiaturi noa i to ˈna iho ite. Mai te hoê tamuta e hinaaro i te hoê hamara, ua hinaaro Paulo i te mauhaa e tano no te faaô i te parau mau a te Atua i roto i te mafatu o te taata. Eaha te mauhaa ta ˈna i faaohipa na mua roa? O te Parau ïa a te Atua, te mau Papai Moˈa. Hoê â huru, o te Bibilia taatoa te mauhaa matamua roa ta tatou e faaohipa no te faariro i te taata ei pǐpǐ.

5. No te riro ei tavini manuïa, eaha te titauhia ia rave tatou hau atu â i te faahiti-noa-raa i te mau irava?

5 Ua ite Paulo e e titau hau atu â te tufaraa i te Parau a te Atua ma te tia i te faahiti-noa-raa ˈtu. Ua “haapapu” oia “i te manaˈo.” (Ohipa 28:23, MN) Mea nafea? Ua faaohipa Paulo ma te manuïa i te Parau papaihia a te Atua no te turai e rave rahi ia farii i te parau mau o te Basileia. Ua haaferuri oia ia ratou. E toru avaˈe i roto i te hoê sunago i Ephesia, ua ‘[orero] Paulo e [ua haapapu i te manaˈo no nia] i te basileia o te Atua.’ ‘A etaeta ˈi e tahi pae e a ore ai e faaroo,’ ua faaroo te tahi atu. Ei faahopearaa o ta Paulo taviniraa i Ephesia, “ua tupu noa te Parau a Iehova e ua vai puai noa.”—Ohipa 19:8, 9, 20; MN.

6, 7. Mea nafea to Paulo haamaitairaa i ta ˈna taviniraa, e e nafea tatou e na reira atoa ˈi?

6 Ei taata poro itoito rahi i te Basileia, ‘ua haamaitai Paulo i to ˈna toroa.’ (Roma 11:13) Mea nafea? Aita oia i anaanatae i te faatietie ia ˈna iho; aita atoa oia i haama ia itehia mai oia i mua i te taata, ei hoa rave ohipa a te Atua. Ua hiˈo râ oia i ta ˈna taviniraa ei fanaˈoraa taa ê rahi roa. Ua tufa Paulo i te Parau a te Atua ma te aravihi e te manuïa. Ua faaitoito ta ˈna ohipa hotu maitai ia vetahi ê, ma te turai ia ratou ia rave faahope roa ˈtu â i ta ratou taviniraa. E mea na reira atoa ta ˈna taviniraa i te haamaitairaahia.

7 Mai ia Paulo, e nehenehe tatou e haamaitai i ta tatou ohipa ei tavini ma te faaohipa pinepine e ma te manuïa i te Parau a te Atua. Ta tatou fa i roto i te mau tuhaa atoa o ta tatou taviniraa, e tufa ïa i te tahi mea o te mau Papai na te taata e rave rahi e nehenehe ai. E nafea tatou e na reira ˈi ma te haapapu i te manaˈo? E hiˈopoa anaˈe e toru ravea faufaa: (1) A huti i te ara-maite-raa i nia i te Parau a te Atua ma te hoê ravea e faaturahia ˈi te reira. (2) Ma te faatano i te parau, a faataa e a faaau i ta te Bibilia e parau ra. (3) A haaferuri i nia i te mau Papai ma te hoê ravea e papu ai te manaˈo.

8. Eaha te mau mauhaa pororaa i te Basileia ta tatou e fanaˈo ra i teie tau, e mea nafea outou i te faaohiparaa i te reira?

8 E mau mauhaa ta te feia poro i te Basileia no teie tau aita Paulo i fanaˈo i te roaraa o ta ˈna taviniraa, mai te mau buka, vea, buka rairai, api parau, api parau iti, e ripene haruharu e video. I te omuaraa o te mau matahiti 1900, ua faaohipa-atoa-hia te mau tareta faaiteraa, matini faataˈi pehe, pereoo haapurororaa, e te radio. Parau mau, te Bibilia ta tatou mauhaa maitai roa ˈˈe, e e mea tia ia faaohipa maitai tatou e ma te au i teie mauhaa faufaa roa.

Ia niuhia ta tatou taviniraa i nia i te Parau a te Atua

9, 10. No nia i te faaohiparaa i te Parau a te Atua, eaha ta tatou e haapii na roto i ta Paulo aˈoraa ia Timoteo?

9 E nafea tatou e faaohipa ˈi i te Parau a te Atua ei mauhaa manuïa? Ma te pee i teie mau parau a Paulo i to ˈna hoa ohipa o Timoteo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” (Timoteo 2, 2:15) Eaha te titauhia ra no te ‘tufa i te parau mau ma te tia’?

10 Te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei ‘tia i te tufa’ oia hoi “e faaafaro i te tâpûraa” aore ra “e tâpû afaro i te hoê eˈa.” To roto anaˈe i ta Paulo aˈoraa ia Timoteo tera parau i te faaohiparaahia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. E nehenehe tera noâ taˈo e faaohipahia no te faataa i te aroteraa afaro o te hoê fenua. E haamaraa mau â no te hoê taata faaapu aravihi te hoê aroteraa fefe. No te riro “ei rave ohipa aita e haamaraa,” ua haamanaˈohia ia Timoteo e eita e faatiahia ia ruri ê i te pue haapiiraa mau o te Parau a te Atua. Aita Timoteo i faatia i to ˈna iho mau manaˈo ia mana i nia i ta ˈna haapiiraa. Ua niu papu oia i ta ˈna pororaa e haapiiraa i nia i te mau Papai. (Timoteo 2, 4:2-4) Mea na reira te feia aau haavare ore e arataihia ˈi ia pee i to Iehova manaˈo, eiaha i te philosophia a te ao. (Kolosa 2:4, 8) E parau mau atoa i teie tau.

Ia maitai to tatou haerea

11, 12. Eaha te faahopearaa o to tatou haerea i nia i ta tatou tufaraa i te Parau a te Atua ma te tia?

11 Eiaha noa tatou e tufa i te Parau a te Atua ma te tia na roto i te pororaa i to ˈna pue parau mau. E mea tia ia au maite to tatou haerea i te reira. ‘E hoa rave ohipa tatou no te Atua,’ eiaha ïa tatou e riro ei rave ohipa haavarevare. (Korinetia 1, 3:9) Te na ô ra te Parau a te Atua e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe? O oe hoi o tei faafaufau i te idolo ra, te eiâ na hoi oe i tei haamoˈahia ra?” (Roma 2:21, 22) Ei rave ohipa a te Atua no teie tau, hoê ravea e tufa ˈi tatou i te Parau a te Atua ma te tia, o te peeraa ïa i teie aˈoraa: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”—Maseli 3:5, 6; MN.

12 Eaha te mau faahopearaa ta tatou e tiaturi i te tufaraa i te Parau a te Atua ma te tia? E hiˈopoa anaˈe i te puai rahi o te Parau papaihia a te Atua i nia i te oraraa o te feia aau haavare ore.

E puai rahi faataui to te Parau a te Atua

13. Eaha ta te faaohiparaa o te Parau a te Atua e faatupu i nia i te hoê taata?

13 Ia fariihia ei parau mana, e mana rahi to te poroi o te Parau a te Atua o te tauturu i te taata ia taui i to ratou huru oraraa ma te faahiahia. Ua ite Paulo i te parau a te Atua i te ohiparaa e ua ite mata ˈtu oia i te faahopearaa maitai i nia i te feia o tei riro mai ei Kerisetiano i Tesalonia i tahito ra. No reira Paulo i parau ai ia ratou e: “E te haamaitai atoa nei matou i te Atua aore e faaea, i te mea, a farii mai ai outou i te parau a te Atua i ta outou i ite ia matou nei, aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi, o tei rave puai hoi i roto ia outou i tei faaroo ra.” (Tesalonia 1, 2:13) No tera mau Kerisetiano—no te mau pǐpǐ mau atoa iho â a te Mesia—eita e nehenehe e faaauhia te huru feruriraa haihai o te taata i te paari hau ê o te Atua. (Isaia 55:9) “Ua farii” to Tesalonia “i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te [varua moˈa]” e ua riro ei hiˈoraa no te tahi atu feia faaroo.—Tesalonia 1, 1:5-7; MN.

14, 15. Mai te aha te puai rahi o te poroi o te Parau a te Atua, e no te aha?

14 E mana rahi to te Parau a te Atua, mai to ˈna Fatu ra o Iehova. No ǒ mai te reira i “te Atua ora,” maoti ta ˈna parau “i oti ai te mau raˈi,” e “e noaa” noa i ta ˈna parau ‘te mea i faauehia ˈtu ai.’ (Hebera 3:12; Salamo 33:6; Isaia 55:11) Te faaite ra te hoê aivanaa Bibilia e: “Eita te Atua e faataa ê ia ˈna iho i ta ˈna Parau. Eita oia e faarue atu mai te huru ra e e ere na ˈna. . . . No reira, e ere roa ˈtu te reira i te mea pohe e eita roa ˈtu e faaterehia e te mea e tupu i muri aˈe i te parauraahia ˈtu; no te mea e taairaa tahoê to te reira e te Atua ora.”

15 Mai te aha te puai rahi o te poroi no roto mai i te Parau a te Atua? E puai rahi roa to te reira. Ua papai Paulo ma te tano e: “E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupû-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.”—Hebera 4:12; MN.

16. E nafea te Parau a te Atua e taui roa ˈi i te hoê taata?

16 E “ooi rahi” to te poroi i roto i te Parau papaihia a te Atua “i to te ˈoˈe mata piti ra.” E puai rahi haaputapû roa to te reira o te hau ê i te mauhaa atoa a te taata. E haaputapupû roa te Parau a te Atua i te mau tuhaa hohonu o te hoê taata e e nehenehe e taui i roto ia ˈna, ma te ohipa i nia i to ˈna feruriraa e ta ˈna e au ra, a riro atu ai oia ei rave ohipa paieti e te fariihia. Auê ïa mauhaa puai rahi!

17. A faataa na i te puai rahi faataui o te Parau a te Atua.

17 E faaite te Parau a te Atua eaha mau na to roto i te hoê taata no nia i ta ˈna e manaˈo ra ia ˈna aore ra i ta vetahi ê e ite ra i nia ia ˈna. (Samuela 1, 16:7) E nehenehe atoa te hoê taata ino i te tahi taime e huna i to ˈna huru mau ma te faahua aroha aore ra faahua paieti. E haa te feia iino ma te haavarevare no te mau tumu iino. E faahua haehaa te feia teoteo a hinaaro atu ai e faaroo i ta te taata haapopouraa ia ratou. Ma te faaite râ eaha mau na to roto i te mafatu, e turai te Parau a te Atua ma te puai rahi i te hoê taata haehaa ia haapae i te huru taata tahito e “ia faataata apî . . . o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Ephesia 4:22-24) E nehenehe atoa te mau haapiiraa o te Parau a te Atua e taui i te feia mamahu ei Ite mǎtaˈu ore no Iehova e ei feia poro itoito rahi i te Basileia.—Ieremia 1:6-9.

18, 19. Ia au i teie mau paratarafa aore ra te hoê tupuraa o te taviniraa, a faaite e nafea te parau mau bibilia e nehenehe ai e taui i te haerea o te hoê taata.

18 E faahopearaa maitai to te puai rahi faataui o te Parau a te Atua i nia i te taata i te mau vahi atoa. Ei hiˈoraa, ua poro te feia poro i te Basileia no Phnom Penh, i Cambodge, i te mataeinaa o Kompong Cham e piti taime i te avaˈe. I muri aˈe i te faarooraa i te tahi mau orometua i te faainoraa i te mau Ite no Iehova, ua faanaho te hoê vahine orometua no reira e farerei i te mau Ite ia hoˈi faahou mai ratou i te mataeinaa. Ua ui oia ia ratou ma te onoono no nia i te mau oroa e ua faaroo maite a haaferuri ai ratou ia ˈna i nia i te mau Papai. Ua parau aˈera oia i muri iho e: “Te ite nei au i teie nei e e ere i te parau mau ta to ˈu mau hoa orometua i parau no nia ia outou! Ua parau ratou e eita outou e faaohipa i te Bibilia, i teie râ poipoi, tera noa ta outou i faaohipa!”

19 Ua tamau teie vahine i ta ˈna mau aparauraa bibilia e te mau Ite noa ˈtu te mau haamǎtaˈuraa e e tatarahia to ˈna tiaraa orometua. Ua faatia oia i ta ˈna mau aparauraa bibilia i te hoê hoa, o tei haapii i te Bibilia e te mau Ite i muri iho. Ua anaanatae roa te hoa i ta ˈna i haapii e i te hoê o te mau oroa pureraa, ua turaihia oia ia parau e, “A haere mai e haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova!” I muri iti noa ˈˈe, ua haamata te vahine orometua tahito, e te tahi atu atoa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.

20. E nafea te tupuraa o te hoê vahine i Ghana e faaite ai i te puai rahi o te Parau a te Atua?

20 Ua ite-atoa-hia te puai rahi o te Parau a te Atua i roto i te tupuraa o Paulina, te hoê vahine i Ghana. Ua faatere te hoê vahine poro taime taatoa i te Basileia i te hoê haapiiraa bibilia e oia i roto i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore. * E tane vahine rau ta Paulina e ua ite oia i te faufaaraa ia taui, ua patoi uˈana râ ta ˈna tane e to ˈna fetii atoa ia ˈna. Ua tamata to ˈna papa ruau, haava a te tiripuna teitei e matahiapo a te ekalesia, i te faataui ia ˈna ma te faaohipa hape i te Mataio 19:4-6. Ua paraparau te haava ma te mana, ua taa oioi râ ia Paulina e ua tuea te reira i ta Satani taviriraa i te mau Papai ia ˈna i tamata ia Iesu Mesia. (Mataio 4:5-7) Ua haamanaˈo oia i ta Iesu parau maramarama no nia i te faaipoiporaa, oia hoi ua poiete te Atua i te tane e te vahine, eiaha te tane e te mau vahine, e ua riro raua e piti, eiaha ratou e toru, ei hoê. Ua pee maite oia i ta ˈna faaotiraa e i te pae hopea, ua faatiahia ia faataa raua ta ˈna tane vahine rau. Aita i maoro, ua riro oia ei vahine poro bapetizohia oaoa i te Basileia.

E tufa noa anaˈe i te Parau a te Atua ma te tia

21, 22. (a) Eaha ta tatou faaotiraa papu ei feia poro i te Basileia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

21 E mauhaa puai rahi iho â te Parau papaihia a te Atua ia faaohipa tatou no te tauturu ia vetahi ê ia taui i to ratou oraraa no te haafatata ˈtu ia Iehova. (Iakobo 4:8) Mai te mau rave ohipa aravihi e faaohipa ra i te mau mauhaa ia naeahia te mau faahopearaa maitatai, ia faaoti papu tatou i te tutava maite i te faaohipa i te Parau a te Atua, te Bibilia, ma te aravihi i roto i ta tatou ohipa i horoahia mai e te Atua ei feia poro i te Basileia.

22 E nafea tatou e tufa ˈi i te mau Papai ma te manuïa roa ˈtu â i roto i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ? Hoê ravea, ma te faahotu ïa i to tatou mau aravihi ei orometua haapii o te haapapu i te manaˈo. A haapao maite na i te tumu parau i muri nei, no te mea e horoa te reira i te mau ravea no te haapii e no te tauturu ia vetahi ê ia farii i te poroi o te Basileia.

[Nota i raro i te api]

^ par. 20 Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te mau mauhaa ta te feia poro i te Basileia e fanaˈo ra?

• Mea nafea to Paulo riroraa ei hiˈoraa ei rave ohipa a te Basileia?

• Eaha te titauhia ra i roto i te tufaraa i te Parau a te Atua ma te tia?

• Mai te aha te puai rahi o te Parau papaihia a Iehova ei mauhaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Te tahi mau mauhaa ta te mau Kerisetiano e faaohipa ra i roto i te pororaa i te Basileia