Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E haapopou atu oe ia Iehova’

‘E haapopou atu oe ia Iehova’

‘E haapopou atu oe ia Iehova’

“E haapopou atu . . . oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.”—SALAMO 37:4.

1, 2. O vai te Tumu o te oaoa mau, e mea nafea to te arii Davida faataaraa i te reira?

 “E AO to tei [ite i to ratou veve i te pae varua], . . . e ao to tei aroha ia vetahi ê ra; . . . e ao to tei faatupu i te parau hau.” Mea na roto i teie e e ono faataaraa ê atu i te feia e ao to ratou, to Iesu haamataraa i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, i fatuhia e te papai Evanelia ra o Mataio. (Mataio 5:3-11; MN) Te haapapu ra ta Iesu mau parau e e nehenehe tatou e oaoa.

2 Te huti ra te hoê himene moˈa i fatuhia e Davida, te arii o Iseraela i tahito ra, i te ara-maite-raa i nia ia Iehova, te Tumu o te oaoa mau. Ua na ô Davida e: “E haapopou atu . . . oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.” (Salamo 37:4) E nafea râ te iteraa ia Iehova e e rave rahi tuhaa o to ˈna huru e riro ai ei ‘popou’? E nafea te feruriraa i ta ˈna i rave e e rave â ia tupu ta ˈna opuaraa, e horoa ˈi i ‘ta to outou aau e hinaaro ra’? Na te hoê hiˈopoaraa hohonu o te Salamo 37, irava 1 e tae atu i te irava 11, e pahono mai.

“Eiaha e feii”

3, 4. Ia au i te Salamo 37:1, eaha te aˈoraa ta Davida e horoa ra, e no te aha e tano ai ia pee i te reira i teie mahana?

3 Te ora nei tatou i “te mau taime ati rahi faaruru atâ,” e ua rahi roa te ino. Ua ite tatou i te tupuraa o te mau parau a te aposetolo Paulo: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.” (Timoteo 2, 3:1, 13; MN) E mea ohie roa ia huru ê i te hohoˈa manuïaraa e ruperupe o te feia paieti ore! E nehenehe te reira atoa e haafifi ia tatou, a mohimohi atu ai to tatou mata pae varua. A hiˈo na e nafea te mau parau matamua o te Salamo 37 e faaara ˈi ia tatou no nia i teie fifi atâta: “Eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra; eiaha e feii i tei rave i te hara ra.”

4 I te mau mahana atoa, e faatia noa te mau vea a te ao e rave rahi ohipa tia ore. Te taviri nei te mau ona tia ore ma te ore e faautuahia. Te faateretere nei te feia ohipa ino i te feia e noaa haere noa. Aita te feia taparahi taata e roaahia ra aore ra e faautuahia ra. E nehenehe teie mau hiˈoraa atoa o te haapiˈoraa i te parau-tia e faatupu i te riri e e haapeapea i to tatou feruriraa hau. E nehenehe atoa te hohoˈa manuïaraa o te feia parau ino e faatupu i te feii. E afaro anei râ te tupuraa ia inoino tatou? E taui anei te feiiraa i te hohoˈa maitai o te feia paieti ore, i te faahopearaa ta ratou e ite atu? Eita roa ˈtu! E aita mau â e faufaa ia “inoino” tatou. No te aha?

5. No te aha te feia parau ino e au ai i te aihere?

5 Te pahono ra te papai salamo e: “E ore hoi e maoro ua motu mai te aihere ra, e maehe atura mai te raau rii heeuri ra.” (Salamo 37:2) E mea nehenehe ia hiˈo i te aihere iti heeuri, e maemae oioi râ te reira a pohe atu ai. Oia atoa te feia parau ino. Eita to ratou hohoˈa ruperupe e vai noa. Ia pohe ratou, eita ta ratou faufaa tia ore e tauturu ia ratou. Inaha, e noaahia te taata atoa i te parau-tia. Ua papai Paulo e: “E utua te pohe no te hara.” (Roma 6:23) E noaa iho â i te feia parau ino e te feia rave hara atoa ta ratou “utua” e e mou ratou. Auê te mâuˈa e!—Salamo 37:35, 36; 49:16, 17.

6. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te Salamo 37:1, 2?

6 E mea maitai anei ïa ia huru ê i te ruperupe taime poto o te feia parau ino? Teie te haapiiraa o na irava matamua e piti o te Salamo 37: Eiaha e vaiiho i to ratou manuïaraa ia turai ia outou ia faarue i ta outou maitiraa e tavini ia Iehova. A tiatonu râ i te mau haamaitairaa e te mau tapao pae varua.—Maseli 23:17.

“E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai”

7. No te aha e mea hinaarohia ˈi ia tiaturi tatou ia Iehova?

7 “E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai,” ta te papai salamo ïa e faaitoito maira. (Salamo 37:3a) Ia ahoaho tatou aore ra ia feaa atoa, e mea hinaarohia ia tiaturi maite tatou ia Iehova. Na ˈna anaˈe e horoa i te panoonoo ore hope i te pae varua. Ua papai o Mose e: “O tei parahi i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra, e taoto ïa i raro aˈe i te maru o te Puaihope ra.” (Salamo 91:1) Ia peapea tatou no te faatura ore i te ture e maraa ra i roto i teie faanahoraa o te mau mea, e mea hinaarohia ˈtu â ia turui tatou i nia ia Iehova. Ia maˈoˈi to tatou avae, e mauruuru tatou ia tauturu mai te hoê hoa. Oia atoa, ia tutava tatou i te haere ma te haapao maitai, e hinaaro tatou i te turu a Iehova.—Isaia 50:10.

8. E nafea te raveraa i te taviniraa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia ape i te peapea hua no te ruperupe o te feia paieti ore?

8 Te hoê ravea e ore ai e peapea no te ruperupe o te feia paieti ore, o te haaraa ïa no te imi e te tauturu i te feia e au i te mamoe ia ite i te opuaraa a Iehova. No te faaruru i te ino e maraa ra, e mea hinaarohia ia haa roa tatou no te tauturu ia vetahi ê. Ua parau te aposetolo Paulo e: “Te hamani maitai, e te horoa, eiaha roa ïa e haamairihia: te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.” Te “maitai” rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave, o te faaiteraa ïa ia vetahi ê i te parau apî maitai hanahana o te Basileia o te Atua. E ‘tusia haamaitai’ mau â ta tatou pororaa i mua i te taata.—Hebera 13:15, 16; Galatia 6:10.

9. A faataa na i ta Davida aˈoraa e ‘parahi i te fenua.’

9 Te na ô faahou ra o Davida e: “E parahi oe i te fenua i reira, e [haa ma te haapao maitai].” (Salamo 37:3b; MN) “Te fenua” i to Davida ra tau, o te Fenua tǎpǔhia ïa ta Iehova i horoa na Iseraela. To ˈna otia a arii ai o Solomona, mai Dana ïa i te pae apatoerau e tae roa i Bere-seba i te pae apatoa. Tera ïa te nohoraa o Iseraela. (Te mau arii 1, 4:25) I teie mahana, noa ˈtu ihea tatou e noho ai, te tiai nei tatou i te tau e riro ai te fenua atoa ei paradaiso i roto i te ao apî parau-tia. A tiai noa ˈtu ai, te parahi nei tatou i roto i te panoonoo ore pae varua.—Isaia 65:13, 14.

10. Eaha te faahopearaa ia “haa ma te haapao maitai”?

10 Eaha te faahopearaa ia “haa ma te haapao maitai”? Te haamanaˈo maira te maseli faauruahia e: “O te taata haavare ore ra te rahi ra to ˈna maitai.” (Maseli 28:20) E haamaitai mau â o Iehova ia tamau maite tatou i te poro i te parau apî maitai i te mau taata atoa e i te mau vahi atoa ta tatou e parahi ra. A hiˈo na ia Frank e ta ˈna vahine o Rose, o tei tavini ei pionie e 40 matahiti aˈenei i te hoê oire i te pae apatoerau o Écosse. I hahi ê na te feia rii i anaanatae i te parau mau. Ma te toaruaru ore, ua haamata teie nau pionie i te poro e i te faariro i te taata ei pǐpǐ. I teie nei, e amuiraa ruperupe to taua oire ra. Ua haamaitai mau â Iehova i to raua haapao maitai. Ma te haehaa, te faataa ra o Frank e: “Te haamaitairaa rahi roa ˈˈe, oia ïa to roto noâ mâua i te parau mau e te faaohipa ra Iehova ia mâua.” Oia, ia ‘haa tatou ma te haapao maitai,’ e fanaˈo tatou e rave rahi haamaitairaa e e mauruuru tatou.

‘E haapopou atu oe ia Iehova’

11, 12. (a) E nafea tatou e ‘haapopou ai ia Iehova’? (b) Eaha te fa ta tatou e nehenehe e haamau no nia i ta tatou iho haapiiraa, e eaha paha te faahopearaa?

11 No te haapaari i to tatou taairaa e o Iehova e no te atuatu i to tatou tiaturi ia ˈna, e titauhia ia ‘haapopou ia Iehova.’ (Salamo 37:4a) E nafea? Ma te tiatonu ïa ia Iehova, eiaha ma te haapao noa i to tatou oraraa, noa ˈtu e mea fifi. Te hoê ravea, o te raveraa ïa i te taime no te taio i ta ˈna Parau. (Salamo 1:1, 2) E popou anei outou ia taio i te Bibilia? E, mai te peu e e taio outou ma te fa e ite atu â ia Iehova. No te aha e ore ai e faafaaea ia oti te taioraa, a ui atu ai, ‘Eaha ta teie irava e haapii maira no nia ia Iehova?’ E nehenehe e rave i te hoê buka papairaa aore ra te hoê api parau ia taio outou i te Bibilia. I te mau taime atoa e faafaaea ˈi outou no te feruriruri i te auraa o ta outou taioraa, a papai i te hoê parau o te haamanaˈo atu hoê o te mau ateriputi au roa o te Atua. I roto i te tahi atu salamo, ua himene o Davida e: “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i te aro, e Iehova, e tau haapuraa e tau ora.” (Salamo 19:14) E “tiahia” aore ra e au o Iehova e e oaoa tatou ia haamau tatou i to tatou feruriraa i nia i te Parau a te Atua.

12 E nafea e noaa ˈi te oaoa i roto i te haapiiraa e te feruriruriraa? E nehenehe tatou e haamau i te fa e ite atu â ia Iehova e to ˈna mau eˈa. I roto i na buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e E haafatata ˈtu ia Iehova *, mea rahi te tatararaa e feruriruri ma te mauruuru. E te haapapu ra o Davida i te feia parau-tia e na Iehova “e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.” (Salamo 37:4b) Na teie haapapuraa paha i turai i te aposetolo Ioane ia papai e: “Teie taua taiâ ore no tatou i noaa ia ˈna ra, ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou. E te ite nei tatou e te faaroo maira oia ia tatou i te mau mea atoa ta tatou i ani atu, ua ite tatou e e roaa ia tatou ta tatou i ani atu ia ˈna ra.”—Ioane 1, 5:14, 15.

13. I te mau matahiti i mairi aˈenei, eaha te parareraa o te pororaa i te Basileia tei itehia i te fenua e rave rahi?

13 Ei feia hapa ore, te hinaaro roa nei tatou e ite i te faatiaraa o te mana arii o Iehova. (Maseli 27:11) Aita anei to tatou aau e oaoa roa ra ia faaroo tatou e te rave ra to tatou mau taeae i te ohipa pororaa iti rahi i te mau fenua e mea haavî te faatereraa? Te hinaaro ru nei tatou e ite eaha ˈtu â te tiamâraa e tupu hou te hopea o teie faanahoraa. Ma te itoito, te poro nei e rave rahi tavini a Iehova no te mau fenua tooa o te râ i te mau piahi, te feia horo ê, e te tahi atu e parahirahi ra i te pae tooa o te râ e e fanaˈo ra i te tiamâraa o te haamoriraa. Te hinaaro roa nei tatou ia faaanaana noa teie mau taata o te hoˈi i ǒ ratou, i te maramarama o te parau mau i te mau fenua atoa ua opanihia te pororaa.—Mataio 5:14-16.

“E tuu atu i to parau ia Iehova”

14. Eaha te haapapuraa e e nehenehe tatou e turui i nia ia Iehova?

14 E tamǎrûraa mau â ia ite e e nehenehe to tatou ahoaho e te mea e faateimaha ra ia tatou, e mâmâ mai! E nafea? “E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira,” ta Davida ïa e parau ra. (Salamo 37:5) I roto i ta tatou mau amuiraa, mea rahi te haapapuraa e e turu papu o Iehova. (Salamo 55:22) E nehenehe te mau tavini taime taatoa, mai te mau pionie, tiaau ratere, mitionare, aore ra rima tauturu i te Betela, e haapapu e e aupuru iho â o Iehova. No te aha e ore ai e paraparau i te feia ta outou i matau e e ui atu mea nafea to Iehova tautururaa ia ratou? Papu roa, e faarooroo outou e rave rahi tupuraa e aita roa ˈtu to Iehova rima i poto i te mau taime fifi atoa. E horoa noa iho â oia i te mau mea faufaa no te oraraa.—Salamo 37:25; Mataio 6:25-34.

15. E nafea te parau-tia o te nunaa o te Atua e anaana ˈi?

15 Ia tiaturi roa tatou ia Iehova, e ite tatou i te tupuraa o te tahi atu â mau parau a te papai salamo: “Na ˈna e hohora mai i to parau-tia mai te maramarama, e to parau au maitai ra mai te avatea ra te anaana.” (Salamo 37:6) E pinepine tatou, te mau Ite no Iehova, i te faataa-hape-hia. Teie râ, te faaaraara ra o Iehova i te mata o te feia aau haavare ore ia taa ia ratou e na te here ia Iehova e i te taata-tupu e turai ra i ta tatou taviniraa i mua i te taata. I te hoê â taime, te ite-maitai-hia ra to tatou haerea tia, noa ˈtu e te faataa-hape-hia ra e e rave rahi. E turu o Iehova ia tatou i roto i te patoiraa e te hamani-ino-raa atoa. Ei faahopearaa, e anaana te parau-tia o te nunaa o te Atua mai te mahana i te avatea ra.—Petero 1, 2:12.

“E faatupua noa ma te tiai maite atu”

16, 17. Ia au i te Salamo 37:7, teie te taime no te aha, e eaha te tumu?

16 Teie ta te papai salamo e parau faahou ra: “E faatupua noa ma te tiai maite atu ia Iehova; eiaha oe e inoino i te taata i faaheia i to ˈna haerea i te taata i faatupu i tana ra opuaraa ino.” (Salamo 37:7) I ǒ nei, te haamahitihiti ra o Davida i te faufaaraa ia tiai maite ia ohipa mai o Iehova. Noa ˈtu e aitâ te hopea o teie faanahoraa i tae mai, eiaha tatou e autâ. Aita anei tatou i ite e ua rahi aˈe to Iehova aroha hamani maitai e faaoromai i to tatou? Eita anei ta tatou e nehenehe e faaite i teie nei e te tiai maite atoa ra tatou, a poro noa ˈi i te parau apî maitai hou te hopea e tae mai ai? (Mareko 13:10) Teie te taime no te ape i te mau ohipa hitahita o te faaere i to tatou oaoa e to tatou panoonoo ore pae varua. Teie te taime no te patoi puai atu â i te mana viivii o te ao a Satani. E teie te taime no te atuatu i te viivii ore morare e no te ore roa ˈtu e haafifi i to tatou tiaraa parau-tia i mua ia Iehova. E tamau anaˈe i te haapae i te mau manaˈo morare ore e i te ape i te mau ohipa tano ore i nia i te mau tane e te mau vahine.—Kolosa 3:5.

17 “Faarue i te tairoiro, eiaha te riri,” ta Davida ïa e aˈo maira. “Eiaha to oe ra inoino ia tae roa i te rave i te parau ino ra: e riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.” (Salamo 37:8, 9) Oia, e nehenehe tatou e tiai ma te tiaturi i te taime tei fatata roa e tamâ roa ˈi o Iehova i te fenua i te viivii atoa e te tumu o te reira.

“No parahirahi aˈe”

18, 19. Eaha te faaitoitoraa i roto i te Salamo 37:10?

18 “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei.” (Salamo 37:10) E parau faaitoito mau teie a fatata mai ai te hopea o teie faanahoraa e o te faataa-ê-raa mai ino roa ia Iehova! Aita roa te mau faatereraa taata atoa i manuïa. E i teie nei, ua piri roa tatou i te tau e faatere ai te Atua maoti to ˈna Basileia, o Iesu Mesia te Arii. E haapao roa taua faatereraa ra i te mau ohipa a te ao e e tâpû ê roa i te feia atoa e patoi atu.—Daniela 2:44.

19 I roto i te ao apî e faaterehia e te Basileia o te Atua, aita faahou e taata “paieti ore.” Oia mau, e tâpû-ê-oioi-hia te taata atoa e mârô ia Iehova. Aita faahou e taata e aro i to ˈna mana arii aore ra e patoi i te auraro i ta ˈna faatereraa. E hoê te hinaaro o to outou taata-tupu atoa e faaoaoa ia Iehova. Auê ïa oraraa panoonoo ore e, aita hoi e rota, e paruru auri, e mea o te faaino i te tiaturi e te oaoa hope!—Isaia 65:20; Mika 4:4; Petero 2, 3:13.

20, 21. (a) O vai ma “te feia mǎrû” o te Salamo 37:11, e ihea ratou e ite ai i “te rahi o te hau”? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia pee tatou i te Davida Rahi?

20 “Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua.” (Salamo 37:11a) O vai ma teie “feia mǎrû”? No ǒ mai te taˈo i hurihia ei “mǎrû” i te hoê taˈo tumu o te faataa ra i “te oto, te haehaa, te faahaehaa.” “Te feia mǎrû,” o te feia ïa e tiai ra ma te haehaa ia Iehova, o te faaafaro i te mau ohipa tia ore atoa ta ratou i faaruru. “E oaoa ratou i te rahi o te hau.” (Salamo 37:11b) I teie nei atoa, te ite nei tatou i te hau rahi i roto i te paradaiso pae varua tei taaihia i te amuiraa Kerisetiano mau.

21 Noa ˈtu e aitâ tatou i tiamâ mai i te oto rahi, e faaoromai tatou te tahi i te tahi e e tamahanahana i te feia e taiâ ra. Ei faahopearaa, te itehia ra te oaoa mau o roto mai i rotopu i te nunaa o Iehova. Ma te here, te haapao nei te mau taeae tei nominohia ei tiai mamoe i to tatou mau hinaaro pae varua e pae tino atoa i te tahi taime, a nehenehe atu ai tatou e faaruru i te oto no te parau-tia. (Tesalonia 1, 2:7, 11; Petero 1, 5:2, 3) E taoˈa faufaa mau teie hau! Te tiaturi atoa nei tatou i te ora mure ore i roto i te Paradaiso hau e fatata maira. Ia pee ïa tatou i te Davida Rahi, te Mesia ra o Iesu, tei turaihia e te itoito rahi no Iehova ia tavini ma te haapao maitai e tae noa ˈtu i te hopea. (Petero 1, 2:21) Ia na reira tatou, e oaoa noa tatou, a arue ai i to tatou Atua ra o Iehova, ta tatou e haapopou atu.

[Nota i raro i te api]

^ par. 12 Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E tia anei ia outou ia pahono?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te Salamo 37:1, 2?

• E nafea outou e ‘haapopou atu ai ia Iehova’?

• Eaha te haapapuraa e e nehenehe tatou e turui i nia ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Aita te mau Kerisetiano ‘e feii ra i tei rave i te hara ra’

[Hohoˈa i te api 22]

“E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai”

[Hohoˈa i te api 23]

A haapopou ia Iehova ma te haapii atu â no nia ia ˈna

[Hohoˈa i te api 24]

“Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua”