Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia mauruuru roa outou”

“Ia mauruuru roa outou”

“Ia mauruuru roa outou”

‘Ia mana te hau a te [Mesia] i roto i to outou aau . . . E ia mauruuru roa outou.’—KOLOSA 3:15; MN.

1. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te amuiraa Kerisetiano e te ao e faaterehia ra e Satani?

 I ROTO i na amuiraa e 94 600 a te mau Ite no Iehova i te ao nei, e itehia te huru feruriraa mauruuru. E haamata e e faaoti te putuputuraa taitahi e te pure o te faaô atoa mai i te mau parau haamauruuru ia Iehova. I roto i te haamoriraa e te amuimuiraa oaoa, e faaroo pinepine tatou i te mau taurearea, te feia paari, tae noa ˈtu te mau Ite taime roa e te mau Ite apî ia parau “mauruuru,” “aita e fifi,” aore ra te tahi atu. (Salamo 133:1) Mea taa ê roa te reira i te miimii o te taata e rave rahi ‘aore i ite i te Atua e aore i faaroo i te evanelia’! (Tesalonia 2, 1:8) Te ora nei tatou i roto i te hoê ao mauruuru ore. E ere te reira i te mea maere, o te Diabolo ra o Satani hoi te atua o teie nei ao e te paturu roa nei oia i te miimii, e ua parare roa to ˈna huru teoteo e te orure hau i roto i te totaiete taata!—Ioane 8:44; Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19.

2. Eaha te faaararaa e mea tia ˈi ia pee, e eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 No te mea e te ora nei tatou i roto i te ao a Satani, e mea faufaa roa ia vai ara tatou ia ore e pee i to ˈna mau haerea. I te senekele matamua, ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia e: “O to outou ïa haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao ra, ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra. E o tatou atoa hoi i te amui-atoa-raa i roto ia ratou i mutaa ihora, i te hinaaro o te tino ra, i te faatupuraa i ta te tino e ta te aau i hinaaro ra; e i fanau mai hoi ei tamarii-riri-hia, mai te tahi pae atoa ra.” (Ephesia 2:2, 3) Oia atoa no e rave rahi i teie mahana. No reira, e nafea ia atuatu i te huru feruriraa mauruuru? Eaha te tauturu ta Iehova e horoa ra? Eaha te mau ravea au noa e faaite ai e mea mauruuru mau â tatou?

Tumu e mauruuru ai tatou

3. No teihea mau mea e mauruuru ai tatou ia Iehova?

3 O Iehova, to tatou Atua Poiete e te Tumu o te ora, ta tatou e haamauruuru, ia feruri iho â râ tatou i te tahi o te mau ô pue noa ta ˈna i horoa noa mai. (Iakobo 1:17) I te mau mahana atoa, e haamauruuru tatou ia Iehova no te ora. (Salamo 36:9) Mea rahi te haapapuraa o te ohipa a te Atua, mai te mahana, te avaˈe, e te mau fetia. Te pueraa taoˈa maitai o te repo faufaa roa no te ora o to tatou paraneta, te mau mǎhu faufaa roa tei anoi-maite-hia o to tatou reva mataˈi, e te mau ohuraa taa ê roa i roto i te natura, te haapapu ra anaˈe ïa e e tarahu ta tatou i to tatou Metua î i te here i te raˈi. Ua himene te arii Davida e: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na: e faaite hoi au, e parau vau i te reira, eita râ e tia ia taio atu i te rahi.”—Salamo 40:5.

4. No te aha e mea tia ˈi ia haamauruuru ia Iehova no te amuimuiraa oaoa ta tatou e fanaˈo ra i roto i ta tatou mau amuiraa?

4 Aita te mau tavini a Iehova e parahi ra i roto i te hoê paradaiso pae tino, i teie râ mahana, te oaoa ra ratou i te fanaˈo i te hoê paradaiso pae varua. I roto i ta tatou mau Piha a te Basileia e i ta tatou mau tairururaa, te ite nei tatou i te hotu a te varua o te Atua ia ohipa i rotopu i to tatou mau hoa faaroo. Oia mau, ia poro ratou i te mau taata o te tâuˈa rii ra i te haapaoraa aore ra aita roa ˈtu, e faahiti te tahi mau Ite i ta Paulo i parau i roto i ta ˈna rata i to Galatia. Na mua, e faataa ratou eaha “ta te tino e rave,” a ui atu ai eaha ta ratou i tapao mai. (Galatia 5:19-23) E farii iho â te rahiraa e tera te huru tupuraa o te totaiete taata i teie mahana. Ia faataahia ˈtu eaha te hotu a te varua o te Atua e ia titau-manihini-hia ˈtu i te Piha a te Basileia ia ite ratou iho i te reira, mea rahi o te faˈi oioi e: “Tei roto mau â te Atua ia outou.” (Korinetia 1, 14:25) E aita te reira i roto noa i te Piha a te Basileia. I te mau vahi atoa ta outou e tere atu, a farerei atu ai vetahi o na Ite no Iehova e 6 mirioni tiahapa, e ite outou i te hoê â huru feruriraa oaoa. Oia mau, o teie amuimuiraa maitai te tahi tumu e haamauruuru ai ia Iehova, o te horoa maira i to ˈna varua ia tupu te reira.—Zephania 3:9; Ephesia 3:20, 21.

5, 6. E nafea ia faaite i te mauruuru no te hoo, te ô rahi roa ˈˈe a te Atua?

5 Te ô rahi roa ˈˈe i hohia mai e Iehova, o ta ˈna ïa Tamaiti ra o Iesu, ta ˈna i faaohipa no te horoa mai i te tusia taraehara. Ua papai te aposetolo Ioane e: “I na reira te Atua i te aroharaa mai ia tatou nei, ia aroha atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” (Ioane 1, 4:11) Oia, e mauruuru tatou no te hoo eiaha noa ma te faaite i te here e te mauruuru ia Iehova, ma te ora atoa râ i to tatou oraraa o te faaite i te here ia vetahi ê.—Mataio 22:37-39.

6 E nehenehe tatou e haapii atu â e nafea ia faaite i te mauruuru na roto i te hiˈopoaraa i ta Iehova haaraa i nia ia Iseraela no tahito ra. Maoti te Ture, ta ˈna i tuu atu i te nunaa na roto i te arai o Mose, ua horoa ˈtu o Iehova e rave rahi haapiiraa. Na roto i “te hohoˈa o te ite, e te parau mau i roto i te ture ra,” mea rahi te haapiiraa o te tauturu ia tatou ia pee i ta Paulo aˈoraa: “Ia mauruuru roa outou.”—Roma 2:20; Kolosa 3:15.

E toru haapiiraa na roto i te Ture a Mose

7. Mea nafea te tuhaa ahuru i te riroraa ei ravea e faaite ai te mau Iseraela i to ratou mauruuru ia Iehova?

7 I roto i te Ture a Mose, ua faaite o Iehova e toru ravea e nehenehe ai te mau Iseraela e faaite i to ratou mauruuru mau no to ˈna maitai. A tahi, te tuhaa ahuru. Ua riro te tuhaa ahuru o te hotu o te fenua, e ‘te tuhaa ahuru o te puaatoro e o te mamoe’ ei mea ‘moˈa na Iehova.’ (Levitiko 27:30-32) A faaroo ai te mau Iseraela, ua haamaitai rahi Iehova ia ratou. “Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoˈa i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.”—Malaki 3:10.

8. Eaha te taa-ê-raa i roto i te mau ô horoa noa e te tuhaa ahuru?

8 A piti, hau atu i te titauraa i te tuhaa ahuru, ua faanaho o Iehova e ia pûpû te mau Iseraela i te mau ô horoa noa. Ua faaue oia ia Mose e parau i te mau Iseraela e: “Ia tae outou i nia iho i te fenua ta ˈu e aratai ia outou nei, ia amu ra outou i te maa o taua fenua ra, ei reira outou e hopoi ai i te tusia hopoi i nia na Iehova.” Ua pûpû ratou i te tahi pane o ta ratou “faraoa oˈi” matamua ei “tusia hopoi i nia na Iehova” e tae noa ˈtu i to ratou mau ui atoa. A tapao na e aita i faataahia ehia pane matamua e horoa. (Numera 15:18-21) Ia pûpû râ te mau Iseraela i te hoê tusia haamaitai, mea papu e e haamaitai Iehova ia ratou. Tera atoa te faanahoraa no nia i te hiero o te orama a Ezekiela. Te taio nei tatou e: “Te oho matamua o te mau mea atoa nei, o tei fanau na i te mau mea atoa nei, e te mau ô atoa ra no te mau mea atoa o ta outou mau ô ra, na te feia tahuˈa anaˈe ïa: e na outou e horoa ˈtu i ta outou faraoa matamua i oˈihia ra na te feia tahuˈa, ia tuu mai oia i te ora i nia i to oe ra fare.”—Ezekiela 44:30.

9. Eaha ta Iehova i haapii atu na roto i te ohipa ohi-haere-raa?

9 A toru, ua faanaho o Iehova i te ohipa ohi-haere-raa. Ua faaue te Atua e: “Ia ooti outou i te maa auhune o te fenua na, eiaha oe e ooti haapau roa i te peho rii o ta oe mau aua, e eiaha hoi oe e ohi i te toea rii maa auhune na oe na. Eiaha hoi oe e ohi i te toea i ta oe mau ô vine ra, eiaha hoi oe e ohi i te vine i mairi i ta oe mau ô vine ra; e vaiiho oe i te reira na te taata rii, e na te purutia: o vau o to outou Atua ra o Iehova.” (Levitiko 19:9, 10) I ǒ nei â, aita i titauhia te tahi numera taa maitai. Na te Iseraela taitahi e faaoti ehia te vaiiho na te taata rii. Ua faataa maitai te arii paari ra o Solomona e: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na ˈna e hopoi mai i ta ˈna utua.” (Maseli 19:17) No reira, ua haapii atu o Iehova i te aumihi e te aupuru i te taata rii.

10. Eaha ta te nunaa Iseraela i faaruru i to ratou oreraa e faaite i te mauruuru?

10 Ua haamaitai o Iehova i te mau Iseraela i to ratou hopoiraa ma te auraro i te tuhaa ahuru, te mau ô horoa noa, e te tauturu na te taata rii. I to ratou oreraa râ e faaite i te mauruuru, ua ere ratou i te farii maitai a Iehova. Ua tupu atura te ati e te hopoi-ê-raa. (Paraleipomeno 2, 36:17-21) Eaha ˈtura te haapiiraa no tatou?

Ta tatou mau faaiteraa i te mauruuru

11. Eaha te ravea matamua roa e faaite ai i to tatou mauruuru ia Iehova?

11 E titau atoa te ravea matamua roa no te haamaitai ia Iehova e no te faaite i to tatou mauruuru, i te tahi “ô.” Parau mau, aita tatou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, o tei titau i te mau tusia animara aore ra maa hotu. (Kolosa 2:14) Ua faaitoito râ te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera e: ‘E pûpû tatou i te tusia haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.’ (Hebera 13:15) Ma te faaohipa i to tatou ite e ta tatou mau taoˈa no te pûpû i te tusia haamaitai na Iehova, i roto anei i te taviniraa i mua i te taata aore ra i roto “i te mau amuiraa” a te mau hoa Kerisetiano, e nehenehe tatou e haamauruuru ma te haavare ore i to tatou Metua î i te here i te raˈi, te Atua ra o Iehova. (Salamo 26:12) Ia na reira tatou, eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau ravea e faaite ai te mau Iseraela i to ratou mauruuru ia Iehova?

12. No nia i ta tatou hopoia Kerisetiano, eaha ta te tuhaa ahuru e haapii maira?

12 Na mua roa, ua ite mai tatou e e ere te tuhaa ahuru i te hoê maitiraa; e faaheporaa teie i te Iseraela taitahi. Ei Kerisetiano, e hopoia ta tatou e poro e e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. E ere teie mau ohipa i te maitiraa. I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i te anotau hopea, ua parau maitai Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ma te faauruahia, ua papai te aposetolo Paulo no nia i te mau putuputuraa Kerisetiano e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) E faaite tatou i to tatou mauruuru ia Iehova ia farii tatou ma te oaoa i ta tatou hopoia e poro e e haapii i te taata e e apiti tamau atoa i to tatou mau taeae i te mau putuputuraa a te amuiraa, ma te hiˈo i te reira ei fanaˈoraa taa ê.

13. Eaha ta te mau ô horoa noa e te ohipa ohi-haere-raa e haapii maira?

13 Hau atu â, e faufaahia tatou i te hiˈopoaraa i na faanahoraa ê atu e piti e nehenehe ai te mau Iseraela e faaite i to ratou mauruuru—te mau ô horoa noa e te ohipa ohi-haere-raa. Taa ê roa i te titauraa i te tuhaa ahuru, o tei faataa-maitai-hia ei hopoia, aita i titauhia te hoê numera taa maitai no te mau ô horoa noa e te ohi-haere-raa. Tei te hohonu râ o te aau mauruuru o te hoê tavini a Iehova. Oia atoa, noa ˈtu e ua ite tatou e e hopoia faufaa roa te pororaa e te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano na te mau tavini atoa a Iehova, te rave ra anei tatou i te reira ma te aau atoa e te aau tae? Te hiˈo ra anei tatou i te reira ei ravea e faaite ai i te mauruuru haavare ore no te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou? Te rave ra anei tatou i teie mau ohipa ma te aau horoa, ia au i to tatou iho huru tupuraa? Aore ra te hiˈo ra anei tatou i te reira mai te hoê noa faaheporaa e titauhia ia rave? Parau mau, na tatou taitahi e pahono i teie mau uiraa. Teie râ ta te aposetolo Paulo i parau: “E hiˈopoa maite na . . . te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.”—Galatia 6:4.

14. Eaha ta Iehova e hinaaro ra ia tatou i roto i ta tatou taviniraa ia ˈna?

14 Ua ite maitai te Atua ra o Iehova i to tatou huru tupuraa e to tatou mau taotiaraa. Te haafaufaa ra oia i te mau haapaeraa rahi aore ra rii ta ta ˈna mau tavini e farii nei i te rave. Aita oia e tiai ra e ia horoa tatou paatoa i te hoê â rahiraa, eita hoi e tia. Teie ta te aposetolo Paulo i parau i te mau Kerisetiano no Korinetia no nia i te horoaraa i te pae materia: “Te vai ra . . . te tia i te aau, e fariihia ïa i ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra.” (Korinetia 2, 8:12) E tano maitai teie manaˈo tumu e ta tatou taviniraa i te Atua. E farii o Iehova i ta tatou taviniraa eiaha ia au i te rahiraa ohipa ta tatou e rave, ia au râ i ta tatou huru raveraa—ma te oaoa e te aau atoa.—Salamo 100:1-5; Kolosa 3:23.

E faahotu e e atuatu i te feruriraa pionie

15, 16. (a) Eaha te taairaa i rotopu i te taviniraa pionie e te mauruuru? (b) E nafea te feia o te ore e nehenehe e riro ei pionie, e faaite ai i te feruriraa pionie?

15 Te hoê ravea maitai e faaite ai i to tatou mauruuru ia Iehova, o te raveraa ïa i te taviniraa taime taatoa. Ma te turaihia e te here ia Iehova e te mauruuru no to ˈna maitai rahi, e rave rahi tavini pûpûhia tei taui roa i to ratou oraraa ia rahi atu â te taime no te tavini ia Iehova. E pionie tamau te tahi pae, o te rave i te faito au noa e 70 hora i te avaˈe i roto i te pororaa i te parau apî maitai e te haapiiraa i te parau mau i te taata. I te tahi taime, e rave te tahi atu o tei taotiahia e te mau huru tupuraa rau, e 50 hora i te avaˈe i roto i te pororaa ei pionie tauturu.

16 E te tavini e rave rahi a Iehova eita ta ratou e nehenehe e riro ei pionie tamau aore ra tauturu? E nehenehe ratou e faaite i te mauruuru ma te faahotu e ma te atuatu i te feruriraa pionie. E nafea? Ma te faaitoito i te feia o te nehenehe e riro ei pionie, ma te haapii maite i ta ratou mau tamarii i te hinaaro e rave i te taviniraa taime taatoa, e ma te faaitoito i te poro ia au i to ratou huru tupuraa. Ua taaihia ta tatou e horoa i roto i te taviniraa i te hohonu o to tatou aau mauruuru no ta Iehova i rave, e rave nei, e e rave â no tatou.

E faaite anaˈe i te mauruuru e ta tatou “mau taoˈa rarahi”

17, 18. (a) E nafea e faaite ai i te mauruuru e ta tatou “mau taoˈa rarahi”? (b) Eaha to Iesu manaˈo i te ô a te hoê vahine ivi, e no te aha?

17 Te na ô ra te Maseli 3:9 e: “E faatura ˈtu ia Iehova i ta oe ra mau taoˈa rarahi, e te oho matamua o ta oe atoa ra taoˈa ia tupu.” Aita e titau-faahou-hia ra ia horoa te mau tavini a te Atua i te tuhaa ahuru. Ua papai râ o Paulo i te amuiraa no Korinetia e: “E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7) E faaite atoa te horoa-noa-raa i te mau ô no te turu i te ohipa pororaa i te Basileia i te ao nei, i to tatou mauruuru. E turai te mauruuru haavare ore ia tatou ia na reira noa, ma te faaherehere paha i te tahi mea i te mau hebedoma atoa, mai te mau Kerisetiano matamua.—Korinetia 1, 16:1, 2.

18 E ere na te rahiraa o ta tatou e horoa e faaite i to tatou mauruuru ia Iehova. Na te huru feruriraa râ e horoa ˈi tatou. O ta Iesu ïa i tapao i to ˈna mataitairaa i te taata i te tuuraa i ta ratou ô i roto i te mau afata taoˈa i te hiero. I to Iesu iteraa i te hoê vahine ivi veve i te tuuraa ‘e piti lepeta,’ ua na ô oia e: “E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i ta ratou atoa ra, e parau mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei. No roto hoi i ta ratou pueraa taoˈa rahi roa ra ta ratou i tuu i roto i te taoˈa a te Atua, area teie nei vahine, ua hope roa a ˈna pue taoˈa rii i te tuuhia e ana i roto.”—Luka 21:1-4.

19. No te aha e mea maitai ai ia hiˈopoa faahou i te mau ravea e faaite ai i to tatou mauruuru?

19 Ia turai teie haamanaˈoraa e nafea ia faaite i te mauruuru ia tatou ia hiˈopoa faahou i te mau ravea e faaite ai i to tatou mauruuru. E nehenehe anei tatou e faarahi atu â i ta tatou tusia haamaitai ia Iehova e ta tatou turu atoa i te ohipa i te ao nei ma te horoa i te pae materia? E nehenehe tatou e tiaturi e e mauruuru maitai o Iehova, to tatou Metua î i te here e te horoa noa, ia faaite tatou i te mauruuru ia au i tei maraa ia tatou.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te mau tumu e mauruuru ai tatou ia Iehova?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te tuhaa ahuru, te mau ô horoa noa, e te ohipa ohi-haere-raa?

• E nafea ia atuatu i te feruriraa pionie?

• E nafea ia faaohipa i ta tatou “mau taoˈa rarahi” no te haamauruuru ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

‘Te mau mea maitatai i hohia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa’

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha e toru haapiiraa na roto i te Ture i ǒ nei?

[Hohoˈa i te api 30]

Eaha te mau haapaeraa ta tatou e nehenehe e rave?