Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ore te tamaˈi

E ore te tamaˈi

E ore te tamaˈi

‘Hoê ahuru ma piti matahiti noa to matou. Aita to matou e mana i nia i te poritita e te tamaˈi, te hinaaro nei râ matou e ora! Te tiai nei matou i te hau. E ora noa anei matou no te ite i te reira?’—Te hoê piha haapiiraa CM2

‘Te hinaaro nei matou e haere i te haapiiraa e e farerei i to matou mau hoa e fetii ma te ore e mǎtaˈu ia haruhia. Te tiai nei au e e haapao mai te faatereraa. Te hinaaro nei matou i te hoê oraraa maitai aˈe. Te hinaaro nei matou i te hau.’—Alhaji, 14 matahiti

TE FAAITE maira teie mau parau haaputapû i te tiairaa haavare ore o te feia apî o tei mauiui e rave rahi matahiti i te maoro no te mau aroraa tivira. Te hinaaro noa ra ratou e ora i te hoê oraraa mau. E ere râ i te mea ohie ia riro te mea tiaihia ei tupuraa mau. E ora noa anei tatou no te ite i te hoê ao aita e tamaˈi?

I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ravehia te mau tutavaraa nunaa rau no te faahau i te tahi mau tamaˈi tivira ma te faahepo na paeau patoi ia tuurima i te hoê faaauraa no te hau. Ua tono te tahi mau fenua i te mau nuu tapea i te hau no te rave ia haapaohia tera mau faaauraa. Mea iti râ te nunaa e moni ta ratou aore ra e hinaaro e hiˈopoa i te mau fenua atea i reira te riri e te manaˈo ino tei aˈa roa e haafifi ai i te faaauraa atoa i rotopu i te mau pǔpǔ aro. E pinepine, e tupu faahou mai te tamaˈi i muri noa tau hebedoma aore ra avaˈe i tuurimahia ˈi te faaearaa tamaˈi. Mai ta te pu maimiraa nunaa rau no te hau no Stockholm e parau ra, “e mea fifi ia naea te hau ia hinaaro e ia nehenehe te taata e aro â.”

I te hoê â taime, e haamanaˈo taua mau aroraa hopea ore ra, e tupu ra i te fenua e rave rahi roa, i te mau Kerisetiano i te hoê parau tohu bibilia. Te faahiti ra te Apokalupo i te hoê anotau fifi o te tuatapaparaa i reira te taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua taipe e ‘faaore ai i te hau i te ao nei.’ (Apokalupo 6:4) E tuhaa teie tamaˈi tamau i tohuhia o te hoê tapao tuhaa rau e faaite ra e te ora nei tatou i te “anotau hopea” faataahia i roto i te Bibilia. * (Timoteo 2, 3:1) Te haapapu mai ra râ te Parau a te Atua e e omuaraa taua anotau hopea ra no te hau.

Te faataa ra te Bibilia i roto i te Salamo 46:9 e e titau te hau mau ia ore te tamaˈi, eiaha i te hoê noa tuhaa o te paraneta, i te fenua atoa râ. Hau atu â, te faahiti taa ê ra tauâ salamo ra i te ore-roa-raa te mau mauhaa tamaˈi o te tau bibilia mai te fana e te mahae. Oia mau, e mea tia ia faaore-atoa-hia te mau mauhaa tamaˈi e rahi ra i teie mahana mai te peu e e hinaaro te huitaata e ora ma te hau.

Na te riri e te nounou râ eiaha te ofai pupuhi e te pupuhi, e faatupu noa ra i te tamaˈi. O te nounou te hoê tumu rahi o te tamaˈi, e e aratai pinepine te riri i te haavîraa uˈana. No te iriti roa i tera mau huru aau iino, e mea tia ia taui te mau taata i to ratou huru feruriraa. E mea tia ia haapiihia ratou ia ora ma te hau. No reira te peropheta no tahito ra o Isaia i parau ai ma te tano e e ore te tamaˈi ia ore te taata “e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:4.

Te ora nei râ tatou i teie mahana i roto i te hoê ao o te haapii nei i te taata paari e te tamarii, eiaha i te faufaaraa o te hau, i te hanahana râ o te tamaˈi. Ma te peapea, te faaineine-atoa-hia ra te tamarii ia taparahi pohe.

Ua haapii ratou i te taparahi pohe

I te 14raa o to ˈna matahiti, ua matara mai o Alhaji mai ta ˈna tau faehau. Hoê ahuru noa to ˈna matahiti a haruhia ˈi oia e te mau pǔpǔ orure hau e a faaineinehia ˈi ia aro e te pupuhi AK-47. Ei faehau faahepohia, ua eiâ oia i roto i te mau haapueraa maa e ua tanina i te mau fare. Ua taparahi pohe e ua tâpû atoa oia i te taata. I teie mahana, te ite ra o Alhaji e mea fifi no ˈna ia haamoe i te tamaˈi e ia faatano atu i te oraraa tivira. Ua haapii atoa o Abraham, te tahi atu tamarii faehau, i te taparahi pohe e ua feaa oia i te vaiiho i ta ˈna mauhaa tamaˈi. Ua parau oia e: “Mai te peu e e parau mai ratou e haere ma te pupuhi ore, aita vau i ite eaha ta ˈu e rave, eaha ta ˈu e amu.”

Hau atu i te 300 000 tamarii faehau, tamaroa e tamahine atoa, o te aro e o te pohe nei â i roto i te mau aroraa tivira hopea ore e tupu ra i nia i to tatou nei paraneta. Ua faataa te hoê raatira pǔpǔ orure hau e: “Te auraro ra ratou i te mau faaueraa; aita ratou e haapeapea ra no te hoˈi atu i ta ratou vahine aore ra to ratou utuafare; e aita ratou i ite i te mǎtaˈu.” Te hinaaro nei râ teie mau tamarii i te hoê oraraa maitai aˈe e e au ia ratou te reira.

I te mau fenua i haere i mua, e mea fifi ia feruri i te tupuraa ino roa o te tamarii faehau. Te haapii nei râ e rave rahi tamarii no Tooa o te râ ma i te tamaˈi i roto i to ratou iho mau fare. E nafea?

A hiˈo na ia José no Paniora Apatoa Hitia o te râ. E mea au na teie taurearea te tuaro taputô parururaa ia ˈna iho. Ta ˈna taihaa faufaa roa, o te ˈoˈe roa Tapone ïa ta to ˈna papa i pûpû na ˈna i te Noela. E mea au na ˈna te mau hauti video, te mea haavî uˈana iho â râ. I te 1 no Eperera 2000, ua rave roa oia i te hamani-ino-raa a ta ˈna aito o te hauti video. Ma te haavî uˈana roa, ua taparahi pohe oia i to ˈna papa, i to ˈna mama e i to ˈna teina i te ˈoˈe iho ta to ˈna papa i pûpû atu na ˈna. “Ua hinaaro vau e o vau anaˈe i te ao nei; aita vau i hinaaro ia haapao to ˈu na metua ia ˈu,” ta ˈna ïa i faataa i te mutoi.

No nia i te faahopearaa o te mau faaanaanataeraa haavî uˈana, ua tapao o Dave Grossman, papai buka e ofitie a te nuu, e: “Ua tae tatou i nia i te hoê faito e eita tatou e huru ê faahou a riro atu ai te haamamaeraa e te haamauiuiraa ei faaanaanataeraa: ei oaoaraa eiaha râ ei riariaraa. Te haapii nei tatou i te taparahi pohe, e te haapii atoa nei tatou i te au i te reira.”

Ua haapii o Alhaji raua o José i te taparahi pohe. Aita raua i hinaaro e riro ei taparahi taata, ua faaino râ te faaineineraa rau i to raua feruriraa. E ueue taua faaineineraa ra, i te tamarii aore ra i te taata paari, i te haavîraa uˈana e te tamaˈi.

Te haapiiraa i te hau eiaha te tamaˈi

Eita roa ˈtu te hau e tupu a haapii noa ˈi te taata i te taparahi pohe. E rave rahi senekele aˈenei, ua papai te peropheta Isaia e: ‘Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue a te Atua e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra.’ (Isaia 48:17, 18) Ia noaa i te taata te ite mau i te Parau a te Atua e ia haapii ratou i te hinaaro i ta te Atua ture, e patoi roa ratou i te haavîraa uˈana e te tamaˈi. I teie nei atoa, ia papu i te mau metua e aita te mau hauti a ta ratou mau tamarii e faaitoito ra i te haavîraa uˈana. E nehenehe atoa te feia paari e haapii i te faaore i te riri e te nounou. Na roto e rave rahi hiˈoraa, ua taa i te mau Ite no Iehova e e puai rahi to te Parau a te Atua e taui i te huru o te taata.—Hebera 4:12.

A hiˈo na ia Hortêncio. E taurearea oia a faahepohia ˈi oia ia riro ei faehau. Ua opuahia te faaineineraa faehau no te “haapii ia matou i te hinaaro e taparahi pohe i te taata ê e eiaha e taiâ noa ˈˈe i te reira,” ta ˈna ïa e faataa ra. Ua aro oia i roto i te hoê tamaˈi tivira i Afirika. “Ua taui te tamaˈi i to ˈu huru,” ta ˈna ïa e parau ra. “I teie nei â, te haamanaˈo noa nei au i te mau mea atoa ta ˈu i rave. Te tatarahapa roa nei au i te mau mea i faahepohia ia ˈu ia rave.”

I to te hoê hoa faehau aparauraa ia Hortêncio i te Bibilia, ua putapû to ˈna aau. Ua maere oia i ta te Atua parau fafau i roto i te Salamo 46:9 e e faaore oia i te mau huru tamaˈi atoa. Rahi noa ˈtu o ˈna i te haapii i te Bibilia, ua iti roa atoa mai to ˈna hinaaro e aro. Aita i maoro, ua tuuhia mai o ˈna e to ˈna na hoa toopiti i rapaeau i te aua faehau, e ua pûpû ratou i to ratou ora na te Atua ra o Iehova. “Ua tauturu mai te parau mau bibilia ia ˈu ia here i to ˈu enemi,” ta Hortêncio ïa e faataa ra. “Ua ite au e na roto i te aroraa i te tamaˈi, te hara ra ïa vau i mua ia Iehova, no ta ˈna parau eiaha e taparahi pohe i to tatou taata-tupu. No te faaite i taua here ra, ua titauhia ia taui au i to ˈu huru feruriraa e ia ore ia hiˈo i te taata ei enemi no ˈu.”

Te faaite ra tera mau tupuraa mau e e faatupu iho â te haapiiraa bibilia i te hau. E ere i te mea maere. Ua faaite te peropheta Isaia e e taairaa piri roa tei rotopu i te haapiiraa a te Atua e te hau. Ua tohu oia e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 54:13) Ua ite atea tauâ peropheta ra i te hoê tau e haere ai te taata o te mau nunaa atoa i te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova no te haapii i to ˈna mau eˈa. Ma teihea faahopearaa? “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:2-4.

Ia au i tera parau tohu, te rave ra te mau Ite no Iehova i te hoê ohipa haapiiraa na te ao atoa nei, o tei tauturu aˈena i te mau mirioni taata ia faaore i te riri, te tumu hoi o te mau tamaˈi a te taata.

Hoê haapapuraa no te hau i te ao atoa nei

Hau atu i te haapiiraa e horoahia ra, ua haamau te Atua i te hoê faatereraa, aore ra “basileia,” o te nehenehe e faatupu i te hau na te ao atoa nei. Te faataa ra te Bibilia i te Faatere maitihia e te Atua, o Iesu Mesia, mai “te Arii no te hau” e te haapapu atoa ra e “te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.”—Isaia 9:6, 7.

Eaha te haapapu mai e e faaore iho â te faatereraa a te Mesia i te mau huru tamaˈi atoa? Ua na ô faahou te peropheta Isaia e: ‘Na te itoito o Iehova sabaota teie e rave.’ (Isaia 9:7) E hinaaro e e puai to te Atua e atuatu i te hau e a muri noa ˈtu. Ua tiaturi roa Iesu i teie parau fafau. No reira oia i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e ia tae mai te Basileia o te Atua e ia haapaohia te hinaaro o te Atua i te fenua nei. (Mataio 6:9, 10) No reira, ia pahonohia tera aniraa haavare ore, e ore roa te tamaˈi e faaino faahou i te fenua nei.

[Nota i raro i te api]

^ Ei haapapuraa e te ora nei tatou i te anotau hopea, a hiˈo i te pene 11 o te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 4]

E faatupu te haapiiraa bibilia i te hau mau