Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia parau haere te taata atoa i to Iehova hanahana

Ia parau haere te taata atoa i to Iehova hanahana

Ia parau haere te taata atoa i to Iehova hanahana

“Ho atu ia Iehova i te hanahana e te puai. Ho atu ia Iehova i te hanahana e au i to ˈna ra iˈoa.”—SALAMO 96:7, 8.

1, 2. Na vai e arue ra ia Iehova, e o vai ma tei faaitoitohia ia na reira atoa?

 UA PAARI o Davida, te tamaiti a Iese, ei tiai mamoe apî i pihai iho ia Betelehema. Eaha râ paha oia i te hiˈo pinepine i te raˈi aano î i te fetia i te rui muhu ore, a tiai noa ˈi i te nǎnǎ a to ˈna metua i te mau vahi matie moemoe! Aita e feaaraa e ua puta mai tera mau hohoˈa oraora i to ˈna faturaa e himeneraa, ma te faauruahia e te varua moˈa o te Atua, i te mau parau nehenehe o te Salamo 19: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima! ua tae râ to ratou haruru i te mau fenua atoa, e ta ratou faaiteraa i te otia o teie nei ao.”—Salamo 19:1, 4.

2 Ma te orero ore, te parau ore, te reo ore, te parau haere nei te mau raˈi faahiahia roa tei hamanihia e Iehova i to ˈna hanahana, i tera mahana i tera mahana, i tera rui i tera rui. Eita roa ˈtu te poieteraa e faaea i te parau haere i to te Atua hanahana, e e tapao o te haehaa ia feruriruri i teie faaiteraa mamû e vai nei “i te mau fenua atoa” ia ite hoi te huitaata atoa. Eita râ e navai te faaiteraa mamû a te poieteraa. Te faaitoitohia ra te feia haapao maitai ia paraparau roa ei ite. Teie ta te hoê papai salamo aita i faahitihia te iˈoa i parau ma te faauruahia i te feia haamori haapao maitai: “Ho atu ia Iehova i te hanahana e te puai. Ho atu ia Iehova i te hanahana e au i to ˈna ra iˈoa.” (Salamo 96:7, 8) Te oaoa nei te feia e taairaa piri roa to ratou e o Iehova i te pee i tera faaitoitoraa. Eaha râ te auraa e ho atu i te Atua i te hanahana?

3. No te aha te taata e ho atu ai ia Iehova i te hanahana?

3 Eita e navai te parau noa. Ua faahanahana te mau Iseraela no te tau o Isaia i te Atua e to ratou vaha, ua ere râ te rahiraa i te aau haavare ore. Ua parau o Iehova na roto ia Isaia e: “Te haafatata mai nei te reo o teie nei feia ia ˈu, e te faatura maira to ratou vaha ia ˈu, tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu nei.” (Isaia 29:13) Mea faufaa ore anaˈe te arueraa a taua mau taata ra. E titauhia râ ia arue ia Iehova ma te aau î i te here e ma te aau mehara haavare ore no to ˈna hanahana otahi. O Iehova anaˈe te Atua Poiete. O ˈna te Maha hope, te Atua parau-tia roa ˈˈe, te hohoˈa hau ê o te aroha. O ˈna te tumu o to tatou ora e te Arii tia ta te mau mea ora atoa i nia i te raˈi e i te fenua nei e auraro atu. (Apokalupo 4:11; 19:1) Mai te peu e te tiaturi mau ra tatou i teie mau mea, e faahanahana ïa tatou ia ˈna ma to tatou aau atoa.

4. Eaha te mau haapiiraa ta Iesu i horoa no nia i te faahanahanaraa i te Atua, e e nafea ia pee atu?

4 Ua faaite mai o Iesu Mesia e nafea ia faahanahana i te Atua. Ua parau oia e: “O te mea ïa e maitai ai tau Metua, ia rahi to outou hotu; e riro ïa outou ei pǐpǐ na ˈu i reira.” (Ioane 15:8) E nafea e rahi ai to tatou hotu? A tahi, na roto i te pororaa ma te nephe atoa i “te evanelia o te basileia” e te apitiraa ˈtu i te mau mea atoa i poietehia no te “faaite” i to te Atua “mau huru maitatai itea ore.” (Mataio 24:14; Roma 1:20, MN) Hau atu â, mea na reira atoa tatou paatoa e faariro tia ˈi aore ra ma te ravea ê atu i te taata ei pǐpǐ apî o te arue atu â i te Atua ra o Iehova. A piti, e atuatu tatou i ta te varua moˈa e faahotu i roto ia tatou e e faaitoito i te pee i te mau huru maitatai hau ê o te Atua ra o Iehova. (Galatia 5:22, 23; Ephesia 5:1; Kolosa 3:10) Ei faahopearaa, e faahanahana to tatou haerea o te mau mahana atoa i te Atua.

“I te mau fenua atoa”

5. A faataa mea nafea to Paulo haamahitihitiraa i te hopoia a te mau Kerisetiano e faahanahana i te Atua ma te faaite i to ratou faaroo ia vetahi ê.

5 I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua haamahitihiti o Paulo i te hopoia a te mau Kerisetiano e faahanahana i te Atua ma te faaite i to ratou faaroo ia vetahi ê. O te feia anaˈe e faahotu i te faaroo ia Iesu Mesia te ora, e manaˈo tumu teie o te buka Roma. I te pene 10 o ta ˈna rata, ua faaite o Paulo e te tamata noa ra te Iseraela pae tino no to ˈna ra tau i te titau i te tiaraa parau-tia ma te pee i te Ture a Mose, area ‘o te Mesia te faahope i te Ture.’ No reira o Paulo e parau ai e: “Ia faˈi . . . to vaha i te Fatu ra ia Iesu, e ia faaroo to aau e ua faatia te Atua ia ˈna i te poheraa ra, e ora ïa oe.” Mai reira mai, “aita roa . . . e huru ê i te ati Iuda e te Heleni, e hamani maitai rahi hoi to te Fatu o te mau mea atoa nei, i te taata atoa i tiaoro atu ia ˈna ra. O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.”—Roma 10:4, 9-13.

6. Mea nafea to Paulo faaohiparaa i te Salamo 19:4?

6 I muri iho, e ui o Paulo ma te tano e: “Eaha . . . te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore?” (Roma 10:14) E parau o Paulo no Iseraela e: “Aita . . . ratou i faaroo paatoa i te evanelia.” No te aha? No te mea te ere ra ratou i te faaroo, eiaha râ aita ta ratou e ravea. E faaite o Paulo i te reira ma te faahiti i te Salamo 19:4 e ma te faaohipa ˈtu i nia i te pororaa Kerisetiano eiaha râ i te faaiteraa mamû a te poieteraa. E na ô oia e: “Ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa, e ua tae ta ratou parau i te hopea mai o te fenua ra.” (Roma 10:16, 18) Oia, mai te poieteraa ora ore e faahanahana ra ia Iehova, ua poro te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te parau apî maitai o te ora i te mau vahi atoa, a arue atu ai i te Atua i “te mau fenua atoa.” I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faataa atoa o Paulo i te aanoraa o te atuturaa o te parau apî maitai. Ua parau oia e ua porohia te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.

Ite itoito rahi

7. Ia au ia Iesu, eaha te hopoia a te mau Kerisetiano?

7 Ua papai paha o Paulo i ta ˈna rata i to Kolosa fatata e 27 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu Mesia. Mea nafea te pororaa i te tae-roa-raa i Kolosa i roto noa maa taime poto? Maoti ïa te itoito rahi o te mau Kerisetiano no te senekele matamua e te haamaitairaa Iehova i te reira. Ua faaite atea o Iesu e e riro ta ˈna mau pǐpǐ ei feia poro itoito ia ˈna i parau e: “E mata na . . . te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei.” (Mareko 13:10) Ia au i taua parau tohu ra, ua faahiti atoa o Iesu i te faaueraa i roto i na irava hopea o te Evanelia a Mataio: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) I muri rii noa ˈˈe i to Iesu maueraa i nia i te raˈi, ua haamata ta ˈna mau pǐpǐ i te faatupu i taua mau parau ra.

8, 9. Ia au i te Ohipa, ua aha te mau Kerisetiano i ta Iesu mau faaueraa?

8 I muri aˈe i te niniiraa o te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T., te ohipa matamua ta te mau pǐpǐ taiva ore a Iesu i rave, o te haereraa ïa e poro, e faaite i “te peu taa ê a te Atua” i te mau nahoa i Ierusalema. Ua manuïa roa ta ratou pororaa, e fatata ‘e toru tausani’ taata tei bapetizohia. Ua arue â te mau pǐpǐ i te Atua i mua i te taata ma te itoito rahi, e e faahopearaa maitai tei noaa mai.—Ohipa 2:4, 11, 41, 46, 47.

9 Aita i maoro, ite aˈera te mau aratai haapaoraa i te mau ohipa a taua mau Kerisetiano ra. No to ratou tapitapi i te mǎtaˈu ore o Petero raua Ioane, ua faaue ratou i na aposetolo ia faaea i te poro. Ua pahono na aposetolo e: “E ore . . . matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” I muri aˈe i to raua haamǎtaˈuraahia e tuuraahia, ua haere o Petero raua o Ioane i to raua mau taeae ra, e ua pure paatoa ia Iehova. Ua ani ratou ma te itoito ia Iehova: “E faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.”—Ohipa 4:13, 20, 29.

10. Eaha te patoiraa i tupu, e ua aha te mau Kerisetiano mau?

10 Ua tu taua pure ra e to Iehova hinaaro, e ua taa-maitai-hia te reira tau taime i muri aˈe. Ua haruhia te mau aposetolo e ua faaora-semeio-hia e te hoê melahi. Ua na ô atu te melahi e: ‘A haere i roto i te hiero e tia ˈi, a parau atu ai i te taata i te mau parau atoa o teie nei ora.’ (Ohipa 5:18-20) No te mea ua faaroo te mau aposetolo, ua haamaitai â Iehova ia ratou. No reira, “aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:42) Papu maitai, aita roa ˈtu i tia i te patoiraa uˈana ia tapea i te mau pǐpǐ a Iesu eiaha e ho atu i te Atua i te hanahana i mua i te taata.

11. Eaha te huru o te mau Kerisetiano matamua i mua i te pororaa?

11 Aita i maoro, ua haruhia e ua pehi-pohe-hia o Setephano. Ua faatupu to ˈna haapoheraa i te hamani-ino-raa uˈana i Ierusalema, e ua purara ê te mau pǐpǐ atoa eiaha râ te mau aposetolo. Ua toaruaru anei ratou no te hamani-ino-raa? Aita roa ˈtu. Te taio nei tatou e: “O taua feia ra i purara ê ra, haere atura, e haapii haere i te parau e ati noa ˈˈe te fenua atoa.” (Ohipa 8:1, 4) Ua ite-faahou-hia tera itoito rahi e faaite haere i te hanahana o te Atua. I roto i te Ohipa pene 9, te taio ra tatou e a haere ai oia i Damaseko no te hamani ino i te mau pǐpǐ a Iesu i reira, ua ite orama te Pharisea ra o Saulo no Tareso ia Iesu e ua matapohia. I Damaseko, ua faaora semeio o Anania i te matapo o Saulo. Eaha te ohipa matamua ta Saulo—tei matauhia i muri aˈe te aposetolo Paulo—i rave? Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua parau . . . oia ia Iesu Mesia i reira ra, i roto i te mau sunago ra e, o te Tamaiti ïa na te Atua.”—Ohipa 9:20.

Ua poro te taata atoa

12, 13. (a) Ia au i te tahi feia tuatapapa, eaha te tano ia tapao no nia i te amuiraa Kerisetiano matamua? (b) E nafea te buka Ohipa e ta Paulo mau parau e haapapu ai i te tatararaa a te feia tuatapapa?

12 Mea rahi o te farii e o te amuiraa Kerisetiano matamua taatoa tei poro. Teie ta Philip Schaff i papai no nia i te mau Kerisetiano i taua tau ra: “E totaiete mitionare te mau amuiraa atoa, e e mitionare te mau Kerisetiano faaroo atoa.” (History of the Christian Church) Te parau ra o W. Williams e: “Te faaiteraa rahi, oia ïa o te mau Kerisetiano atoa o te Ekalesia matamua, te feia iho â râ e ô taa ê [e ô o te varua] to ratou, tei poro i te evanelia.” (The Glorious Ministry of the Laity) Te haapapu atoa ra oia e: “Aita roa ˈtu te pororaa i faataahia e Iesu Mesia ei fanaˈoraa taa ê na te tahi noa mau melo o te taviniraa.” Ua papai atoa o Celsus, te hoê enemi tahito o te Kerisetianoraa, e: “Te feia hamani huruhuru mamoe, hamani tiaa, rapaau iri puaa, te feia maˈua e te haihai roa ˈˈe o te huitaata, e feia poro itoito rahi ïa i te evanelia.”

13 Te itehia ra te tanoraa o tera mau parau i roto i te faatiaraa a te Ohipa, matauhia i roto i te tuatapaparaa. I te Penetekose 33 T.T., i muri aˈe i te niniiraa o te varua moˈa, ua faaite haere te mau pǐpǐ atoa, te tane e te vahine, i te peu taa ê a te Atua. A tupu ai te hamani-ino-raa i muri aˈe i te haapoheraahia o Setephano, ua faaatutu roa te mau Kerisetiano atoa tei purara ê i te parau apî maitai. Fatata e 28 matahiti i muri aˈe, ua papai o Paulo i te mau Kerisetiano Hebera atoa, eiaha noa i te hoê pǔpǔ iti ekalesiatiko: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 13:15) Teie ta Paulo i parau no nia i to ˈna iho manaˈo i te pororaa: “Parau noâ hoi au i te evanelia, aita o ˈu arueraa: eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Korinetia 1, 9:16) Papu maitai e tera atoa te manaˈo o te mau Kerisetiano haapao maitai atoa i te senekele matamua.

14. Eaha te taairaa i rotopu i te faaroo e te pororaa?

14 Oia mau, e titauhia ia poro te hoê Kerisetiano mau no te mea ua taai-roa-hia te reira i te faaroo. Ua na ô Paulo e: “O te aau . . . to te taata nei i faaroo, e ia roaa ˈtu te parau-tia; o te vaha hoi tei faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.” (Roma 10:10) O te hoê noa anei pǔpǔ iti i roto i te amuiraa—mai te hoê pǔpǔ ekalesiatiko—te faahotu i te faaroo e te faauehia e poro? Eita ïa! O te mau Kerisetiano mau atoa te atuatu i te faaroo puai i te Fatu ra o Iesu Mesia e te turaihia ia faaite haere i taua faaroo ra ia vetahi ê. Aita anaˈe, mea pohe ïa to ratou faaroo. (Iakobo 2:26) No te mea o te mau Kerisetiano taiva ore atoa i te senekele matamua o to tatou tau tei faaite i to ratou faaroo mai tera, ua faaroohia te hoê arueraa puai i te iˈoa o Iehova.

15, 16. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te faaite e te haere noa ra te pororaa i mua noa ˈtu te fifi.

15 I te senekele matamua, ua haamaitai o Iehova i to ˈna nunaa i te maraaraa noa ˈtu te mau fifi i roto e i rapaeau i te amuiraa. Ei hiˈoraa, te faatia ra te Ohipa pene 6 i te tahi peapea i tupu i rotopu i te mau peroseluto parau Hebera e parau Heleni. Ua faaafaro te mau aposetolo i te fifi. Te taio nei tatou i te faahopearaa e: “Tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema, e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa i faaroo i te parau.”—Ohipa 6:7.

16 I muri aˈe, ua tupu te umeumeraa poritita i rotopu ia Heroda Ageripa, arii o Iudea, e to Turia e to Sidona. Ua ani te feia o na oire ra i te hau ma te faatietie i te arii, e ua orero atura o Heroda i mua i te taata. Ua pii atura te nahoa e: “E reo ïa no te Atua, e ere ïa i to te taata.” I reira noa, ua tairi maira te melahi a Iehova ia Heroda Ageripa, e ua pohe oia “no te mea aore oia i horoa ˈtu i te haamaitai i te Atua ra.” (Ohipa 12:20-23) Auê ïa hitimahutaraa no te feia e tiaturi ra i te mau arii taata! (Salamo 146:3, 4) Area te mau Kerisetiano ra, ua faahanahana ïa ia Iehova. E no reira, “tupu atura . . . te parau a te Atua, e aano roa ˈtura” noa ˈtu tera mau tupuraa poritita papu ore.—Ohipa 12:24.

I tera ra tau e i teie nei

17. I te senekele matamua, e mea rahi noa te taata tei aha?

17 Oia, e feia arue itoito rahi i te Atua ra o Iehova to roto i te amuiraa Kerisetiano rahi no te senekele matamua. Ua poro te mau Kerisetiano taiva ore atoa i te parau apî maitai. Ua farerei te tahi pae i te mau taata aau farii e, mai ta Iesu i parau, ua haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈna i parau. (Mataio 28:19, 20) Ua maraa ˈtura te amuiraa, e mea rahi noa te taata tei apiti atu i te arii Davida i tahito ra no te arue ia Iehova. Ua faahiti faahou ratou paatoa i teie mau parau faauruahia: “E haamaitai â vau ia oe, e te Fatu, e tau Atua, ma tau aau atoa ra; e faarahi tamau â vau i to oe ra iˈoa. Ua rahi hoi to oe aroha ia ˈu.”—Salamo 86:12, 13.

18. (a) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua e te Amuiraa faaroo Kerisetiano no teie tau? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Ia au i te reira, e turai te mau parau a te tane orometua haapii i te teologia ra o Allison Trites ia tatou ia feruri. Ma te faaau i te Amuiraa faaroo Kerisetiano no teie tau e te Kerisetianoraa no te senekele matamua, ua na ô oia e: “Te rahi nei te mau ekalesia i teie mahana ma te hoê maraaraa ihiora (ia faaite roa te mau tamarii a te hoê utuafare ekalesia no reira i to ratou faaroo) aore ra te hoê maraaraa tauiraa (ia taui te hoê melo apî i te ekalesia no reira). I roto râ i te Ohipa, e maraaraa fariu-roa-raa mai ïa, no te mea no haamata noa ˈtura te ekalesia i ta ˈna ohipa.” Te auraa anei e aita te Kerisetianoraa mau e maraa faahou ra mai ta Iesu i parau? Eita. Mea itoito roa te mau Kerisetiano mau no teie tau i te arueraa i te Atua i mua i te taata mai te mau Kerisetiano atoa i te senekele matamua. E ite mai tatou i te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea tatou e faahanahana ˈi i te Atua?

• Mea nafea to Paulo faaohiparaa i te Salamo 19:4?

• Eaha te taairaa i rotopu i te faaroo e te pororaa?

• Eaha te tano ia tapao no nia i te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 15, 16]

Te faaite noa ra te mau raˈi i to Iehova hanahana

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa a David Malin faatiahia e te Anglo-Australian Observatory

[Hohoˈa i te api 17]

Ua taai-roa-hia te pororaa e te pure