Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te Genese—I

Manaˈo faufaa o te Genese—I

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te Genese—I

“GENESE,” e “tumu,” aore ra “fanauraa” te auraa. E tano teie iˈoa no te hoê buka e faatia ra mea nafea te otiraa mai te ao nui, te faaineineraahia te fenua ei nohoraa no te taata, e te parahiraa te taata i reira. Ua papai Mose i teie buka i te medebara i Sinai e ua faaoti i te matahiti 1513 H.T.T.

Te faatia maira te Genese i te ao hou te diluvi, i tei tupu a haamata ˈi te tau i muri aˈe i te diluvi, e te haaraa te Atua ra o Iehova i nia ia Aberahama, Isaaka, Iakoba, e Iosepha. E vauvau teie tumu parau i te mau manaˈo faufaa o te Genese 1:1–11:9, oia hoi e tae roa i te taime i haa ˈi Iehova i nia i te patereareha Aberahama.

TE AO HOU TE DILUVI

(Genese 1:1–7:24; MN)

E faahoˈi te parau “i te matamua ra” o te Genese ia tatou tau miria matahiti i muri. Te faataahia ra te mau tupuraa o na “mahana,” aore ra tau, poieteraa taa ê e ono mai te huru ra te mataitai atu ra te tahi taata o te fenua. I te hopea o te mahana ono, ua poiete te Atua i te taata. Noa ˈtu e ua ere oioi te taata i te Paradaiso no to ˈna faaroo ore, te horoa ra Iehova i te tiaturiraa. Te faahiti ra te parau tohu bibilia matamua roa i te hoê “huero” o te faaore i te mau faahopearaa o te hara e o te haaparuparu ia Satani i te afii.

I te roaraa o na senekele 16 i muri mai, ua manuïa Satani i te haafariu ê i te taata atoa i te Atua, eiaha râ te tahi feia haapao maitai, mai ia Abela, Enoha, e Noa. Ei hiˈoraa, ua taparahi pohe Kaina i to ˈna taeae parau-tia o Abela. ‘Haamatahia ˈtura i te tiaoro i te iˈoa o Iehova,’ e au ra ma te faaino. Ma te faataa i te huru haavî i taua tau ra, ua fatu Lameha i te hoê pehepehe no nia i to ˈna taparahi-pohe-raa i te hoê taata apî, ma te parau e te paruru ra oia ia ˈna iho. Ua ino roa te oraraa a faaea ˈi te mau tamaiti melahi faaroo ore a te Atua i te mau vahine e a fanau mai ai i te mau aito haavî parauhia Nephilim. Ua tarai râ te taata haapao maitai o Noa i te araka, a faaitoito ai i te faaara ia vetahi ê no nia i te diluvi piri roa, e ua ora mai oia e to ˈna utuafare.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:16—Mea nafea to te Atua hamaniraa i te maramarama i te mahana hoê mai te peu e ua hamanihia te mau tiarama i te mahana maha? Mea ê te taˈo Hebera i hurihia ei “hamani” i te irava 16, e mea ê te taˈo i hurihia ei “poiete” i roto i te Genese pene 1, irava 1, 21, e 27 (MN). Ua poietehia “te raˈi” tae noa ˈtu te mau tiarama na mua roa ˈˈe i haamata ˈi “te mahana hoê.” Aita râ te fenua i raea ˈtura i te maramarama o te mau tiarama. I te mahana hoê, “ua maramarama ihora” no te mea ua puta te mau ata i te maramarama, a hiti atu ai i nia i te fenua. E ao e e rui aˈera i te fenua e ohu ra. (Genese 1:1-3, 5) Mai te fenua ˈtu, aita i itehia ˈtura nohea mai tera maramarama. I te tau poieteraa maha râ, ua tupu te hoê tauiraa rahi. Ua hamanihia te mahana, te avaˈe, e te mau fetia “ei haamaramarama i te fenua.” (Genese 1:17) “Hamani ihora te Atua” i te reira ia itehia mai te fenua ˈtu.

3:8—Ua paraparau tia ˈtu anei te Atua ra o Iehova ia Adamu? Ia au i te Bibilia, e pinepine te Atua i te paraparau i te taata na roto i te hoê melahi. (Genese 16:7-11; 18:1-3, 22-26; 19:1; Te mau tavana 2:1-4; 6:11-16, 22; 13:15-22) O ta ˈna Tamaiti fanau tahi parauhia “te Logo,” te auvaha matamua a te Atua. (Ioane 1:1) Peneiaˈe ua paraparau te Atua ia Adamu e ia Eva na roto i “te Logo.”—Genese 1:26-28; 2:16; 3:8-13.

3:17—Mea nafea te fenua i te parau-ino-raahia, e eaha te maororaa? Te auraa e ua parau-ino-hia te fenua, oia ïa e mea fifi roa i teie nei ia faaapu atu. Ua ite maitai to Adamu huaai i te faahopearaa o te reira e te tataramoa e te motuu, no reira Lameha te papa o Noa i faahiti ai i “te [mauiui o] to tatou nei rima, no te fenua i parau-ino-hia e Iehova.” (Genese 5:29; MN) I muri aˈe i te diluvi, ua haamaitai Iehova ia Noa e ta ˈna mau tamaiti, ma te faaite i ta ˈNa opuaraa oia hoi ia faaî ratou i te fenua. (Genese 9:1) E au ra e ua faaore te Atua i te parau ino i te fenua.—Genese 13:10.

4:15—Mea nafea to Iehova ‘tuuraa i te tahi tapao ia Kaina ra’? Aita te Bibilia e parau ra e ua tuuhia te tahi tapao i nia i te tino o Kaina. Te tapao, o te hoê paha faaueraa mana matauhia e haapaohia e vetahi ê e tei tuuhia ia ore oia e taparahi-pohe-hia ei tahooraa.

4:17—Nohea mai ta Kaina vahine? E ‘tamaroa e e tamahine’ ta Adamu. (Genese 5:4) No reira, ua rave Kaina hoê o to ˈna mau tuahine aore ra hoê paha o ta ˈna mau tamahine fetii ei vahine na ˈna. I muri aˈe, ua opani te Ture ta te Atua i horoa na Iseraela ia faaipoipo te hoê taeae i to ˈna tuahine.—Levitiko 18:9.

5:24—Mea nafea to te Atua ‘hopoi-ê-raa ia Enoha’? E au ra e e taparahi-pohe-hia Enoha, aita râ te Atua i faatia ia haamauiui to ˈna mau enemi ia ˈna. ‘Ua tahitihia Enoha ia ore oia ia ite i te pohe,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Hebera 11:5) Aita te Atua i afai ia ˈna i nia i te raˈi e ora ˈi. O Iesu te taata matamua i haere i nia i te raˈi. (Ioane 3:13; Hebera 6:19, 20) ‘Ua tahitihia Enoha ia ore oia ia ite i te pohe,’ te auraa paha e ua faauru te Atua ia ˈna i te hoê orama tohu, a rave atu ai i to ˈna ora. I roto i taua tupuraa ra, aita Enoha i mauiui e i “ite i te pohe,” i te rima o to ˈna mau enemi.

6:6—Eaha te auraa e ua “tatarahapa” Iehova i te hamaniraa i te taata? I ǒ nei, e tano te taˈo Hebera i hurihia ei “tatarahapa” i te hoê tauiraa o te huru aore ra hinaaro. Mea tia roa Iehova, aita ïa oia i hape i te hamaniraa i te taata. Aita râ to ˈna manaˈo no nia i te ui ino hou te diluvi i taui. Ei Atua Poiete i te taata, ua riro oia ei haamou ia ratou no to ˈna mauruuru ore i to ratou ino. Ua faaora oia i te tahi pae, e tapao faaite ïa e ua tatarahapa noa oia i te feia tei riro ei mea ino.—Petero 2, 2:5, 9.

7:2—Ia au i te aha i faataa-ê-hia ˈi te mau animara viivii ore i te mea viivii? Ia au ïa i te pûpûraa i te mau tusia i roto i te haamoriraa, eiaha râ ia au i te nehenehe e amu aore ra eita. Aita te taata i amu i te iˈo animara hou te diluvi. I roto noa i te Ture a Mose i faaohipahia ˈi te parau ra “viivii ore” e “viivii,” e ua hope te reira i te faaoreraahia te Ture. (Ohipa 10:9-16; Ephesia 2:15) E au ra e ua ite Noa eaha te tano no te tusia i roto i te haamoriraa a Iehova. I to ˈna iho â faarueraa i te araka, “ua faatia ihora Noa i te fata na Iehova; e ua rave ihora i to te mau puaa viivii ore ra, e te mau manu viivii ore atoa ra, ua pûpû atura i te tusia taauahi i nia i taua fata ra.”—Genese 8:20.

7:11—Nohea mai te pape o te diluvi rahi? I te “mahana,” aore ra tau, poieteraa piti, a oti ai te “reva” mataˈi o te fenua, e pape ‘tei raro aˈe i te reva’ e e pape ‘tei nia aˈe i te reva.’ (Genese 1:6, 7) Te pape “i raro aˈe,” o te pape ïa i vai ê na i te fenua nei. Te pape “i nia aˈe,” o te pue haumi ïa e vai ra i nia roa ˈˈe i te fenua, a riro atu ai ei “pape rahi.” (MN) O teie pape tei mairi i nia i te fenua i te tau o Noa.

Haapiiraa no tatou:

1:26. Ua hamanihia te taata ma to te Atua huru, e nehenehe ïa ta ratou e faahotu i to ˈNa mau ateriputi. Ia atuatu tatou i te mau huru maitatai, mai te here, te aroha hamani maitai, te aau maitai, te maitai, e te faaoromai, a pee atu ai i Tei hamani ia tatou, e tia ˈi.

2:22-24. Na te Atua i haamau i te faaipoiporaa, te hoê taairaa tamau e te moˈa, e o te tane te upoo o te utuafare.

3:1-5, 16-23. Tei te fariiraa tatou i to Iehova mana arii i roto i to tatou oraraa e oaoa ˈi tatou.

3:18, 19; 5:5; 6:7; 7:23. E tupu noa iho â ta Iehova parau.

4:3-7. Ua mauruuru Iehova i ta Abela tusia no te mea e taata parau-tia oia e te faaroo. (Hebera 11:4) Area Kaina ra, ua ere ïa i te faaroo mai ta ta ˈna mau ohipa i faaite mai. E ohipa ino ta ˈna, turaihia e te pohehae, te riri, e te taparahi. (Ioane 1, 3:12) Hau atu â, aita paha oia i tâuˈa roa i ta ˈna tusia e ua pûpû atu ma te faatia ture noa. Eiaha anei ta tatou tusia arueraa na Iehova ia pûpûhia ma te aau atoa e ma te huru feruriraa e tano e te haerea maitai?

6:22. Ua titauhia e rave rahi matahiti no te tarai i te araka, ua rave râ Noa mai ta te Atua i faaue. Ua paruruhia ˈtura Noa e to ˈna utuafare i te diluvi. Te paraparau maira Iehova na roto i ta ˈna Parau papaihia e te horoa maira i te aratairaa na roto i ta ˈna faanahonahoraa. E faaroo e e auraro tatou no to tatou maitai.

7:21-24. Eita Iehova e haamou i te feia parau-tia e te feia paieti ore.

E Ô TE HUITAATA I ROTO I TE HOÊ TAU APÎ

(Genese 8:1–11:9)

Ua mou te ao hou te diluvi e ua ô atu te huitaata i roto i te hoê tau apî. Ua faatiahia te taata ia amu i te iˈo animara, ia haapae râ i te toto. Ua faatia Iehova i te utua pohe no te taparahi taata e ua haamau i te faufaa o te anuanua, ma te fafau e eita oia e diluvi faahou. Ua riro na tootoru tamaiti a Noa ei tupuna o te huitaata atoa, area ta ˈna hina o Nimeroda, ‘e taata rahi haharu ïa i mua i te aro o Iehova.’ Ua faaoti te taata e patu i te hoê oire o Babela te iˈoa e te tahi pare ia itehia to ratou iˈoa, aita râ ratou i faaî i te fenua. Ua mau râ ta ratou faanahoraa i to Iehova faahuru-ê-raa i to ratou reo e haapurara-ê-raa ia ratou e ati aˈe te fenua.

Uiraa bibilia pahonohia:

8:11—Mai te peu e ua pohe te mau tumu raau i te diluvi, ihea to te uuairao pofairaa i te rauere olive? Te vai ra e piti tatararaa. I te mea e raau huru etaeta te olive, ua ora noa paha tera tumu raau i roto i te pape tau avaˈe i te maoro o te diluvi. I te itiraa mai te pape, ua tia faahou mai te hoê tumu olive ninahia i nia i te fenua mǎrô e ua horoa mai i te rauere. No ǒ atoa mai paha te rauere olive ta te uuairao i taitai atu ia Noa ra, i te hoê ohi apî roa tei tupu mai i muri aˈe i te itiraa mai te pape.

9:20-25—No te aha Noa i faaino ai ia Kanaana? E au ra e ua rave Kanaana i te tahi peu hairiiri i nia ia Noa to ˈna papa ruau. Ua ite atu Hama, te papa o Kanaana, i te ohipa i tupu, aita râ oia i arai noa ˈˈe, ua faatia haere râ. Area Sema raua Iapheta, na toopiti tamaiti ê atu a Noa, ua tapoˈi ïa i to ratou papa. Ua haamaitaihia raua no te reira, area Kanaana ra, ua faainohia ïa, e ua ite Hama i te haama o to ˈna huaai.

10:25—Mea nafea te “ootiraahia” te fenua i te anotau o Pelega? Ua ora Pelega mai te matahiti 2269 e tae roa i te matahiti 2030 H.T.T. I “to ˈna ra anotau” to Iehova ooti-rahi-raa ma te faahuru ê i te reo o te feia patu ia Babela e ma te haapurara ê ia ratou e ati aˈe te fenua nei. (Genese 11:9) No reira, i to Pelega anotau “te ootiraahia te fenua,” aore ra te huiraatira o te fenua.

Haapiiraa no tatou:

9:1; 11:9. Aita e faanahoraa aore ra tutavaraa taata e nehenehe e haafifi i ta Iehova opuaraa.

10:1-32. Te taai ra na toopiti faatiaraa hou e i muri aˈe i te diluvi—pene 5 e pene 10—i te huitaata atoa i te taata matamua ra o Adamu, na roto i na tootoru tamaiti a Noa. No roto mai to Asura, to Kaladaio, te mau Hebera, to Suria, e te tahi mau opu Arabia, ia Sema. To Etiopia, to Aiphiti, to Kanaana, e te tahi mau opu Afirika e Arabia, ia Hama ïa. E to Inidia Europa, ia Iapheta ïa. E fetii anaˈe te taata atoa, e mea aifaito anaˈe i te aro o te Atua. (Ohipa 17:26) Ia ohipa teie parau mau i nia i to tatou manaˈo e to tatou huru i nia ia vetahi ê, e tia ˈi.

Mea puai rahi te parau a te Atua

I roto i te tuhaa matamua o te Genese e itehia ˈi te faatiaraa tia otahi o te tuatapaparaa matamua o te huitaata. E ite tatou eaha te opuaraa a te Atua no te taata i te fenua nei. Mea tamahanahana mau â ia ite e aita e tutavaraa taata, mai ta Nimeroda, e nehenehe e haafifi i te tupuraa o te reira!

A rave ai oe i te taioraa bibilia i te mau hebedoma atoa no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, e tauturu te hiˈoraa i te tuhaa “Uiraa bibilia pahonohia” ia oe ia taa i te tahi mau irava fifi. E faaite te mau tatararaa o te tuhaa “Haapiiraa no tatou” e nafea oe e faufaahia ˈi i te taioraa bibilia o te hebedoma. Ia tano, e nehenehe te reira e faaohipa-atoa-hia ei hinaaro o te amuiraa i te Putuputuraa no te taviniraa. Mea ora mau â te Parau a Iehova e te puai rahi i roto i to tatou oraraa.—Hebera 4:12.