Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa”

“Ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa”

“Ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa”

“E faariro i [te taata o] te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].”—MATAIO 28:19; MN.

1, 2. (a) Eaha te ohipa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ? (b) No te aha i tia ˈi i te mau Kerisetiano no te senekele matamua ia haa rahi roa?

 HOU rii oia a maue ai i nia i te raˈi, ua horoa Iesu i te hoê ohipa na ta ˈna mau pǐpǐ. Ua na ô atu oia e: “E faariro i [te taata o] te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].” (Mataio 28:19; MN) Auê ïa ohipa iti rahi e!

2 A feruri na! I te Penetekose 33 T.T., fatata 120 pǐpǐ tei fanaˈo i te niniiraa o te varua moˈa e tei rave i taua ohipa ra ma te faaite ia vetahi ê e o Iesu te Mesia tǎpǔhia, maoti oia e noaa ˈi te ora. (Ohipa 2:1-36) E nafea taua pǔpǔ iti ra e farerei ai i “te taata o te mau fenua atoa”? Eita e tia i te taata, “e tia râ te mau mea atoa nei i te Atua.” (Mataio 19:26) Ua turuhia te mau Kerisetiano matamua e te varua moˈa o Iehova, e aita ratou i faataupupû. (Zekaria 4:6; Timoteo 2, 4:2) No reira, i roto noa tau ahuru matahiti, ua tia i te aposetolo Paulo ia parau e ua faaite-haere-hia te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.

3. Na te aha e huna i “te sitona” Kerisetiano viivii ore?

3 I te roaraa o te senekele matamua, ua parare â te haamoriraa mau. Ua tohu râ Iesu e e tae mai te hoê tau e ueue ai Satani i “te zizania,” a apǐ atu ai “te sitona” Kerisetiano mau e rave rahi senekele i te maoro e tae roa i te ootiraa. I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo i tupu ai te reira.—Mataio 13:24-39.

Maraaraa oioi i teie mahana

4, 5. I te matahiti 1919, eaha te ohipa ta te mau Kerisetiano faatavaihia i haamata i te rave, e no te aha e tautooraa rahi te reira?

4 I te matahiti 1919, ua faataa-ê-hia te sitona Kerisetiano viivii ore i te zizania. Ua ite te mau Kerisetiano faatavaihia e te tupu noa ra te ohipa rahi ta Iesu i faaue e rave. Ua tiaturi maite ratou e te ora ra ratou i te “anotau hopea” e ua ite ratou i ta Iesu parau tohu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Timoteo 2, 3:1; Mataio 24:14) Oia, ua ite ratou e mea rahi â te ohipa.

5 Mai te mau pǐpǐ râ i te matahiti 33 T.T., ua û taua mau Kerisetiano faatavaihia ra i te hoê tautooraa iti rahi. Tau tausani noa hoi ratou i te tahi noa mau fenua. E nafea ïa ratou e poro ai i te parau apî maitai “e ati noa ˈˈe teie nei ao”? A haamanaˈo e ua maraa te huiraatira o te fenua mai te 300 mirioni paha i te tau o te mau Kaisara, i fatata e 2 miria i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua. E i te roaraa o te senekele 20, ua tamau â te reira i te maraa oioi.

6. Ua tae roa te pororaa i te parau apî maitai a te mau Kerisetiano faatavaihia ihea i te mau matahiti 1930?

6 Noa ˈtu râ, ua haamata te mau tavini faatavaihia a Iehova, mai to ratou mau taeae no te senekele matamua, i ta ratou ohipa ma te î i te faaroo ia Iehova e ma to ˈna varua ia ratou ra. I ropu i te mau matahiti 1930, fatata e 56 000 feia poro evanelia tei faaite haere i te parau mau bibilia i roto 115 fenua. Mea rahi ê na te ohipa i ravehia, e mea rahi atu â râ te toe ra.

7. (a) Eaha te tautooraa apî ta te mau Kerisetiano faatavaihia i farerei? (b) Ma te turu a te mau “mamoe ê atu,” eaha te maraaraa o te ohipa haaputuputuraa e tae mai i teie mahana?

7 I muri aˈe, ua riro te taa-maitai-aˈe-raa o vai ma te “feia rahi roa” o te Apokalupo 7:9 ei tautooraa apî e ua fafau atoa i te tauturu i tera mau Kerisetiano itoito rahi. Ua haaputuputuhia ˈtura te hoê nahoa eita e pau ia taio o te mau “mamoe ê atu,” o te tiaturi ra e ora i te fenua nei, ‘no te mau fenua, opu, nunaa, e reo atoa.’ (Ioane 10:16) E ‘haamori ratou ia Iehova i te rui e te ao.’ (Apokalupo 7:15) Te auraa e e turu ratou i te ohipa pororaa e haapiiraa. (Isaia 61:5) No reira, ua oaoa roa te mau Kerisetiano faatavaihia i te maraaraa te feia poro evanelia e tau ahuru tausani e e tau mirioni i muri aˈe. I te matahiti 2003, e 6 429 351 tei poro, no te nahoa rahi te rahiraa o ratou. * Te mauruuru nei te mau Kerisetiano faatavaihia no teie tauturu, e te mauruuru nei te mau mamoe ê atu no te fanaˈoraa taa ê e turu i to ratou mau taeae faatavaihia.—Mataio 25:34-40.

8. Eaha te huru o te mau Ite no Iehova i mua i te faaheporaa uˈana i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi?

8 I te ite-faahou-raahia mai te pǔpǔ o te sitona, ua tamaˈi uˈana ˈtu o Satani. (Apokalupo 12:17) Eaha to ˈna huru i te faraa mai te feia rahi roa? Ua haavî roa oia! E tia anei ia tatou ia feaa e o ˈna te tumu o te aroraa i te haamoriraa mau i te ao nei i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi? I na pae e piti o te aroraa, ua faahepo-roa-hia te mau Kerisetiano. Mea rahi te taeae e te tuahine here tei faaruru i te mau tamataraa riaria, e ua pohe te tahi pae no to ratou faaroo. Hoê â râ to ratou manaˈo e to te papai salamo: “E haamaitai au i te Atua i ta ˈna ra parau; e tiaturi au i te Atua, e ore e mǎtaˈu i ta te taata nei ia rave mai ia ˈu.” (Salamo 56:4; Mataio 10:28) Aita te mau Kerisetiano faatavaihia e te mau mamoe ê atu atoa, tei haapuaihia e te varua o Iehova, i aueue. (Korinetia 2, 4:7) Ei faahopearaa, ua ‘tupu te parau a te Atua.’ (Ohipa 6:7) I te matahiti 1939, a tupu ai te tamaˈi, e 72 475 Kerisetiano haapao maitai te poro ra. Ia au râ i te tapura oti ore no 1945, te matahiti i hope ai te tamaˈi, 156 299 Ite itoito te poro ra i te parau apî maitai. Ua pau mau â o Satani!

9. Eaha na haapiiraa apî tei haamauhia a tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi?

9 Papu maitai e noa ˈtu te huanane o te Piti o te Tamaˈi rahi, aita te mau tavini a Iehova i feaa i te tupuraa o te pororaa. Inaha, i te matahiti 1943, a puai roa ˈi te tamaˈi, e piti haapiiraa apî tei haamauhia. Ua haamauhia te hoê, parauhia i teie nei te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, i roto i te mau amuiraa atoa no te faaineine i te Ite taitahi no te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Te piti, parauhia te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Watchtower, no te faaineine ïa i te mau mitionare e tonohia e poro na te ara. Oia, a hope ai te tamaˈi, ua ineine te mau Kerisetiano mau no te ohipa rahi atu â.

10. Mea nafea te itoito rahi o te nunaa o Iehova i te iteraahia i te roaraa o te matahiti 2003?

10 E ohipa faahiahia mau â ta ratou i rave! Ma te faaineinehia i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, ua rave e te rave râ te taatoaraa, te mea apî e te mea paari, te metua e te tamarii, e te tino paruparu atoa, i te ohipa rahi i faauehia e Iesu. (Salamo 148:12, 13; Ioela 2:28, 29) I te matahiti 2003, i te avaˈe hoê i te faito au noa, e 825 185 tei faaite i to ratou tuutuu ore ma te rave i te taviniraa pionie tauturu aore ra tamau. I taua noa matahiti ra, ua rave te mau Ite no Iehova 1 234 796 477 hora no te faaite ia vetahi ê i te parau apî maitai o te Basileia. Papu roa e te oaoa ra o Iehova i te itoito rahi o to ˈna nunaa!

Na te ara

11, 12. Eaha te tahi mau hiˈoraa e faaite ra i te tapura taviniraa maitai a te mau mitionare?

11 I te roaraa o te mau matahiti, ua tapao te feia faatuitehia i Gileada e, aita i maoro roa aˈenei, te feia faatuitehia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa i te hoê tapura taviniraa maitai roa. I Beresilia, ei hiˈoraa, aita i raea e 400 feia poro i to te mau mitionare matamua taeraa ˈtu i te matahiti 1945. Ua haa puai teie mau mitionare e to muri mai e to ratou mau taeae itoito rahi no Beresilia, e ua haamaitai rahi o Iehova i ta ratou mau tutavaraa. Auê ïa te feia atoa e haamanaˈo ra i tera tau i te oaoa ia ite e ua tapao o Beresilia e 607 362 taata poro i te matahiti 2003!

12 A hiˈo na i te fenua Tapone. Hou te Piti o te Tamaˈi rahi, fatata hoê hanere feia poro i te Basileia to reira. A tupu ai te tamaˈi, ua iti mai ratou no te hamani-ino-raa uˈana, e i te hoperaa te tamaˈi, tau Ite noa e vai maitai ra i te pae varua e i te pae tino. (Maseli 10:9) Papu roa e i te matahiti 1949, ua oaoa taua feia hapa ore mau ra i te farii-popou-raa i na mitionare matamua 13 tei faaineinehia i Gileada, e ua here oioi te mau mitionare i to ratou mau taeae aau tae e te farii maitai no Tapone. E 50 tiahapa matahiti i muri aˈe, i te matahiti 2003, ua tapao te fenua Tapone e 217 508 feia poro! Ua haamaitai rahi iho â o Iehova i to ˈna nunaa i taua fenua ra. Mai tera atoa te mau tapura i te fenua e rave rahi atu â. Ua turu mau â te feia i nehenehe e poro na te ara, i te parareraa o te parau apî maitai, e no reira i te matahiti 2003, ua faaroohia te reira i roto e 235 fenua, motu, e tuhaa fenua na te ao nei. Oia, no “te mau fenua atoa” te feia rahi roa.

‘No te mau opu, nunaa, e reo atoa’

13, 14. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te faufaaraa ia poro i te parau apî maitai na roto i “te mau reo atoa”?

13 Te semeio matamua i tupu i muri aˈe i te faatavairaahia te mau pǐpǐ i te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T., o to ratou ïa paraparauraa i te reo ê i te mau nahoa i ruru mai. E reo nunaa rau, te Heleni paha, to te feia e faaroo ra. Ei ‘taata paieti,’ ua taa atoa paha ia ratou te mau ohipa Hebera e ravehia ra i te hiero. Ua anaanatae mau râ ratou i to ratou faarooraa i te parau apî maitai na roto i te reo ta ratou i haapii mai to ratou tamarii-rii-raa mai â.—Ohipa 2:5, 7-12.

14 I teie mahana atoa, mea rahi te reo e faaohipahia ra i roto i te pororaa. Ua tohuhia e e ere no te mau fenua anaˈe te feia rahi roa, no ‘te mau opu, nunaa, e reo’ atoa râ. No reira Iehova i tohu ai na roto ia Zekaria e: “E haru mai . . . na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) Aita te mau Ite no Iehova e paraparau semeio faahou ra i te reo ê, ua ite râ ratou i te faufaaraa ia haapii atu na roto i te reo o te taata.

15, 16. Mea nafea te mau mitionare e te tahi atu i te fariiraa i te tautooraa e poro na roto i te mau reo o te fenua?

15 Parau mau e i teie mahana, mea iti roa te reo paraparau-rahi-hia, mai na reo Beretane, Farani, e Paniora. Te tamata nei râ te feia, tei faarue i to ratou fenua no te tavini na te ara, i te haapii i te reo o te fenua ia faaroo hoi te feia “[aau farii e tano] no te ora mure ore” i te parau apî maitai. (Ohipa 13:48; MN) E ere i te mea ohie. I te hinaaroraa te mau taeae no Tuvalu, i Patitifa Apatoa, i te mau papai na roto i to ratou reo, ua farii te hoê mitionare i taua tautooraa ra. I te mea e aita e titionare, ua haamau oia i te hoê tapura taˈo Tuvalu. I muri aˈe, ua neneihia te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei * na roto i te reo Tuvalu. I to te mau mitionare taeraa ˈtu i Curaçao, aita e papai bibilia e aita e titionare na roto i te reo Papiamento o te fenua. Mea rahi atoa te mârôraa e nafea ia papai i te reo. Noa ˈtu râ, e piti matahiti i muri aˈe i to na mitionare matamua taeraa ˈtu, ua neneihia te api parau bibilia Kerisetiano matamua na roto i taua reo ra. I teie mahana, to roto te Papiamento i na reo 133 i neneihia ˈi Te Pare Tiairaa hoê â taime e to te reo Beretane.

16 I Namibie, aita i itea i te mau mitionare matamua te tahi Ite no reira o te tauturu ia ratou ia huri. Aita atoa e taˈo to te reo Nama no te tahi mau manaˈo faaohipa-rahi-hia, mai te taˈo “tia roa.” Te na ô ra te hoê mitionare e: “No te huriraa, e rave au i te mau orometua haapii tamarii, o te haapii ra i te Bibilia. I te mea e aita ratou i ite maitai i te parau mau, e parahi au i pihai iho ia ratou ia papu ia ˈu e mea tano te pereota taitahi.” Noa ˈtu râ, ua hurihia te api parau Te oraraa i roto i te hoê ao apî na roto e maha reo no Namibie. I teie mahana, te nenei-tamau-hia ra Te Pare Tiairaa na roto i na reo Kwanyama e Ndonga.

17, 18. Eaha te mau tautooraa e amohia ra i Mehiko e i te tahi atu mau fenua?

17 I Mehiko, o te Paniora te reo tumu. Hou râ te mau Paniora a tae mai ai, mea rahi te reo e paraparauhia ra i reira, e te paraparau-noa-hia ra te tahi. No reira, te neneihia nei te mau papai a te mau Ite no Iehova na roto e hitu reo e te reo aparaa rima atoa no Mehiko. O te Taviniraa o te Basileia Maya te papai matamua tataio-mahana-hia na roto i te hoê reo Inidia Marite. Oia mau, tau tausani Mayas, Aztèques, e te tahi atu to roto i na feia poro i te Basileia e 572 530 i Mehiko.

18 Tau matahiti aˈenei, mea rahi roa te taata tei horo i te fenua ê, aore ra tei taui i te fenua no te mau fifi i te pae moni. Ei faahopearaa, a tahi ra a itehia ˈi te mau tuhaa fenua reo ê huru rahi i te fenua e rave rahi. Ua farii te mau Ite no Iehova i te tautooraa. I Italia, ei hiˈoraa, te vai ra te mau amuiraa e te mau pǔpǔ na roto e 22 reo hau atu i te reo Italia. No te tauturu i te mau taeae ia poro i te taata e paraparau ra i te reo ê, ua faanahohia aˈenei te tahi mau piha haapiiraa no te haapii 16 reo, oia atoa te reo aparaa rima Italia. I te fenua e rave rahi atu â, te tutava atoa ra te mau Ite no Iehova i te poro i te taata e rave rahi tei taui i te fenua. Oia mau, no te mau reo atoa te feia rahi roa, maoti te tauturu a Iehova.

“I te mau fenua atoa”

19, 20. Eaha te mau parau a Paulo e tupu rahi nei i teie mahana? A faataa.

19 I te senekele matamua, ua papai te aposetolo Paulo e: “Aitâ ratou i ite? Ua ite ïa; ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa, e ua tae ta ratou parau i te hopea mai o te fenua ra.” (Roma 10:18) Mai te peu e e parau mau i te senekele matamua, e hau atu â ïa i to tatou tau! E mau mirioni, peneiaˈe e hau atu i mutaa iho i roto i te tuatapaparaa, teie e parau nei: “E haamaitai â vau ia Iehova e ore e faaea; ia vai tamau maite â te haamaitai ia ˈna i roto i to ˈu nei vaha.”—Salamo 34:1.

20 Hau atu â, aita te ohipa e taupupû nei. Te maraa noa ra te feia poro i te Basileia. Te rahi noa ˈtura te taime e ravehia ra i roto i te pororaa. E mau mirioni farerei-faahou-raa e e mau hanere tausani haapiiraa bibilia te faaterehia ra. E te vai râ o te anaanatae maira. I te matahiti i mahemo, 16 097 622 taata tei tae i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu. Papu maitai e mea rahi â te ohipa. Ia tamau tatou i te pee i te hapa ore aueue ore o to tatou mau taeae, tei faaruru i te hamani-ino-raa uˈana. E ia faaite tatou i te itoito rahi o to tatou mau taeae atoa tei haa puai i roto i te taviniraa a Iehova mai te matahiti 1919 mai â. E tamau paatoa anaˈe i te arue atoa mai te papai salamo e: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. [A haamaitai ia] Ia.”—Salamo 150:6; MN.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tapura matahiti i te mau api 24-7 o teie vea.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te ohipa ta te mau taeae i haamata i te rave i te matahiti 1919, e no te aha e tautooraa te reira?

• O vai ma tei haaputuputuhia no te turu i te pororaa?

• Eaha te tapura taviniraa a te mau mitionare e te tahi atu e tavini ra na te ara?

• Eaha te haapapuraa e te haamaitai ra o Iehova i te ohipa a to ˈna nunaa i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 24-27]

TAPURA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 2003 A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO ATOA

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te mau api 20, 21]

Noa ˈtu te huanane o te Piti o te Tamaˈi rahi, aita te mau Kerisetiano i feaa i te pororaa o te parau apî maitai

[Faaiteraa i te tumu]

Paainaraa: hohoˈa U.S. Navy; te tahi atu: hohoˈa U.S. Coast Guard

[Hohoˈa i te mau api 22, 23]

No te mau opu e reo atoa te feia rahi roa