Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E aau aroha rahi to Iehova

E aau aroha rahi to Iehova

E aau aroha rahi to Iehova

‘E aau aroha rahi to Iehova.’—SALAMO 145:8, MN.

1. O vai ta te Atua e aroha?

 ‘E AROHA te Atua.’ (Ioane 1, 4:8) Ia au i teie parau tamahanahana, ua niuhia ta Iehova huru faatereraa i nia i te aroha. Inaha, te fanaˈo ra te feia atoa aita e faaroo ra ia ˈna i te mahana e te ûa ta ˈna e horoa ra ma te here! (Mataio 5:44, 45) No te aroha o te Atua i to te ao, e nehenehe to ˈna mau enemi atoa e tatarahapa, e fariu ia ˈna ra, e ora ˈtu ai e a muri noa ˈtu. (Ioane 3:16) E fatata râ Iehova i te haamou i te feia iino roa, ia fanaˈo te feia e here ra ia ˈna i te ora mure ore i roto i te hoê ao apî parau-tia.—Salamo 37:9-11, 29; Petero 2, 3:13.

2. Teihea huru aroha taa ê ta Iehova e faaite ra i te feia tei pûpû ia ratou na ˈna?

2 Te faaite ra Iehova i to ˈna aroha i to ˈna feia haamori mau ma te faufaa roa e te mure ore. Te faaitehia ra tera aroha e te hoê taˈo Hebera tei hurihia ei “aau aroha,” aore ra “aroha taiva ore.” Ua haafaufaa roa Davida, arii o Iseraela i tahito ra, i te aau aroha o te Atua. Maoti ta ˈna iho i ite e ta ˈna feruriruriraa i te mau haaraa a te Atua i nia ia vetahi ê, ua tia ia Davida ia himene ma te tiaturi e: ‘E aau aroha [aore ra, aroha taiva ore] rahi to Iehova.’—Salamo 145:8, MN.

Ia ite tatou o vai te feia taiva ore o te Atua

3, 4. (a) E nafea te Salamo 145 e tauturu mai ai ia ite o vai ma te feia taiva ore o Iehova? (b) E nafea te feia taiva ore o te Atua e “haamaitai” ai ia ˈna?

3 Teie ta Hana, te metua vahine o te peropheta Samuela, i parau no nia i te Atua ra o Iehova: ‘Te haerea o tona feia [taiva ore] ra, na ˈna ïa e tiai.’ (Samuela 1, 2:9; MN) O vai ma tera “feia taiva ore”? Te pahono ra te arii Davida i muri aˈe i te faateiteiraa i te mau huru maitatai faahiahia o Iehova e: “Na to mau tavini [taiva ore] e haamaitai ia oe.” (Salamo 145:10; MN) E ui paha outou e nafea te taata e haamaitai ai i te Atua. Na mua, ma te arue aore ra ma te faateniteni ia ˈna.

4 E faaohipa te feia taiva ore o Iehova i to ratou vaha no te faateniteni ia ˈna. I roto i te mau faaanaanataeraa e i te mau putuputuraa Kerisetiano, eaha ta ratou e aparau rahi? Te Basileia iho â ïa o Iehova! Hoê â manaˈo to te mau tavini taiva ore a te Atua e to Davida, tei himene e: “E parau ratou i te hanahana o to [Iehova] ra basileia; e faatia noa hoi i ta oe ra mau ravea puai.”—Salamo 145:11.

5. E nafea tatou e ite ai e e faaroo Iehova ia faateniteni to ˈna feia taiva ore ia ˈna?

5 E faaroo anei Iehova ia arue to ˈna feia taiva ore ia ˈna? E, e tâuˈa oia i ta ratou parau. I roto i te hoê parau tohu no nia i te haamoriraa mau i to tatou tau, ua papai Malaki e: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (Malaki 3:16) E oaoa roa Iehova ia faateniteni to ˈna feia taiva ore ia ˈna, e e haamanaˈo oia ia ratou.

6. Eaha te ohipa e tauturu mai ia ite o vai ma te feia taiva ore o te Atua?

6 E ite-atoa-hia te mau tavini taiva ore a Iehova maoti to ratou itoito e faaohipa i te mau ravea no te paraparau i te feia aita e haamori ra i te Atua mau. Oia mau, ‘e faaite’ te feia taiva ore o te Atua “i te tamarii a te taata nei i to ˈna ra mana, e te hanahana e te mana o to ˈna ra basileia.” (Salamo 145:12) Te imi ra e te faaohipa ra anei outou i te mau ravea no te aparau i te faatereraa a Iehova i te feia tiaturi ore? E faatereraa mure ore ta ˈna, eiaha râ ta te taata o te fatata hoi i te mou. (Timoteo 1, 1:17) Mea ru ia ite e ia turu te taata i te faatereraa mure ore a Iehova. Ua himene Davida e: “O to oe ra basileia, e basileia mure ore ïa, e to oe ra mana, e tae ïa i te mau ui atoa ra.”—Salamo 145:13.

7, 8. Eaha tei tupu i te matahiti 1914, e eaha te haapapuraa e te arii ra te Atua i teie nei na roto i te Basileia o ta ˈna Tamaiti?

7 Mai te matahiti 1914 mai, te vai ra ˈtu â te tumu e faaite haere ai i te faatereraa a Iehova. I taua matahiti ra, ua haamau te Atua i te Basileia i te raˈi, o Iesu Mesia te Tamaiti a Davida, te Arii. Ua faatupu ïa Iehova i ta ˈna parau fafau e e mau papu te faatereraa a Davida e a muri noa ˈtu.—Samuela 2, 7:12, 13; Luka 1:32, 33.

8 Na te tupuraa o te tapao o to Iesu vairaa mai e haapapu mai e te arii ra Iehova i teie nei na roto i te Basileia o ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia. Te tuhaa faufaa roa ˈˈe o taua tapao ra, o te ohipa ïa ta Iesu i tohu e e rave te feia taiva ore atoa o te Atua, ia ˈna i na ô e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:3-14) No te mea te faatupu nei te feia taiva ore o te Atua i teie parau tohu ma te itoito rahi, e ono mirioni tiahapa tane, vahine, e tamarii o te rave nei i teie ohipa iti rahi e te otahi. E fatata te feia patoi atoa i te Basileia o Iehova i te mou.—Apokalupo 11:15, 18.

E faufaahia tatou i te mana arii o Iehova

9, 10. Eaha te taa-ê-raa i roto ia Iehova e te mau taata faatere?

9 Mai te peu e e Kerisetiano pûpûhia tatou, e hopoi mai to tatou taairaa e te Fatu e Arii ra o Iehova e rave rahi maitai. (Salamo 71:5; 116:12) Ei hiˈoraa, no te mea te mǎtaˈu nei tatou i te Atua e te rave nei i te parau-tia, te fanaˈo nei tatou i ta ˈna farii maitai e mea piri roa tatou ia ˈna i te pae varua. (Ohipa 10:34, 35; Iakobo 4:8) Area te feia faatere, e pinepine ratou i te itehia i pihai iho i te mau taata toroa, mai te mau aratai a te nuu, te mau ona taoˈa rahi, aore ra te mau maona e te mau taata tuiroo o te faaanaanataeraa. Ia au i te hoê vea Afirika (Sowetan), teie ta te hoê taata toroa a te hau i parau no nia i te mau vahi veve i to ˈna fenua: “Te taa ra ia ˈu no te aha te rahiraa o tatou e ore ai e hinaaro e haere i taua mau vahi ra. No te mea noa e te hinaaro ra tatou e haamoe e te vai mau ra taua tupuraa ra. E peapea to tatou manaˈo haava e e huru ê tatou no te [pereoo] moni rahi ta tatou e faahoro ra.”

10 Parau mau, te haapeapea nei te tahi feia faatere ma te haavare ore i te maitai o to ratou mau taata. Aita râ te feia faatere maitai roa ˈˈe atoa i matau maitai i to ratou mau taata. E nehenehe mau â tatou e ui: Te vai ra anei te tahi taata faatere o te haapao roa ra i te taatoaraa o to ˈna mau taata, a tauturu oioi ai i te melo taitahi i roto i te fifi? Te vai ra. Ua papai Davida e: “Te mau ra Iehova i te feia e hiˈa ra, e ua faatia i te feia e piˈo i raro ra.”—Salamo 145:14.

11. Eaha te mau fifi ta te feia taiva ore o te Atua e faaruru nei, e eaha te tauturu ia ratou?

11 Mea rahi te fifi e te ati e faaruruhia nei e te feia taiva ore o te Atua ra o Iehova no to ratou huru tia ore e no te mea te ora nei ratou i roto i te hoê ao e faaterehia ra e Satani te “varua ino.” (Ioane 1, 5:19; Salamo 34:19) Te û nei te mau Kerisetiano i te hamani-ino-raa. Te mauiui nei te tahi pae no te maˈi tamau aore ra ua pohe tei herehia. I te tahi taime, e “piˈo” te feia taiva ore o Iehova “i raro” ma te toaruaru no ta ratou mau hape. Noa ˈtu râ eaha te fifi ta ratou e faaruru, ua ineine noa Iehova i te tamahanahana e i te haapuai ia ratou taitahi i te pae varua. Ma te here, te tâuˈa atoa ra te Arii o Iesu Mesia i to ˈna mau taata taiva ore.—Salamo 72:12-14.

Maa maitai roa i te tau mau

12, 13. E nafea Iehova e haamâha maitai ai i te hinaaro o “te mau mea ora atoa nei”?

12 No to ˈna aau aroha rahi, te haamâha ra Iehova i te mau hinaaro atoa o ta ˈna mau tavini, mai te horoaraa ˈtu i te maa maitai. Ua papai te arii Davida e: “Te hiˈo nei te mata o te mau mea atoa nei ia oe [Iehova], e te horoa maira oe i te maa na ratou i te tau mau. Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” (Salamo 145:15, 16) I te mau taime ati atoa, e nehenehe Iehova e rave e ia fanaˈo to ˈna feia taiva ore i ‘te maa no te mahana.’—Luka 11:3; 12:29, 30.

13 Ua parau Davida e e mâha te hinaaro o “te mau mea ora atoa nei,” tae noa ˈtu te animara. Ahiri aita e uru raau to te fenua e aita e raau tupu to te moana, aita ïa e mataˈi ora aore ra e maa na te iˈa, te manu, e te animara o te fenua. (Salamo 104:14) Te rave ra râ Iehova e ia mâha to ratou mau hinaaro atoa.

14, 15. E nafea te maa varua e operehia ˈi i teie mahana?

14 E hinaaro pae varua to te taata, aita to te animara. Te haamâha nei Iehova ma te faahiahia i te mau hinaaro pae varua o to ˈna feia taiva ore! Hou to ˈna poheraa, ua fafau Iesu e e opere “te tavini haapao maitai e te paari” i te “maa [varua] i te hora mau” na ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 24:45) O te toea o na melo faatavaihia 144 000 te pǔpǔ o taua tavini ra i teie tau. Na roto ia ratou, ua opere mau â Iehova i te maa pue i te pae varua.

15 Ei hiˈoraa, te fanaˈo nei te rahiraa o te nunaa o Iehova i teie nei i te hoê huriraa apî e te tano roa o te Bibilia na roto i to ratou iho reo. Auê ïa haamaitairaa faahiahia te Bibilia Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau! Hau atu â, e mau mirioni buka haapiiraa bibilia te nenei-noa-hia ra na roto e 300 tiahapa reo. E haamaitairaa te taatoaraa o teie maa varua na te feia haamori mau i te fenua atoa. O vai te au ia aruehia no te reira? O te Atua ra o Iehova ïa. No to ˈna aau aroha rahi, ua rave oia e ia opere te pǔpǔ o te tavini i te “maa i te hora mau.” Maoti te reira e mâha ˈi “te hiaai o te mau mea ora atoa nei” i roto i te paradaiso varua no teie tau. E te oaoa mau ra te mau tavini a Iehova i te tiaturiraa e e fatata te fenua i te riro ei paradaiso mau!—Luka 23:42, 43.

16, 17. (a) Eaha te tahi hiˈoraa e ua tae mai te maa varua i te tau mau? (b) Ia au i te Salamo 145, eaha te manaˈo o te feia taiva ore o te Atua no nia i te tumu parau rahi i mârôhia e Satani?

16 E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa faahiahia o te maa varua e tae mai i te tau mau. I te matahiti 1939, ua haamata te Piti o te Tamaˈi rahi i Europa. I tauâ matahiti ra, ua neneihia te tumu parau “Tiaraa amui ore” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema (Beretane). Maoti te tatararaa maramarama i horoahia, ua taa i te mau Ite no Iehova i te ao nei i te faufaaraa eiaha e amui atu i roto i te mau ohipa a te mau nunaa e tamaˈi ra. Ua riri roa te mau faatereraa i na pae e piti o taua tamaˈi e ono matahiti ra. Noa ˈtu râ te opaniraa e te hamani-ino-raa, ua poro â te feia taiva ore o te Atua i te parau apî maitai o te Basileia. Mai te matahiti 1939 e tae roa i te matahiti 1946, ua haamaitaihia ratou i te hoê maraaraa iti rahi 157 %. Hau atu â, te tamau noa ra to ratou hapa ore maere i te roaraa o taua tamaˈi ra i te tauturu i te taata ia ite eaha te haapaoraa mau.—Isaia 2:2-4.

17 Eita noa te maa varua ta Iehova e opere ra e tae mai i te tau mau, e maa maitai roa atoa râ. A apiti roa ˈi te mau nunaa i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tauturuhia te nunaa o Iehova ia haapao roa i te hoê ohipa faufaa aˈe i to ratou iho ora. Ua tauturu Iehova ia ratou ia taa e te tumu parau rahi tei taaihia i te ao taatoa, o to ˈNa ïa mana arii tia. Mea oaoa mau â ia ite e maoti to ratou taiva ore, e tuhaa iti ta te mau Ite no Iehova taitahi i roto i te faatiaraa i te mana arii o Iehova e te haapapuraa e e haavare te Diabolo! (Maseli 27:11) Taa ê roa ia Satani, o te pari haavare ra ia Iehova e ta ˈna huru faatereraa, te parau haere noa ra te feia taiva ore o Iehova i mua i te taata e: “E parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea.”—Salamo 145:17.

18. Eaha te hiˈoraa apî e ua tae mai te maa varua maitai roa i te tau mau?

18 Te tahi atu hiˈoraa e ua tae mai te maa varua maitai roa i te tau mau, o te buka ïa E haafatata ˈtu ia Iehova, tei mahiti i te mau hanere tairururaa mataeinaa “Feia poro itoito rahi i te Basileia,” tei tupu i te ao nei i te matahiti 2002-2003. Te haamataratara ra teie buka, i faaineinehia e “te tavini haapao maitai e te paari” e i neneihia e te mau Ite no Iehova, i te mau huru maitatai faahiahia o te Atua ra o Iehova, tae noa ˈtu i tei faahitihia i roto i te Salamo 145. Papu roa e e tuhaa rahi ta teie buka maitai roa i roto i te tautururaa i te feia taiva ore o te Atua ia haafatata ˈtu â ia ˈna.

Te hoê tau no te haafatata ˈtu â ia Iehova

19. Eaha te tau faufaa roa e piri maira, e e nafea ïa tatou?

19 Te piri maira te tau faufaa roa e faaafarohia ˈi te tumu parau o te mana arii o Iehova. Ia au i te parau tohu o te Ezekiela pene 38, ua fatata Satani i te faaoti i ta ˈna ohipa ei “Goga i te fenua o Magoga.” E aro oia i te nunaa o Iehova i te ao nei. E tutava roa ino Satani i te ofati i te hapa ore o te feia taiva ore o te Atua. Mai tei ore i itehia aˈenei, mea hinaarohia ia tiaoro maite te feia haamori o Iehova ia ˈna, ia taparuparu atoa i ta ˈna tauturu. E faufaa ore anei to ratou mǎtaˈu faatura i te Atua e to ratou here ia ˈna? Eita roa ˈtu, te na ô ra hoi te Salamo 145 e: “Te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna, i te feia atoa i tiaoro atu ia ˈna ma te haavare ore. E faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou. Te tiai nei Iehova i te feia i hinaaro ia ˈna; area te feia paieti ore ra, e haamouhia ïa e ana.”—Salamo 145:18-20.

20. E nafea te Salamo 145:18-20 e fatata ˈi i te tupu?

20 Auê te oaoa e ia fanaˈo i te auhoaraa piri roa o Iehova e ia ite i to ˈna mana faaora ia haamou oia i te feia paieti ore atoa! I taua tau faufaa roa ra e piri roa maira, e faaroo Iehova i ‘te feia noa e tiaoro atu ia ˈna ma te haavare ore.’ Eita iho â ïa oia e faaroo i te feia haavarevare. Te faaite maitai ra te Parau a te Atua e e faufaa ore noa te tiaororaa hopea a te feia paieti ore i to ˈna iˈoa.—Maseli 1:28, 29; Mika 3:4; Luka 13:24, 25.

21. E nafea te feia taiva ore o Iehova e faaite ai e mea au na ratou e faaohipa i to ˈna iˈoa?

21 Mea ru atu â i teie nei ia “tiaoro” te feia e mǎtaˈu ra ia Iehova “ia ˈna ma te haavare ore.” Mea au na to ˈna feia taiva ore e faahiti i to ˈna iˈoa ia pure e ia pahono ratou i ta ratou mau putuputuraa. Te faaohipa ra ratou i te iˈoa o te Atua ia aparau ratou e te tahi noa mau taata. E ma te itoito, te faaite haere ra ratou i te iˈoa o Iehova ia poro ratou i mua i te taata.—Roma 10:10, 13-15.

22. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia patoi â i te haerea e te hinaaro o teie nei ao?

22 Ia faufaa-noa-hia tatou i to tatou taairaa piri e te Atua ra o Iehova, mea faufaa roa ia patoi â tatou i te mau mea atâta i te pae varua mai te nounou taoˈa, te faaanaanataeraa tia ore, te oreraa e faaore i te hapa a vetahi ê, aore ra te tâuˈa ore i te feia riirii. (Ioane 1, 2:15-17; 3:15-17) Ia ore e faaafarohia, e nehenehe tera mau tapiraa e haerea e aratai atu i te hara rahi, a ere atu ai i te farii maitai a Iehova. (Ioane 1, 2:1, 2; 3:6) E haerea paari ia haamanaˈo e e faaite mai â Iehova i te aau aroha, aore ra aroha taiva ore, mai te peu noa e e tapea tatou i to tatou haapao maitai ia ˈna.—Samuela 2, 22:26.

23. Eaha te oraraa faahiahia e tiai maira i te feia taiva ore atoa o te Atua?

23 No reira, e manaˈonaˈo anaˈe i te oraraa faahiahia e tiai maira i te feia taiva ore atoa o Iehova. Ia na reira tatou, e tiaturiraa faahiahia to tatou e tia ˈtu i rotopu i te feia e faateitei, e haamaitai, e e arue ia Iehova “i te mau mahana atoa” e “a muri noa ˈtu.” (Salamo 145:1, 2) Ia ‘tamau maite ïa tatou i to tatou hinaaro i te Atua e tae noa ˈtu i te ora mure ore.’ (Iuda 20, 21) A faufaahiâ ˈi tatou i te mau huru maitatai faahiahia o to tatou Metua i te raˈi, tae noa ˈtu i to ˈna aau aroha rahi i te feia e here ra ia ˈna, ia tu noa to tatou manaˈo e to Davida tei faahitihia i te irava hopea o te Salamo 145: “E parau tau vaha ma te arue ia Iehova; e ia haa-maitai te taata atoa i to ˈna ra iˈoa moˈa e a muri noa ˈtu.”

E nafea outou e pahono ai?

• E nafea te Salamo 145 e tauturu ai i te faataa o vai ma te feia taiva ore o te Atua?

• E nafea Iehova e ‘haamâha ˈi i te hiaai o te mau mea ora atoa nei’?

• No te aha e hinaarohia ˈi ia haafatata ˈtu â tatou ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Mea au na te feia taiva ore o te Atua e aparau i ta ˈna mau ohipa mana

[Hohoˈa i te api 10]

Ma te itoito, te tauturu nei te mau tavini a Iehova i te feia tiaturi ore ia ite i te hanahana o ta ˈna faatereraa

[Hohoˈa i te api 11]

Te opere ra Iehova i te maa na “te mau mea ora atoa nei”

[Faaiteraa i te tumu]

Animara: Parque de la Naturaleza de Cabárceno

[Hohoˈa i te api 12]

Te haapuai ra e te aratai ra Iehova i to ˈna feia taiva ore, o te ani ra i ta ˈna tauturu i roto i te pure