Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haapao Iehova i to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi

E haapao Iehova i to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi

E haapao Iehova i to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi

“Eiaha . . . e parahi ma te ahoaho. . . . Ua ite noa hoi to outou Metua e, e au taua mau mea ra ia outou.”—LUKA 12:29, 30.

1. E nafea Iehova e aupuru ai i te animara?

 UA MATAITAI aˈena anei outou i te hoê manu iti aore ra te tahi atu manu e titotito haere ra i roto i te repo? E uiui paha outou eaha ta ˈna maa e itea mai ma te titotito haere noa i raro. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite Iesu e e nehenehe tatou e huti i te hoê haapiiraa na roto i ta Iehova aupururaa i te mau manu. Ua parau oia e: “A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?” (Mataio 6:26) Na roto i te mau ravea faahiahia, e horoa Iehova i te maa na ta ˈna mau mea ora i poietehia atoa.—Salamo 104:14, 21; 147:9.

2, 3. Eaha te mau haapiiraa pae varua e huti mai na roto i to Iesu haapiiraa mai ia pure no ta tatou maa no te mahana taitahi?

2 No te aha ïa Iesu i ani ai i roto i ta ˈna hohoˈa pure: “Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana”? (Mataio 6:11) E mau haapiiraa pae varua hohonu te huti mai na roto i teie aniraa ohie. A tahi, te haamanaˈo maira te reira e o Iehova te Atua Aupuru Rahi. (Salamo 145:15, 16) E nehenehe te taata e tanu e e faaapu, o te Atua anaˈe râ te nehenehe e faatupu i te mau mea pae varua e pae tino. (Korinetia 1, 3:7) E ô na te Atua ta tatou e amu ra e e inu ra. (Ohipa 14:17) Te faaite ra ta tatou aniraa ia ˈna e haapao mai i to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi e te mauruuru ra tatou no teie mau mea. Parau mau, eita teie aniraa e faaore i ta tatou hopoia e rave i te ohipa, mai te peu e e nehenehe ta tatou.—Ephesia 4:28; Tesalonia 2, 3:10.

3 A piti, te faaite ra ta tatou aniraa i ‘te maa e au i teie nei mahana’ e eiaha tatou e tapitapi hua no to a muri aˈe. Ua na ô â Iesu e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e, Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou. E teie nei, eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho.” (Mataio 6:31-34) E hiˈoraa te pureraa no ‘te maa e au i teie nei mahana’ no te ora i te oraraa haehaa ma “te paieti e te mauruuru.”—Timoteo 1, 6:6-8.

Maa varua no te mahana taitahi

4. Eaha te tahi mau tupuraa i roto i to Iesu oraraa e to te mau Iseraela e haamahitihiti ra i te faufaaraa ia rave i te maa varua?

4 Ia haamanaˈo atoa mai ta tatou pure no te maa no te mahana taitahi i to tatou hinaaro i te maa varua no te mahana taitahi e tia ˈi. Noa ˈtu te pohe poiâ i muri aˈe i te hoê haapaeraa maa roa, ua patoi Iesu i ta Satani faahemaraa e faariro i te ofai ei maa, ma te parau e: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i [parauhia] e te Atua.” (Mataio 4:4; MN) Ua faahiti Iesu i ǒ nei i te mau parau a te peropheta Mose i te mau Iseraela: “Ua faahaehaa . . . [Iehova] ia oe, ua vaiiho noa ia oe ia poia noa na, ia faaamu oia ia oe i te mâna itea ore ia oe ra, e aita atoa to mau metua i ite; ei faaite ia oe e ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i [parauhia] e Iehova ra, e ora te taata i te reira.” (Deuteronomi 8:3; MN) A haamairi ai oia i te mâna, ua horoa Iehova na te mau Iseraela eiaha i te maa pae tino anaˈe i te mau haapiiraa pae varua atoa râ, ei hiˈoraa, ua titauhia ia “ohi” ratou “i te maa e navai ai i taua mahana ra.” Mai te peu e e haapue ratou hau atu i tei navai no te reira mahana, e hauˈa e e tuˈahia te reira. (Exodo 16:4, 20) Aita râ te reira i tupu i te ono o te mahana i to ratou tataipitiraa i te ohi no te mahana taitahi no te haamâha i to ratou mau hinaaro no te Sabati. (Exodo 16:5, 23, 24) Ua haamanaˈo roa te mâna ia ratou e mea tia ia auraro ratou e ua taaihia to ratou oraraa eiaha i te maa anaˈe i ‘te mau mea atoa râ i parauhia e Iehova.’

5. E nafea Iehova e horoa mai ai i te maa varua no te mahana taitahi?

5 E hinaaro atoa tatou e amu i te mahana taitahi i te maa varua ta Iehova i horoa na roto i ta ˈna Tamaiti. No reira, ua faatavana Iesu i te hoê “tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i te “maa i te hora mau” na te utuafare faaroo. (Mataio 24:45) E horoa tera pǔpǔ o te tavini haapao maitai eiaha noa i te pueraa maa varua na roto i te mau papai haapiiraa bibilia, e faaitoito atoa maira râ ia taio i te Bibilia i te mahana taitahi. (Iosua 1:8; Salamo 1:1-3) Mai ia Iesu, e fanaˈo atoa tatou i te maa varua ia tutava tatou i te haapii e i te rave i to Iehova hinaaro i te mau mahana atoa.—Ioane 4:34.

Faaoreraa i te hara

6. E ani tatou ia faaorehia teihea mau tarahu, e ua ineine Iehova i te faaore atu ia au i teihea mau titauraa?

6 Teie to muri iho aniraa i roto i te hohoˈa pure: “E faaore mai i ta matou [tarahu], mai ia matou atoa e faaore i tei [amutarahu] ia matou nei.” (Mataio 6:12; MN) Aita Iesu e parau ra i ǒ nei i te tarahu moni, te manaˈo ra râ oia i te faaoreraa i ta tatou hara. I roto i ta Luka faatiaraa o te hohoˈa pure, te na ô ra teie aniraa e: “E faaore mai i ta matou hara, te faaore nei hoi matou i tei [amutarahu] atoa ia matou nei.” (Luka 11:4; MN) No reira, ia hara tatou, mai te huru ra e e tarahu ta tatou ia Iehova. Ua ineine noa râ to tatou Atua î i te here i te ‘parai,’ aore ra i te faaore, i tera tarahu mai te peu e e tatarahapa mau tatou, “e fariu mai,” e e ani ia ˈna ia faaore mai i ta tatou hara maoti te faaroo i te tusia taraehara o te Mesia.—Ohipa 3:19; 10:43; Timoteo 1, 2:5, 6.

7. No te aha tatou e pure ai ia faaorehia ta tatou hara i te mau mahana atoa?

7 I te tahi aˈe pae, e hara tatou ia ore tatou e haapao i te mau ture aveia o te parau-tia a Iehova. No te tutuuraahia mai te hara e hara ˈi tatou paatoa na roto i te parau, te ohipa, e te manaˈo aore ra eita tatou e rave i te titauhia mai. (Koheleta 7:20; Roma 3:23; Iakobo 3:2; 4:17) No reira, noa ˈtu e ua ite tatou e ua hara tatou i te roaraa o te mahana aore ra aita, e mea faufaa ia ani ia faaorehia ta tatou hara ia pure tatou i te mau mahana atoa.—Salamo 19:12; 40:12.

8. E turai te pure no te faaore i te hara ia tatou ia aha, e eaha te maitai e noaa mai?

8 Ia apiti i te pure no te faaore i te hara i te hiˈopoaraa ia ˈna iho, te tatarahapa, e te faˈiraa i te hara, maoti te faaroo i te mana taraehara o te toto i haamaniihia o te Mesia. (Ioane 1, 1:7-9) No te haapapu i te haavare ore o ta tatou pure, e mea tia ia paturu tatou i ta tatou aniraa ia faaorehia te hara e “te [mau ohipa] e au ai i te tatarahapa.” (Ohipa 26:20; MN) E nehenehe ïa tatou e tiaturi i to Iehova ineineraa i te faaore i ta tatou hara. (Salamo 86:5; 103:8-14) Te faahopearaa, o te hau faaau ore ïa o te feruriraa, “te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to [tatou] aau, e to [tatou] manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:7) Te haapii maira râ ta Iesu hohoˈa pure i te tahi atu â mea e titauhia ia rave ia faaorehia ta tatou hara.

Ia faaorehia ta tatou hara, e mea tia ia faaore i ta vetahi ê

9, 10. (a) Eaha ta Iesu i tatara ˈtu â no nia i te hohoˈa pure, e eaha tei haamahitihitihia? (b) Mea nafea ˈtu â to Iesu faahohoˈaraa i te faufaaraa ia faaore tatou i te hapa?

9 E mea anaanatae ia tapao e te aniraa “e faaore mai i ta matou tarahu, mai ia matou atoa e faaore i tei amutarahu ia matou nei,” te reira anaˈe te tuhaa o te hohoˈa pure ta Iesu i tatara. I muri aˈe i te otiraa te pure, ua na ô â oia e: “Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou. Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa.” (Mataio 6:14, 15) Ua haamaramarama maitai ïa Iesu e tei to tatou ineineraa i te faaore i ta vetahi ê hapa e faaorehia ˈi ta tatou e Iehova.—Mareko 11:25.

10 I te tahi atu taime, ua horoa Iesu i te hoê faahohoˈaraa o te faaite i te faufaaraa ia faaore i te hapa mai te peu e e hinaaro tatou ia faaore Iehova i ta tatou. Ua faatia oia i te aamu o te hoê arii o tei faaore noa i te hoê tarahu iti rahi a te hoê tavini. Ua faautua etaeta te arii i muri aˈe i teie â taata i to ˈna oreraa e faaore i te tarahu haihai a te hoê hoa tavini. Ua faaoti Iesu i ta ˈna faahohoˈaraa ma te parau e: “E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.” (Mataio 18:23-35) E mea maramarama te haapiiraa: E mea rahi aˈe ta tatou hara e faaorehia e Iehova i te hapa a te tahi taata ia tatou. Hau atu â, e faaore Iehova i ta tatou i te mahana taitahi. Papu maitai ïa, e nehenehe tatou e faaore i ta vetahi ê hapa i te tahi mau taime ia tatou.

11. Eaha ta te aposetolo Paulo aˈoraa ta tatou e pee ia hinaaro tatou ia faaore Iehova i ta tatou hara, e eaha te mau faahopearaa maitatai?

11 Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.” (Ephesia 4:32) E paturu te faaoreraa i te hara te tahi e te tahi i te hau i rotopu i te mau Kerisetiano. Ua aˈo â Paulo e: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:12-14; MN) To roto te reira atoa i te hohoˈa pure ta Iesu i haapii mai: “E faaore mai i ta matou tarahu, mai ia matou atoa e faaore i tei amutarahu ia matou nei.”

Parururaa i mua i te faahemaraa

12, 13. (a) Eaha ta to muri iho aniraa i roto i te hohoˈa pure e ore e faataa ra? (b) O vai te Faahema rahi, e eaha te auraa ia pure tatou eiaha e faarue ia tatou ia faahemahia?

12 Teie to muri iho aniraa i roto i ta Iesu hohoˈa pure: “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati.” (Mataio 6:13) Ua hinaaro anei Iesu e parau e e ani tatou ia Iehova eiaha e faahema ia tatou? Eita, no te mea ua faauruahia te pǐpǐ o Iakobo ia papai e: “Eiaha roa ei taata haavarehia e parau e, Ua haavarehia vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” (Iakobo 1:13) Hau atu â, ua papai te fatu salamo e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?” (Salamo 130:3) Eita Iehova e tapao i ta tatou mau hapa atoa, e eita mau â oia e tamata i te faahema mai ia hara tatou. Eaha ïa te auraa o teie tuhaa o te hohoˈa pure?

13 O Satani te Diabolo teie e tamata nei i te faahema, te faahiˈa ma te mau ravea paari e te haapau atoa ia tatou. (Ephesia 6:11) O oia te Haavare aore ra Faahema rahi. (Tesalonia 1, 3:5) Ma te pure eiaha e faarue ia tatou ia faahemahia, te ani nei tatou ia Iehova eiaha e vaiiho ia tatou ia hema e ia tauturu mai eiaha tatou e ‘noaahia e Satani,’ eiaha e vare i te mau faahemaraa. (Korinetia 2, 2:11) E pure tatou ia parahi noa tatou “i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra,” ma te fanaˈo i te parururaa pae varua i fafauhia i te feia e farii i to Iehova mana arii i roto i ta ratou mau mea atoa e rave.—Salamo 91:1-3.

14. E nafea te aposetolo Paulo e haapapu mai ai e eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou ia fariu atu tatou ia ˈNa ia faahemahia tatou?

14 E papu ia tatou e mai te peu e tera to tatou hinaaro mau, i faaitehia i roto i ta tatou mau pure e ohipa, eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou. Te haapapu maira te aposetolo Paulo e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.”—Korinetia 1, 10:13.

‘E faaora ia matou i te varua ino’

15. No te aha e mea faufaa ˈtu â ˈi i teie nei ia pure ia faaorahia tatou i te varua ino?

15 Ia au i te mau tarima papu roa ˈˈe o te mau Papai Heleni Kerisetiano, e hope te hohoˈa pure a Iesu ma te mau parau: “E faaora . . . ia matou i te [varua] ino.” * (Mataio 6:13; MN) E mea faufaa ˈtu â te parururaa i mua i te Diabolo i teie tau hopea. Te aro nei Satani e ta ˈna mau demoni i te toea faatavaihia, “o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu,” e to ratou mau hoa o te “feia rahi roa.” (Apokalupo 7:9; 12:9, 17) Ua aˈo te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te Diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra: o te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore.” (Petero 1, 5:8, 9) E hinaaro Satani e tapea i ta tatou pororaa, e maoti to ˈna mau tia i te fenua nei—te mau pae faaroo anei, tapihoo, aore ra poritita—e tamata oia i te haamǎtaˈu ia tatou. Mai te peu râ e e mau papu tatou, e faaora Iehova ia tatou. Ua papai te pǐpǐ Iakobo e: “E auraro atu outou i te Atua. E patoi atu i te Diabolo, e na ˈna e maue ê atu.”—Iakobo 4:7.

16. Eaha te auraa ua ineine noa Iehova i te tauturu i ta ˈna mau tavini i roto i te tamataraa?

16 Ua faatia Iehova ia faahemahia ta ˈna Tamaiti. I muri aˈe râ i to Iesu patoiraa i te Diabolo, ma te faaohipa i te Parau a te Atua ei parururaa, ua tono Iehova i te mau melahi no te haapuai ia ˈna. (Mataio 4:1-11) E faaohipa atoa Iehova i ta ˈna mau melahi no te tauturu ia tatou, ia pure tatou ma te faaroo e ia faariro ia ˈna ei haapuraa no tatou. (Salamo 34:7; 91:9-11) Ua papai te aposetolo Petero e: “Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.”—Petero 2, 2:9; MN.

Te fatata maira te faaoraraa taatoa

17. Ma te horoa mai i te hohoˈa pure, mea nafea to Iesu tuuraa i te mau mea i nia i to ratou parahiraa mau?

17 I roto i te hohoˈa pure, te tuu ra Iesu i te mau mea i nia i to ratou parahiraa mau. Ta tatou tapitapi matamua, o te faaraaraa ïa i to Iehova iˈoa rahi e te moˈa. I te mea e o te Basileia Mesia te mauhaa no te faatupu i te reira, e pure tatou ia tae mai te Basileia no te haamou i te mau basileia, aore ra faatereraa, a te taata tia ore atoa, e no te haapapu e ia haapao-taatoa-hia to te Atua hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa. Ua taaihia to tatou tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso i te faaraaraa i to Iehova iˈoa e te fariiraa na te ao taatoa i to ˈna mana arii parau-tia. I muri aˈe i te pureraa no teie mau mea faufaa roa ˈˈe, e nehenehe tatou e pure no to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi, te faaoreraa i ta tatou hara, e te faaoraraa i te mau faahemaraa e i te mau ravea haavare a te varua ino ra o Satani te Diabolo.

18, 19. E nafea te hohoˈa pure a Iesu e tauturu mai ai ia vai ara noa e ia “itoito” to tatou tiaturiraa “e tae noa ˈtu i te hopea ra”?

18 Te fatata maira to tatou faaoraraa taatoa i te varua ino e ta ˈna faanahoraa piˈo o te mau mea. Ua ite maite Satani e “e maa taime poto to ˈna e toe nei” no te faaite i to ˈna “riri” rahi i te fenua nei, i nia iho â râ i te mau tavini haapao maitai a Iehova. (Apokalupo 12:12, 17) I roto i te tapao tuhaa rau o “te hopea o teie nei ao,” ua tohu Iesu i te mau ohipa anaanatae, tei muâ te tahi pae ia tatou. (Mataio 24:3, 29-31) A ite noa ˈi tatou i teie mau tupuraa, e papu atu â to tatou tiaturiraa o te faaoraraa. Ua na ô Iesu e: “Ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”—Luka 21:25-28.

19 E horoa mai te hohoˈa pure poto ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te aratairaa papu no te mau mea e faaô i roto i ta tatou mau pure a fatata mai ai te hopea. Ia tiaturi noa tatou e e tae roa i te hopea, e tamau Iehova i te haapao i to tatou mau hinaaro no te mahana taitahi, i te mau pae varua e materia atoa. E tauturu mai to tatou vai-ara-noa-raa na roto i te pure “ia tamau maite â tatou i to tatou tiaturi matamua ra ma te itoito e tae noa ˈtu i te hopea ra.”—Hebera 3:14; Petero 1, 4:7.

[Nota i raro i te api]

^ E faaoti te tahi mau Bibilia tahito, mai Te Bibilia Moˈa ra, i te Pure a te Fatu e te parau arueraa i te Atua: “No oe hoi te hau, e te mana, e te hanahana e a muri noa ˈtu. Amene.” Te na ô ra te hoê buka (The Jerome Biblical Commentary) e: “Aita te parau arueraa i te Atua . . . i roto i te [mau tarima] papu roa ˈˈe.”

Ei haamanaˈoraa

• Eaha te auraa ia ani tatou i ‘te maa e au i teie nei mahana’?

• A faataa na i te aniraa “e faaore mai i ta matou tarahu, mai ia matou atoa e faaore i tei amutarahu ia matou nei.”

• Eaha te auraa ia ani tatou ia Iehova eiaha e faarue ia tatou ia faahemahia?

• No te aha tatou e pure ai ia Iehova ‘e faaora ia matou i te varua ino’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

E mea tia ia faaore tatou i ta vetahi ê hara ia faaorehia ta tatou

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]

Lydekker