Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ore to Iehova rahi e itea ia imi

E ore to Iehova rahi e itea ia imi

E ore to Iehova rahi e itea ia imi

“E rahi Iehova, e ia haamaitai-rahi-hia; oia â ïa, e ore to ˈna rahi e itea ia imi.”—SALAMO 145:3.

1, 2. Mai teihea to Davida huru, e eaha to ˈna manaˈo ia ˈna iho e te Atua?

 NA TE hoê o te mau tane matau-maitai-hia i tahito ra i papai i te Salamo 145. Ei tamaroa, ua faaû e ua haapohe oia i te hoê aito e mauhaa ta ˈna. Ei arii aito, ua pau ia ˈna e rave rahi enemi. O Davida to ˈna iˈoa, te piti o te arii o Iseraela i tahito ra. Ua tui noa to ˈna roo i muri aˈe i to ˈna poheraa, e i teie mahana atoa, mea rahi tei ite o vai o ˈna.

2 Noa ˈtu ta ˈna mau haaraa, e taata haehaa Davida. Teie ta ˈna i himene no nia ia Iehova: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?” (Salamo 8:3, 4) Aita Davida i manaˈo e e taata rahi oia, ua parau râ e na Iehova i faaora ia ˈna i to ˈna mau enemi atoa, ma te na ô e: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe; e no to oe mǎrû i rahi ai au.” (Samuela 2, 22:1, 2, 36) Te faaite ra Iehova i te mǎrû ma te aroha i te feia hara, e ua mauruuru Davida no te maitai rahi o te Atua.

‘E faateitei â vau i te Atua e te Arii’

3. (a) Eaha to Davida manaˈo i te faatereraa ia Iseraela? (b) I nia i teihea faito i hinaaro ai Davida e arue ia Iehova?

3 Noa ˈtu e o ˈna te arii ta te Atua i faatoroa, ua hiˈo Davida ia Iehova ei Arii mau o Iseraela. Ua na ô Davida e: “Tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei.” (Paraleipomeno 1, 29:11) E ua faatura mau â Davida i te Atua ei Arii! Ua himene oia e: “E faateitei â vau ia oe, e tau Atua, e te Arii; e haamaitai â vau i to oe ra iˈoa e a muri noa ˈtu. E haamaitai â vau ia oe i te mau mahana atoa nei; e arue au i to iˈoa e a muri noa ˈtu.” (Salamo 145:1, 2) Ua hinaaro Davida e arue i te Atua ra o Iehova e pau aˈe te mahana e a muri noa ˈtu.

4. Te faaite ra te Salamo 145 i teihea mau parau haavare?

4 E pahonoraa puai te Salamo 145 i ta Satani parau e e arii miimii te Atua o te ore e horoa i te tiamâraa i ta ˈna mau mea ora i poiete. (Genese 3:1-5) Te faaite atoa ra teie salamo i te haavare a Satani e e auraro te taata i te Atua no to ratou noa maitai, eiaha no to ratou here ia ˈNa. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Mai ia Davida, te pahono atoa nei te mau Kerisetiano mau i teie mahana i te mau pariraa haavare a te Diabolo. Te poihere nei ratou i to ratou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, no to ratou hinaaro e arue ia Iehova e a muri noa ˈtu. E mau mirioni tei haamata ê na i te reira, ma te faahotu i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu e ma te haamori maite ia Iehova ma te here ei feia pûpûhia e te bapetizohia.—Roma 5:8; Ioane 1, 5:3.

5, 6. Eaha te mau ravea no te haamaitai e te arue ia Iehova?

5 A manaˈo na i ta tatou mau ravea rau no te haamaitai e te arue ia Iehova ei tavini na ˈna. E nehenehe tatou e pure ia ˈna ia putapû roa tatou i te tahi mea ta tatou i taio i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. E nehenehe tatou e arue ma te haamauruuru ia putapû tatou i ta te Atua haaraa i nia i to ˈna nunaa aore ra ia oaoa roa tatou i te tahi tuhaa o ta ˈna poieteraa faahiahia. E haamaitai atoa tatou i te Atua ra o Iehova ia aparau tatou i ta ˈna mau opuaraa e te mau hoa faaroo i te mau putuputuraa Kerisetiano aore ra e te tahi noa mau taata. Inaha, e arue te mau “ohipa maitai” atoa i ravehia no te mau faufaa a te Basileia o te Atua, ia Iehova.—Mataio 5:16, MN.

6 Ei hiˈoraa apî o tera mau ohipa maitai, o te paturaa ïa te nunaa o Iehova e rave rahi vahi haamoriraa i te mau fenua veve. Ua tupu te reira maoti te tauturu i te pae moni a te mau hoa faaroo o te tahi atu mau fenua. Ua haere noa ˈtu te tahi mau Kerisetiano i taua mau fenua ra e patu i te mau Piha a te Basileia. E te ohipa maitai faufaa roa ˈˈe, o te arueraa ïa ia Iehova ma te poro i te parau apî maitai o to ˈna Basileia. (Mataio 24:14) Ia au i to muri iho irava o te Salamo 145, ua mauruuru Davida no te faatereraa a te Atua e ua faateitei i te reira. (Salamo 145:11, 12) Te mauruuru atoa ra anei outou no te faatereraa aroha a te Atua? E te aparau tamau ra anei outou i ta ˈna Basileia ia vetahi ê?

Hiˈoraa o te rahi o te Atua

7. A horoa i te hoê tumu rahi e arue ai ia Iehova.

7 Te horoa ra te Salamo 145:3 i te hoê tumu rahi e arue ai ia Iehova. Te himene ra Davida e: “E rahi Iehova, e ia haamaitai-rahi-hia; oia â ïa, e ore to ˈna rahi e itea ia imi.” Aita e otia to te rahi o Iehova. Eita e noaa i te taata ia ite, ia taa, aore ra ia faito atu. E faufaahia râ tatou i te hiˈopoaraa i te tahi mau hiˈoraa o to Iehova rahi eita e itea ia imi.

8. Eaha ta te ao nui e faaite ra no nia i te rahi e te mana o Iehova?

8 A tamata na i te haamanaˈo i te hoê taime a haere ai outou i rapae au i to outou fare e a mataitai ai i te raˈi i te hoê po ateatea maitai e aita e maramarama avaˈe. Aita anei outou i maere i te rahiraa fetia e itehia i roto i te reva poiri? Aita anei outou i turaihia ia arue ia Iehova no to ˈna rahi i te poieteraa i tera mau mea atoa i nia i te raˈi? Te mea râ ta outou i ite, o te hoê noa ïa tuhaa iti roa o te rahiraa fetia i roto i te haapueraa fetia to roto atoa te fenua. Hau atu â, te manaˈohia ra e te vai nei 100 tiahapa miria haapueraa fetia, e 3 noa te itehia maoti te hiˈo fetia. Oia mau, e faaiteraa te mau fetia e te mau haapueraa fetia eita e pau ia taio i roto i te ao nui, i te mana poiete o Iehova e to ˈna rahi eita e itea ia imi.—Isaia 40:26.

9, 10. (a) Eaha te mau tuhaa o te rahi o Iehova tei faaitehia no nia ia Iesu Mesia? (b) Ia aha to Iesu tia-faahou-raa i to tatou faaroo e tia ˈi?

9 E hiˈo anaˈe i te tahi atu tuhaa o te rahi o Iehova no nia ia Iesu Mesia. Ua itehia te rahi o te Atua i to ˈna poieteraa i ta ˈna Tamaiti e faaohiparaa ia ˈna ehia maororaa ei “rave ohipa aravihi” na ˈNa. (Maseli 8:22-31, MN) Ua itehia to Iehova aroha rahi i to ˈna horoaraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ei tusia taraehara no te huitaata. (Mataio 20:28; Ioane 3:16; Ioane 1, 2:1, 2) E te mea taa ore i te taata, o te tino varua hanahana e te pohe ore ïa ta Iehova i faataa no Iesu i to ˈna tia-faahou-raa.—Petero 1, 3:18.

10 Ua taaihia to Iesu tia-faahou-raa i te tuhaa maere e rave rahi o te rahi o Iehova eita e itea ia imi. Ua haamanaˈo te Atua ia Iesu i te poieteraa o te mau mea itea ore e te itea. (Kolosa 1:15, 16) Te vai ra te mau varua ora, te ao nui, te fenua hotu, e te mau huru ora pae tino atoa i nia i to tatou fenua. Hau atu â i te haamanaˈo i ta ˈna Tamaiti i te tuatapaparaa taatoa o te ora i te raˈi e i te fenua hou te Tamaiti i riro ai ei taata, ua haamanaˈo atoa Iehova ia Iesu i to ˈna oraraa ei taata tia roa. Oia, ua itehia te rahi o Iehova eita e itea ia imi i roto i te tia-faahou-raa o Iesu. Hau atu â, e haapapuraa teie ohipa rahi e e nehenehe vetahi ê e tia faahou mai. Ia haapuai te reira i to tatou faaroo i te neheneheraa te Atua e faahoˈi mai i te mau mirioni taata i pohe ta ˈna e haamanaˈo maitai ra, i te ora.—Ioane 5:28, 29; Ohipa 17:31.

Ohipa taa ê e ohipa mana

11. Eaha te ohipa rahi ta Iehova i haamata i te rave i te Penetekose 33 T.T.?

11 Mai to Iesu tia-faahou-raa mai, ua rave Iehova e rave rahi atu â ohipa faahiahia e te taa ê. (Salamo 40:5) I te Penetekose 33 T.T., ua haamau Iehova i te hoê nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua,’ oia hoi te mau pǐpǐ faatavaihia i te varua moˈa a te Mesia. (Galatia 6:16) Ma te puai, ua rahi atu teie nunaa apî pae varua e ati aˈe te ao matauhia i tera ra tau. Noa ˈtu te ohipa apotata o tei haamau i te Amuiraa faaroo Kerisetiano i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo a Iesu, ua tamau noa Iehova i te rave i te mau ohipa taa ê ia tupu hoi ta ˈna opuaraa.

12. Eaha ta te huriraa i te Bibilia na roto i te mau reo atoa e paraparau-rahi-hia ra i te fenua nei, e faaite ra?

12 Ei hiˈoraa, ua paruruhia te pueraa buka faauruahia o te Bibilia e ua hurihia ˈtura na roto i te mau reo atoa e paraparau-rahi-hia ra i te fenua nei i teie tau. E pinepine te Bibilia i te hurihia i roto i te mau tupuraa fifi e te haamǎtaˈuraa o te pohe a te mau tia o Satani. Papu roa e eita te huriraa i te Bibilia na roto e 2 000 tiahapa reo e manuïa ahiri e e ere tera i te hinaaro o te Atua ra o Iehova, eita e itea ia imi i to ˈna rahi!

13. Mai te matahiti 1914 mai, mea nafea te rahi o Iehova i te iteraahia i roto i ta ˈna mau opuaraa no nia i te Basileia?

13 Ua itehia te rahi o Iehova i roto i ta ˈna mau opuaraa no nia i te Basileia. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1914, ua faatoroa oia i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia ei Arii i te raˈi. I muri rii aˈe, ua haa Iesu i nia ia Satani e ta ˈna mau demoni ma te huri ia ratou mai te raˈi mai i te fenua nei, e te tiai ra ratou i te taime e hurihia ˈi ratou i raro i te abuso. (Apokalupo 12:9-12; 20:1-3) Mai reira mai, ua faaruru te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i te hamani-ino-raa rahi atu â. Ua turu râ Iehova ia ratou i te roaraa o teie tau o te vairaa mai itea ore o te Mesia.—Mataio 24:3; Apokalupo 12:17.

14. Eaha te ohipa taa ê ta Iehova i rave i te matahiti 1919, e eaha ta te reira i faatupu?

14 I te matahiti 1919, ua rave Iehova i te tahi atu ohipa taa ê o tei faaite i to ˈna rahi. Ua ohipa faahou ta Iesu mau pǐpǐ faatavaihia, o tei mau na i roto i te hoê tupuraa ohipa ore i te pae varua. (Apokalupo 11:3-11) I muri aˈe, ma te itoito rahi, ua poro te feia faatavaihia i te parau apî maitai o te Basileia tei haamauhia i nia i te raˈi. Ua haaputuputuhia te tahi atu feia faatavaihia ia raea te numera 144 000. (Apokalupo 14:1-3) E maoti te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia i haamau ai Iehova i te niu o te hoê “fenua apî,” te hoê totaiete taata parau-tia. (Apokalupo 21:1) Eaha te tupu i nia i “te fenua apî” i muri aˈe te feia faatavaihia haapao maitai atoa e haere ai i nia i te raˈi?

15. Eaha te ohipa ta te mau Kerisetiano faatavaihia i rave, e eaha te faahopearaa?

15 I te matahiti 1935, i roto i na numera 1 no Atete e 15 no Atete o teie vea, te vai ra te mau tumu parau faufaa no nia i te “feia rahi roa” o te Apokalupo pene 7. Ma te itoito rahi, ua haamata te mau Kerisetiano faatavaihia i te imi e i te amui mai ia ratou i teie mau hoa haamoriraa no te mau fenua, opu, nunaa, e reo atoa. E ora ˈtu teie “feia rahi roa” i “te ati rahi” piri roa, ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso ei melo tamau o “te fenua apî.” (Apokalupo 7:9-14) No te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ a te mau Kerisetiano faatavaihia, te tiaturi nei e ono mirioni tiahapa taata i teie nei e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso fenua. O vai te au ia aruehia no tera maraaraa noa ˈtu te patoiraa a Satani e ta ˈna ao ino? (Ioane 1, 5:19) O Iehova anaˈe te nehenehe e rave i te reira maoti to ˈna varua moˈa.—Isaia 60:22; Zekaria 4:6.

Te hanahana rahi e te tura o Iehova

16. No te aha te taata e ore ai e ite mata i ‘te hanahana rahi o te tura o Iehova’?

16 Eita roa ˈtu e moehia ta Iehova mau “ravea taa ê” e “ohipa mana,” noa ˈtu eaha te huru. Ua papai Davida e: “Te mau ui atoa te faarahi i ta oe ohipa, e e faaite hoi i ta oe ra ohipa mana. E parau vau i te [hanahana rahi o to oe tura], e te mau ravea taa ê na oe ra. E parau ratou i te mana o ta oe ra mau ravea mǎtaˈu, e e faaite hoi au i to oe ra [rahi].” (Salamo 145:4-6; MN) Mea nafea râ to Davida iteraa i te hanahana rahi o Iehova, ‘e Varua hoi te Atua’ e mea itea ore ïa i te mata taata?—Ioane 1:18; 4:24.

17, 18. Mea nafea Davida i mauruuru atu â ˈi no ‘te hanahana rahi o te tura o Iehova’?

17 Noa ˈtu e aita i tia ia ˈna ia ite i te Atua, te vai ra te mau ravea i mauruuru roa ˈi Davida no te tura o Iehova. Ei hiˈoraa, ua taio paha oia i te faatiaraa bibilia o te mau ohipa mana a te Atua, mai te haamouraa o te hoê ao ino i te diluvi rahi. Peneiaˈe, ua ite Davida mea nafea te mau atua hape o Aiphiti i te faahaehaaraahia i to te Atua faaoraraa i te mau Iseraela i te faatîtîraa Aiphiti. Te faaite ra te reira i te tura e te rahi o Iehova.

18 Papu roa e ua rahi to Davida mauruuru no te tura o te Atua eiaha noa ma te taio i te mau Papai, ma te feruriruri atoa râ i te reira. Ei hiˈoraa, ua feruriruri paha oia i te ohipa i tupu i to Iehova horoaraa i te Ture ia Iseraela ra. Te vai ra te patiri, te uira, te ata meumeu, e te oto puai roa o te pu. Ua aueue e ua au auahi te mouˈa Sinai. Ua faaroo atoa te mau Iseraela, e tia ra i pihai iho i te mouˈa, i “na ture hoê ahuru” i ropu i te auahi e te ata a paraparau ai Iehova ia ratou na roto i te hoê tia melahi. (Deuteronomi 4:32-36; 5:22-24; 10:4; Exodo 19:16-20; Ohipa 7:38, 53) Auê ïa faaiteraa i te rahi o Iehova e! E mea tia ia turai ‘te hanahana rahi o te tura o Iehova’ i te mau hoa o te Parau a te Atua, o te feruriruri i teie mau faatiaraa, ia ohipa. Parau mau e i teie mahana, te fanaˈo nei tatou i te Bibilia taatoa, o te faaite ra e rave rau orama faahiahia e maere ai tatou i te rahi o Iehova.—Ezekiela 1:26-28; Daniela 7:9, 10; Apokalupo, pene 4.

19. Eaha te faarahi i to tatou mauruuru no te tura o Iehova?

19 Te tahi atu ravea i maere ai Davida i te tura o te Atua, o te haapiiraa ïa i te mau ture ta te Atua i horoa na te mau Iseraela. (Deuteronomi 17:18-20; Salamo 19:7-11) Na roto i te auraroraa i ta Iehova mau ture, ua riro te nunaa Iseraela ei mea tura e te taa ê i te tahi atu mau nunaa. (Deuteronomi 4:6-8) Mai ia Davida, e rahi to tatou mauruuru no te tura o Iehova na roto i te taioraa, te feruriruri-hohonu-raa, e te haapii-maite-raa i te mau Papai i te mau mahana atoa.

Auê te rahi o te mau huru maitatai morare o te Atua e!

20, 21. (a) Te faahanahana ra te Salamo 145:7-9 i te rahi o Iehova ia au i teihea mau huru maitatai? (b) Eaha te faahopearaa o te mau huru maitatai o te Atua i faahitihia i ǒ nei i nia i te feia atoa e here ra ia ˈna?

20 Mai ta tatou i tapao mai, te horoa ra na irava matamua e ono o te Salamo 145 i te mau tumu papu e arue ai ia Iehova no te mau mea tei taaihia i to ˈna rahi eita e itea ia imi. Te faahanahana ra na irava 7 e tae atu i te 9 (MN) i te rahi o te Atua ma te faahiti i to ˈna mau huru maitatai morare. Te himene ra Davida e: “E parau â ratou i te manaˈoraa o to oe ra maitai rahi, e himene hua hoi i ta oe ra parau-tia. E [aau] maitai e te aroha [hamani maitai] to Iehova; e ore e riri vave, e te [aau aroha] rahi. Hamani maitai to Iehova i te taata atoa; e te vai ra to ˈna aroha [hamani maitai] i nia i t[a] ˈna atoa ra mau ohipa.”

21 I ǒ nei, te haamahitihiti na mua ra Davida i te maitai o Iehova e ta ˈna parau-tia, o tei mârôhia e te Diabolo ra o Satani. Eaha te faahopearaa o teie nau huru i nia i te feia atoa e here ra i te Atua e e auraro ra i ta ˈna faatereraa? E faaoaoa ïa te maitai o Iehova e ta ˈna faatereraa parau-tia i to ˈna feia haamori, a ore atu ai ratou e faaea i te arue ia ˈna. Hau atu â, e hamani maitai Iehova i “te taata atoa.” Mea maitai ïa e e tauturu te reira e rave rahi atu â taata ia tatarahapa e ia haamori i te Atua mau hou a maoro roa ˈi.—Ohipa 14:15-17.

22. Eaha to Iehova huru i nia i ta ˈna mau tavini?

22 Ua haafaufaa atoa Davida i te mau huru maitatai ta te Atua i haamahitihiti i to ˈNa ‘haereraa na mua ia Mose e parauraa e, O Iehova, o Iehova, e Atua aroha [hamani maitai] noa, e te [aau] maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te [aau aroha] rahi, e te parau mau.’ (Exodo 34:6; MN) No reira Davida i parau ai e: “E aau maitai e te aroha hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, e te aau aroha rahi.” Noa ˈtu e eita e itea ia imi i te rahi o Iehova, te faahanahana ra oia i ta ˈna mau tavini ma te aupuru maitai ia ratou. E Atua aroha rahi oia, tei ineine i te faaore i te hara a te feia tatarahapa maoti te tusia taraehara o Iesu. Eita atoa Iehova e riri vave, te horoa ra hoi oia na ta ˈna mau tavini i te ravea e tinai ai i te mau paruparu o te nehenehe e haafifi ia ratou ia ô i roto i ta ˈna ao apî parau-tia.—Petero 2, 3:9, 13, 14.

23. Eaha te huru maitai faufaa roa e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

23 Te faateitei ra Davida i to te Atua aau aroha, aore ra aroha taiva ore. Inaha, e faaite mai te toea o te Salamo 145 e nafea Iehova e faaite ai i teie huru maitai e ia nafea ta ˈna mau tavini taiva ore i to ˈna aau aroha. E hiˈopoahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te mau ravea e arue ai ia Iehova i “te mau mahana atoa”?

• Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e eita e itea ia imi i te rahi o Iehova?

• E nafea e rahi ai to tatou mauruuru no te tura hanahana o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 3]

Te faaite ra te mau haapueraa fetia o te ao nui i te rahi o Iehova

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa a David Malin faatiahia e te Anglo-Australian Observatory

[Hohoˈa i te api 5]

Mea nafea to Iehova rahi i te iteraahia i nia ia Iesu Mesia?

[Hohoˈa i te api 6]

I to te mau Iseraela fanaˈoraa i te Ture i te mouˈa Sinai, ua ite ratou i te tura hanahana o Iehova