Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te taui nei te huru o teie nei ao’

‘Te taui nei te huru o teie nei ao’

‘Te taui nei te huru o teie nei ao’

“Teie . . . ta ˈu parau, e au mau taeae, te poto nei te taime.”—KORINETIA 1, 7:29.

1, 2. Eaha te mau tauiraa ta outou i ite i te roaraa o to outou oraraa?

 EAHA te mau tauiraa ta outou i ite i te roaraa o to outou oraraa? E tia anei ia outou ia faatia mai i te tahi? Te vai ra, ei hiˈoraa, te haereraa i mua i te pae ihi rapaauraa. Maoti te maimiraa i roto i taua tuhaa ra i maraa ˈi te matahiti oraraa i te tahi mau fenua, i e iti mai i te 50 matahiti i te omuaraa o te 20raa o te senekele i e 70 tiahapa matahiti i teie mahana! A feruri atoa na i te mau ravea e fanaˈo ai tatou i te faaohiparaa maitai o te radio, te afata teata, te vini, e te niuniu tahohoˈa. Eiaha e haamoe i te mau haereraa i mua i te mau pae haapiiraa, utaraa taata, e parururaa i te mau tiaraa o te taata, o tei haamaitai anaˈe i te oraraa o te mau mirioni taata.

2 Parau mau, e ere te mau tauiraa atoa i te mea maitai. Eita e tia ia haamoe i te mau faahopearaa vavahi o te maraaraa oioi o te ohipa ino, te toparaa o te mau faufaa morare, te ma-raaraa o te rave-hua-raa i te raau taero, te faataaraa, te hoo, e te haamǎtaˈuraa e rahi noa ˈtura o te totoaraa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e farii paha outou i ta te aposetolo Paulo i papai e mea maoro aˈenei: “Te [taui] nei . . . te huru o teie nei ao.”—Korinetia 1, 7:31; MN.

3. Eaha ta Paulo i hinaaro e parau ia ˈna i papai e ‘te taui nei te huru o teie nei ao’?

3 Ia Paulo i parau i te reira, ia au i te Traduction du monde nouveau, te faaau ra oia i te ao i te hoê tahua teata. E tia mai te feia tuiroo i te mau pae poritita, faaroo, e te taˈere i nia i taua tahua ra, e hauti i ta ratou tuhaa, e vaiiho atu ai i te tahua no vetahi ê, ahia senekele i te maoro. I tahito ra, e nehenehe te hoê opu fetii huiarii e faatere tau ahuru matahiti—tau hanere matahiti atoa—i te maoro e e mea taere te mau tauiraa. Eiaha râ i teie tau, e nehenehe te tereraa o te tuatapaparaa e taui i te taime e haapohehia ˈi te hoê aratai rahi! Oia, i teie anotau arepurepu, aita tatou i ite eaha ta to ananahi e hopoi mai.

4. (a) Eaha te manaˈo faito noa o te mau Kerisetiano no nia i te mau tupuraa o te ao? (b) Eaha nau haapapuraa faufaa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

4 Mai te peu e e tahua teata te ao e e feia hauti to ˈna feia faatere, e feia mataitai ïa te mau Kerisetiano. * No te mea râ “e ere ratou i to teie nei ao,” eita ratou iho e tapitapi rahi roa i te hautiraa aore ra te ihotaata o te feia hauti. (Ioane 17:16) Te imi maite nei râ ratou i te mau tapao e ua fatata te darama i te hope ma te ino mau, no te mea ua ite ratou e e titauhia ia mou teie faanahoraa hou Iehova e aratai ai ia ratou i roto i te ao apî parau-tia tiai-maoro-hia. * E hiˈopoa anaˈe ïa nau haapapuraa e te ora nei tatou i te tau hopea e te piri maira te ao apî. A tahi, te tuatapaparaa tau bibilia, e a piti, te mau huru tupuraa e ino noa ˈtura o te ao.—Mataio 24:21; Petero 2, 3:13.

Ua tatarahia ˈtura te hoê parau aro!

5. O vai “to te Etene anotau,” e no te aha tatou e anaanatae atu ai?

5 Te tuatapaparaa tau, o te hiˈopoaraa ïa i te taairaa i rotopu i te tau e te mau tupuraa. Ua faahiti Iesu i te hoê tau e riro ai te mau tia faatere o te ao ei feia hauti matamua ma te ore e haafifihia e te Basileia o te Atua. Ua parau Iesu i tera tau “to te Etene anotau.” (Luka 21:24) I te hopea o tera “anotau,” e mana mai te Basileia o te Atua i te raˈi, ma to ˈna Arii tia ra o Iesu. Na mua, e arii mai Iesu “i rotopu i [to ˈna] mau enemi.” (Salamo 110:2) I muri aˈe, ia au i te Daniela 2:44, e ‘haaparari e e haapau’ te Basileia i te mau faatereraa taata atoa, e e vai tera e a muri noa ˈtu.

6. Inafea “to te Etene anotau” haamataraa, eaha te maoro, e inafea te hoperaa?

6 Afea “to te Etene anotau” e hope ai, e te faatereraa a te Basileia o te Atua e haamata ˈi? To roto te pahonoraa, tei “tapirihia e tae noa ˈtu i te tau hopea,” i te tuatapaparaa tau bibilia. (Daniela 12:9) A fatata mai ai tera “tau,” ua rave Iehova i te mau taahiraa no te pahono atu i te hoê pǔpǔ piahi haehaa o te Bibilia. Maoti te varua o te Atua i haroaroa ˈi ratou e ua haamata “to te Etene anotau” e te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. e e 2 520 matahiti i te maoro to tera “anotau.” Mai reira mai, ua numera ratou e e hope “to te Etene anotau” i te matahiti 1914 e ua taa atoa ia ratou e ua haamata te hopea o teie faanahoraa o te mau mea i taua matahiti ra. Ei piahi Bibilia, e tia anei ia outou ia faataa maoti te mau Papai mea nafea te matahiti 1914 i te numeraraahia? *

7. Eaha te mau irava e tauturu ia tatou ia numera i te haamataraa, te maoro, e te hopea o na tau e hitu i roto i te buka a Daniela?

7 Ua hunahia te hoê tapao i roto i te buka a Daniela. I te mea e ua faaohipa Iehova i te arii Nebukanesa no Babulonia no te haamou ia Ierusalema i te haamataraa o te “anotau” faataahia, i te matahiti 607 H.T.T., ua faaite Oia na roto i tera arii e e faatere noa te mau nunaa ma te ore Oia e haafifi atu e hitu tau taipe i te maoro. (Ezekiela 21:26, 27; Daniela 4:16, 23-25) Eaha te maoro o tera na tau e hitu? Ia au i te Apokalupo 11:2, 3, e te 12:6, 14, 1 260 mahana e toru tau e te afa, e ia tataipitihia, e 2 520 ïa mahana. Ua oti ïa parau? Aita, no te mea ua horoa Iehova na te hoê taata i te tau o Daniela, te peropheta ra o Ezekiela, i te ravea e tatara ˈi i te auraa taipe: “Hoê mahana hoê â ïa matahiti i te haapaoraahia e au ia oe ra.” (Ezekiela 4:6) No reira, e 2 520 matahiti na tau e hitu. Ma te rave i te matahiti 607 H.T.T. ei haamataraa e na matahiti e 2 520 ei maoro, e tia ia tatou ia faaoti e ua hope te anotau faataahia i te matahiti 1914.

Ua haapapuhia “te tau hopea”

8. Eaha ta outou haapapuraa e ua ino roa te mau tupuraa i te ao nei mai te matahiti 1914 mai â?

8 Te haapapu ra te mau tupuraa i te ao nei mai te matahiti 1914 e haere atu ai e ua tano te tatararaa i nia nei niuhia i nia i te tuatapaparaa tau bibilia. Ua parau Iesu iho e e tapaohia “te hopea o teie nei ao” e te mau tamaˈi, ˈoˈe, e maˈi. (Mataio 24:3-8; Apokalupo 6:2-8) Tera iho â te tupuraa mai te matahiti 1914 mai â. Ua parau atoa te aposetolo Paulo e e taui te huru o te taata i nia te tahi i te tahi. E mea mau ta ˈna faataaraa o te mau tauiraa ta tatou paatoa e ite mata ra.—Timoteo 2, 3:1-5.

9. Eaha ta te tahi feia mataitai e parau ra no nia i te mau tupuraa i te ao nei mai te matahiti 1914 mai â?

9 Ua taui roa mau anei “te huru o teie nei ao” mai te matahiti 1914 mai â? Te tapao ra te orometua haapii o Robert Wohl i roto i te hoê buka (The Generation of 1914) e: “Aita te feia i ora mai i te tamaˈi i faaea i te tiaturi e ua hope te hoê ao e ua haamata te tahi atu i Atete 1914.” Ei haapapuraa i te reira, ua papai te taote o Jorge Costa e Silva, e faatere o te pu maimiraa i te pae feruriraa a te hoê faanahonahoraa (Organisation mondiale de la santé) e: “Te ora nei tatou i te hoê tau o te mau tauiraa oioi roa, o te faatupu i te ahoaho e te hepohepo i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei i roto i te tuatapaparaa o te taata.” Tera anei ta outou iho i ite?

10. E nafea te Bibilia e haamaramarama mai ai no nia i te tumu o te mau tupuraa e ino noa ˈtura i te ao nei mai te matahiti 1914 mai â?

10 O vai te tumu o te mau tupuraa e ino noa ˈtura i te ao nei? Te faaite ra te Apokalupo 12:7-9 o vai: “E tamaˈi tei nia i te raˈi: O Mihaela [Iesu Mesia] e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni [Satani te Diabolo]; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, . . . o tei haavare i to te ao atoa nei.” O Satani te Diabolo te faahuehue, e te auraa o to ˈna tiavaruraa mai te raˈi mai i te matahiti 1914, ‘e ati ïa no to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.’—Apokalupo 12:10, 12.

Eaha te faahopearaa

11. (a) Eaha te mau ravea ta Satani e faaohipa ra no te haavare i “to te ao atoa”? (b) Ua huti te aposetolo Paulo i te ara-maite-raa i nia i teihea tutavaraa taa ê a Satani?

11 Ma te ite maite e te piri maira to ˈna hopea, ua tutava ˈtu â Satani mai te matahiti 1914 mai â i te haavare i “to te ao atoa.” Te haa noa ra te haavare rahi o Satani ma te itea ore, a faaohipa ˈi i te feia faatere e faatupu peu apî a te ao ei feia hauti. (Timoteo 2, 3:13; Ioane 1, 5:19) Hoê o ta ˈna mau fa, o te haavareraa ïa i te huitaata ia manaˈo ratou e e nehenehe ta ˈna huru faatereraa e hopoi mai i te hau mau. E pinepine, ua manuïa ta ˈna faatianianiraa, no te mea te tapea noa ra te taata i te manaˈo maitai noa ˈtu te rahi o te haapapuraa e te ino noa ra te mau tupuraa. Ua tohu te aposetolo Paulo e na mua noa ˈˈe e haamouhia ˈi teie nei faanahoraa o te mau mea, e ite-maitai-hia ta Satani faatianianiraa rahi. Ua papai oia e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapû ia roohia i te mauiui ra.”—Tesalonia 1, 5:3; Apokalupo 16:13.

12. Eaha te mau tutavaraa tamau i ravehia no te hopoi mai i te hau i to tatou tau?

12 Aita i maoro aˈenei, ua faaohipa pinepine te mau tia poritita i te parau ra “e hau, e aita e ino” no te faataa i te mau opuaraa rau a te taata. Ua parau atoa ratou i te matahiti 1986 te matahiti o te hau nunaa rau noa ˈtu e aita i itehia te hau i tera ra matahiti. Ua faatupu roa anei teie mau tutavaraa a te mau tia faatere o te ao i te Tesalonia 1, 5:3, aore ra te faahiti ra anei Paulo i te hoê tupuraa taue o te huti i te ara-maite-raa o te ao taatoa?

13. Ia Paulo i tohu i te pii “E hau, e aita e ino,” ua faaau oia i te haamouraa i muri iho i te aha, e eaha ta tatou e haapii mai?

13 I te mea e pinepine ua taa-maitai-hia te mau parau tohu bibilia i muri aˈe noa i to ratou tupuraa aore ra a tupu noa ˈi, e mea titauhia ia tiai e ia hiˈo tatou. E mea faufaa ia tapao e ua faaau Paulo i te haamouraa taue i muri iho i te pii “E hau, e aita e ino” i te mauiui fanau o te hoê vahine hapû. Fatata e iva avaˈe i te maoro, e taa roa i te vahine hapû e te rahi ra te pêpe i roto ia ˈna. E nehenehe oia e faaroo i te tupaipairaa mafatu o ta ˈna pêpe aore ra e ite ia hautiuti oia i roto i to ˈna opu e ia tue atoa ia ˈna. E pinepine e rahi noa ˈtu â te mau tapao e tae roa i te mahana e mauiui roa ˈi oia, o te faaite ra e ua tae mai tei tiaihia, te fanauraa o te pêpe. Noa ˈtu eaha te ravea e tupu ai te pii i tohuhia “E hau, e aita e ino,” e aratai te reira i te hoê tupuraa taue e te mauiui, e te oaoa râ i te pae hopea—te haamouraa o te ino e te haamataraa o te hoê ao apî.

14. Eaha te nanairaa e tupu ai te mau mea no a muri aˈe, e eaha te faahopearaa?

14 E mea riaria te fatataraa mai o te haamouraa no te mau Kerisetiano haapao maitai e mataitai atu. A tahi, e aro te mau arii o te fenua nei (te pae poritita o te faanahonahoraa a Satani) i te feia paturu ia Babulonia Rahi (te pae haapaoraa) e e haamou ia ratou. (Apokalupo 17:1, 15-18) No reira ma te taui taue, e amaha te basileia o Satani, a aro ai te tahi i te tahi, e eita ta Satani e tia ia arai atu. (Mataio 12:25, 26) E tuu Iehova i roto i te mafatu o te mau arii o te fenua nei i te manaˈo e ‘rave i to ˈna hinaaro,’ oia hoi e faaore i to ˈna mau enemi i te pae faaroo i te fenua nei. I muri aˈe i te haamouraa o te haapaoraa hape, e aratai Iesu Mesia i ta ˈna mau nuu i te raˈi ia haapau roa i te toea o te faanahonahoraa a Satani, te pae tapihoo e poritita. Ia oti, e ruuruuhia Satani. I reira e tuuhia ˈi te paruru i raro, e hope atu ai te darama roa.—Apokalupo 16:14-16; 19:11-21; 20:1-3.

15, 16. Eaha te faahopearaa o te haamanaˈoraa e “te poto nei te taime” i nia i to tatou oraraa?

15 Afea râ teie mau mea atoa e tupu ai? Aita tatou i ite i te mahana aore ra te hora. (Mataio 24:36) Ua ite râ tatou e “te poto nei te taime.” (Korinetia 1, 7:29) E mea faufaa roa ïa ia faaohipa tatou i te taime e toe nei ma te paari. E nafea? Mai ta te aposetolo Paulo e faataa ra, e mea tia ia “faaherehere maite” tatou “i te taime” no te mau mea faufaa aˈe maori no te mau mea faufaa ore e ia haafaufaa i te mahana taitahi. No te aha? “No te mea e anotau ino teie.” E ‘ia ite tatou i to te Fatu ra o Iehova hinaaro’ no tatou, eita tatou e haamâuˈa i te taime rii faufaa e toe ra.—Ephesia 5:15-17; Petero 1, 4:1-4.

16 Ma te ite e e haamouraa te tiai maira i te faanahoraa taatoa o te mau mea o te ao, eaha ïa to tatou huru? Ua papai te aposetolo Petero no to tatou maitai e: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti.” (Petero 2, 3:11) Tera mau â to tatou huru! Ia au i te aˈoraa paari a Petero, e hinaaro tatou (1) e haapao maitai i to tatou haerea ia papu e e mea moˈa e (2) e papu e e faaite noa ta tatou mau ohipa itoito rahi i roto i ta Iehova taviniraa i to tatou here hohonu ia ˈna.

17. E mea titauhia ia ara maite noa te mau Kerisetiano haapao maitai i teihea mau marei a Satani?

17 E tapea te here i te Atua ia tatou eiaha ia ati maite atu i teie ao no ta ˈna mau faahemaraa. Ia au i te tiai maira i teie nei faanahoraa o te mau mea, e mea atâta ia anaanatae i te mau faatianianiraa haavarevare o te oraraa faanavenave o te ao. Noa ˈtu e te ora nei e te ohipa nei tatou i roto i te ao, e mea tia ia pee tatou i te aˈoraa paari eiaha e rave roa i to teie nei ao. (Korinetia 1, 7:31) Oia mau, e mea titauhia ia ara maite tatou ia ore e vare i te faatianianiraa a te ao. Eita teie ao e manuïa i te faatitiaifaro i to ˈna mau fifi e eita e vai mai e a muri noa ˈtu. No te aha tatou e papu roa ˈi? Te na ô ra hoi te Parau faauruahia a te Atua e: “Te mou nei . . . teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.

E mau mea maitai roa ˈˈe to mua nei!

18, 19. Eaha te mau tauiraa ta outou e tiai nei i roto i te ao apî, e no te aha e hoona ˈi?

18 E fatata Iehova i te tuu i te paruru i nia ia Satani e to ˈna feia paturu. I muri aˈe, ma te haamaitairaa a te Atua, e haamata te feia haapao maitai i ora ˈtu i te hopea o teie faanahoraa i te ohipa no te taui i te “huru” o te ao o te vai e a muri noa ˈtu. Eita te tamaˈi e faaino faahou i te ao; e “faaore” te Atua “i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!” (Salamo 46:9) Ei monoraa i te oˈe, “e riro . . . e maa sitona tei te fenua . . . [e e hotu rahi te maa].” (Salamo 72:16; MN) E mou te mau fare tapearaa, aua mutoi, maˈi purumu, feia hoo i te raau taero, haavaraa faataaraa, faanahoraa topatariraa, e te ohipa totoa.—Salamo 37:29; Isaia 33:24; Apokalupo 21:3-5.

19 Aita faahou tei pohe i roto i te apoo, e tia mai e mau miria taata—e rave rahi taata hauti—i nia i te fenua nei. Auê te oaoa ia tahoêhia te tahi ui e te tahi e ia tauahi te feia here i taa ê maoro te tahi e te tahi ma te farii mahanahana e ma te aau atoa! I te pae hopea, e haamori te taata ora atoa ia Iehova. (Apokalupo 5:13) Ia hope roa te mau tauiraa e faaite ai te paruru i te hoê paradaiso i te fenua atoa nei. Eaha to outou huru a mataitai ai outou i te hohoˈa? Aita e feaaraa, e turaihia outou ia parau e, ‘Ua tiai maoro vau i te reira, ua hoona râ!’

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te tahi tupuraa ê atu, ua parau Paulo no nia i te mau Kerisetiano faatavaihia tei riro “ei [mataitairaa teata] na to te ao, na te mau melahi, e na te taata atoa.”—Korinetia 1, 4:9; MN.

^ Ei hiˈoraa, no nia i te ihotaata o “te arii no apatoerau,” i roto i te Daniela 11:40, 44, 45, a hiˈo i te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!, api 280-1.

^ Te faaite ra te Bibilia iho e ua topa Ierusalema e 70 matahiti hou te hoˈiraa mai o te mau ati Iuda i afai-ê-hia i te matahiti 537 H.T.T. (Ieremia 25:11, 12; Daniela 9:1-3) Ei faahohonuraa i “to te Etene anotau,” a hiˈo i te buka Haaferuriraa i nia i te mau Papai, api 371-3, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nafea outou e pahono ai?

• Mea nafea te mau parau a te aposetolo Paulo ‘te taui nei te huru o teie nei ao’ i te tupuraa i to tatou tau?

• E nafea te tuatapaparaa tau bibilia e tatara ˈi i te hopea o “to te Etene anotau”?

• E nafea te tauiraa o te mau tupuraa o te ao e haapapu ai e ua tapao te matahiti 1914 i te haamataraa o “te tau hopea”?

• E nafea te mea e “te poto nei te taime” e ohipa ˈi i nia ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 30]

Ua tatarahia ˈtura te parau aro!