Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A ara i te peu haavare

A ara i te peu haavare

A ara i te peu haavare

“E ara o te riro noa ˈtu outou i te . . . haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu.”—KOLOSA 2:8.

1-3. (a) Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e ua ô te peu haavare i roto fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa o te mahana taitahi? (b) No te aha eiaha tatou e maere i te peu haavare i roto i te ao?

 “EHIA o outou aita i haavarehia aˈenei e te hoê hoani?” A tau matahiti aˈenei, ua aratai te hoê orometua haapii o te ture i te hoê titorotororaa ma te ui i tera uiraa. Te pahonoraa? Te faataa ra oia e: “I rotopu i te mau tausani paruru, hoê anaˈe aita i haavarehia e te hoê hoani.” Te tumu? “No haamata noa ˈtura te paruru i te ohipa e te hoê taiete rahi e aitâ oia i paraparau i te hoê hoani.” Te faataa ra teie tupuraa i te hoê parau mau peapea—e mea matauhia te haavare e te peu haavare i roto i te ao o teie tau.

2 E rave rahi huru to te peu haavare e ua ô i roto fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa o teie tau. Ua î te mau vea i te mau hiˈoraa—te haavare nei te mau tia poritita no nia i ta ratou mau ohipa, te faarahi nei te feia numera faufaa e te mau paruru i te mau apî a te taiete, te haavare nei te feia faatianiani i te feia aimamau, te taviri nei te feia e horo ra i mua i te ture i te mau taiete parururaa, te tahi noa hiˈoraa teie. Te vai atoa ra te haavare i te pae faaroo. Te haavare ra te pǔpǔ ekalesiatiko i te mau nahoa taata ma te haapii i te mau haapiiraa hape, mai te pohe-ore-raa o te nephe, te po auahi, e te Toru tahi.—Timoteo 2, 4:3, 4.

3 E maere anei tatou i teie mau peu haavare atoa? Eita. No nia i te “anotau hopea,” ua faaara te Bibilia e: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.” (Timoteo 2, 3:1, 13) Ei Kerisetiano, e mea faufaa ia haapao maitai tatou i te mau manaˈo haavare o te nehenehe e haafariu ê ia tatou i te parau mau. E piti uiraa te hiti mai: No te aha i parare roa ˈi te peu haavare i teie tau, e e nafea tatou e ara ˈi ia ore tatou e haavarehia?

No te aha i rahi roa ˈi te peu haavare i teie tau?

4. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te tumu i parare ai te peu haavare i te ao?

4 Te faataa maitai ra te Bibilia i te tumu i parare ai te peu haavare i teie nei ao. Ua papai te aposetolo Ioane e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) O Satani te Diabolo taua “varua ino” ra. Ua parau Iesu no ˈna e: “Aore oia i haapao i te parau mau, no te mea aore e parau mau i roto ia ˈna. Ia parau oia i te parau haavare ra, ua parau ïa i te parau au ia ˈna ihora, e haavare oia, e e metua hoi no te haavare.” E mea maere anei ïa ia faaite teie ao i te huru feruriraa, te mau faufaa, e te huru haavare o to ˈna arii?—Ioane 8:44; 14:30; Ephesia 2:1-3.

5. Mea nafea to Satani tutavaraa ˈtu â i te haavare i teie anotau hopea, e ia vai ma iho â râ?

5 I teie anotau hopea, ua haapuai Satani i ta ˈna mau tutavaraa. Ua hurihia oia i te fenua nei. Ua ite oia e e taime poto to ˈna e toe ra, e “e riri rahi” to ˈna. Ma te faaoti papu e haamou i te taata e rave rahi ta ˈna e nehenehe, “te haavare nei” oia “i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9, 12; MN) E ere Satani i te hoê haavare no te hoê noa taime. Aita roa râ oia e faaea ra i te tutava i te haavare i te huitaata. * Te faaohipa ra oia i ta ˈna mau ravea haavare atoa, tae noa ˈtu te râmâraa e te taviriraa ia poiri te feruriraa o te feia tiaturi ore e ia fariu ê ratou i te Atua. (Korinetia 2, 4:4) Ua faaoti papu iho â râ teie metua o te haavare e haapau i te feia e haamori nei i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24; Petero 1, 5:8) Eiaha roa e haamoe e ua parau iho â Satani e: ‘E nehenehe ta ˈu e fariu ê i te taata i te Atua.’ (Ioba 1:9-12) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau “raveraa paari haavare” a Satani e e nafea ia ara i te reira.—Ephesia 6:11, Jewish New Testament.

A ara i te peu haavare a te mau apotata

6, 7. (a) Eaha paha te parau a te mau apotata? (b) E nafea te mau Papai e faaite maitai ai i ta te mau apotata e hinaaro ra?

6 E mea maoro to Satani faaohiparaa i te mau apotata i roto i ta ˈna mau tutavaraa i te faahema i te mau tavini a te Atua. (Mataio 13:36-39) E parau paha te mau apotata e te haamori ra ratou ia Iehova e te tiaturi ra ratou i te Bibilia, tera râ te patoi ra ratou i te tuhaa itehia o ta ˈna faanahonahoraa. Te pee faahou atoa ra te tahi pae i te mau haapiiraa e faaino i te Atua, a “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. (Apokalupo 17:5; Petero 2, 2:19-22) Ma te faauruahia e te Atua, ua faaohipa te feia papai Bibilia i te mau taˈo puai no te faaite i te mau manaˈo turai e ravea a te mau apotata.

7 Eaha ta te mau apotata fa? Eita te rahiraa e faarue noa i te faaroo ta ratou paha i hiˈo na ei faaroo mau. E pinepine e hinaaro ratou ia pee vetahi ê ia ratou. Eita ratou e imi e e haapǐpǐ i te taata na ratou iho, e rave te apotata e rave rahi “ia peehia ratou e te pǐpǐ,” oia hoi te mau pǐpǐ a te Mesia. (Ohipa 20:29, 30) No nia i te mau orometua haapii haavare, ua faaara ru te aposetolo Paulo e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te . . . haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu.” (Kolosa 2:8) Aita anei te reira e faataa ra i ta te mau apotata e tamata ra i te rave? Mai te hoê taata haru e afai ê i te hoê taata aita e vai ara ra i to ˈna utuafare, e râmâ te mau apotata i te mau melo o te amuiraa o te vare atu, a imi atu ai i te afai ê ia ratou i te nǎnǎ.

8. Eaha te mau ravea ta te mau apotata e faaohipa ra ia raea ta ratou fa?

8 Eaha te mau ravea ta te mau apotata e faaohipa ia raea ta ratou fa? E faaohipa pinepine ratou i te mau parau taviri, te mau parau huru ê, e te mau parau haavare roa ino. Ua ite Iesu e e haavarehia ta ˈna mau pǐpǐ e te feia o “te parau i te mau huru haavare ino atoa.” (Mataio 5:11, Today’s English Version) E faaite teie feia patoi ino i te parau e ere i te mea mau ma te opuaraa e haavare ia vetahi ê. Ua faaara te aposetolo Petero no nia i te mau apotata o te faaohipa i te “parau haavare,” o te haaparare i te mau “[haapiiraa] haavare,” e o te ‘ruri ê i te mau parau i papaihia’ ia raea ta ratou fa. (Petero 2, 2:3, 13; MN; 3:16) Te vahi peapea, te manuïa ra te mau apotata i te “faatiopa roa i te faaroo o te tahi pae.”—Timoteo 2, 2:18.

9, 10. (a) E nafea tatou e ara ˈi ia ore tatou e haavarehia e te mau apotata? (b) No te aha tatou e ore ai e haapeapea ia titauhia ia faatano i to tatou maramarama i ta te Atua opuaraa?

9 E nafea tatou e ara ˈi ia ore tatou e haavarehia e te mau apotata? Maoti te peeraa i te aˈoraa o te Parau a te Atua, o te na ô ra e: “E hiˈo maitai iho na outou i te feia i faataa ê, e te faatupu i te mea e turori ai ra, e te au ore i te parau i haapiihia e outou na, e fariu ê atu outou ia ratou.” (Roma 16:17) “E fariu ê atu” tatou “ia ratou” ma te patoi i ta ratou mau haaferuriraa—na roto anei i te parau vaha, tei neneihia, aore ra te Internet. No te aha tatou e na reira ˈi? A tahi, no te mea te faaue maira te Parau a te Atua ia na reira, e te tiaturi ra tatou e te anaanatae mau noa ra Iehova i to tatou maitai.—Isaia 48:17, 18.

10 A piti, te hinaaro ra tatou i te faanahonahoraa o tei haapii mai i te pue parau mau faufaa o te faataa ê roa ia tatou ia Babulonia Rahi. I tauâ taime ra, ua taa ia tatou e aita tatou i ite hope i ta te Atua opuaraa; ua faatanohia to tatou maramarama i te roaraa o te mau matahiti. E oaoa te mau Kerisetiano taiva ore i te tiai ia Iehova no teie mau faatanoraa atoa. (Maseli 4:18) I te hoê â taime, eita tatou e faarue i te faanahonahoraa ta te Atua e oaoa ra i te faaohipa, no te mea te ite maitai ra tatou i ta ˈna haamaitairaa i nia i te reira.—Ohipa 6:7; Korinetia 1, 3:6.

A ara i te haavareraa ia ˈna iho

11. No te aha te taata tia ore e haavare ai ia ratou iho?

11 Te tahi huru o te taata tia ore ta Satani e faaohipa, o te haavareraa ïa ia ˈna iho. Te na ô ra te Ieremia 17:9 e: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” e ua papai Iakobo e: ‘Ua haavarehia te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore.’ (Iakobo 1:14) Ia hema to tatou aau, e nehenehe mau â te reira e faahema ia tatou e te mau hinaaro hara, e au ra e mea anaanatae e e mea ino ore. E mea haavare teie manaˈo, no te mea e ino iho â te taata e rave i te hara.—Roma 8:6.

12. E nafea tatou e nehenehe ai e hema i te haavareraa ia ˈna iho?

12 E nehenehe te haavareraa ia ˈna iho e faahema ohie ia tatou. E nehenehe te aau haavare e faatia i te tahi paruparu ino mau aore ra hara rahi. (Samuela 1, 15:13-15, 20, 21) E nehenehe atoa to tatou aau hepohepo e imi i te mau ravea e faatia ˈi i te haerea huru ê. A hiˈo na i te parau o te faaanaanataeraa. E mea maitai e e mea oaoa te tahi mau faaanaanataeraa. Teie râ, e mea faufau e e mea morare ore e rave rahi mea ta teie ao e pûpû ra—i roto i te mau porotarama hohoˈa taviri e afata teata e i nia i te Internet. E mea ohie ia parau e e nehenehe ta tatou e mataitai i te faaanaanataeraa ino ma te fifi ore. E parau atoa te tahi pae e, “Eita to ˈu manaˈo haava e hauti, eaha ïa te fifi?” Teie râ, ‘te haavare noa nei’ teie mau taata ‘ia ratou iho.’—Iakobo 1:22.

13, 14. (a) Eaha te hiˈoraa bibilia e faaite ra e ere to tatou manaˈo haava i te hoê aveia papu noa? (b) E nafea tatou e ara ˈi i te haavareraa ia tatou iho?

13 E nafea tatou e ara ˈi i te haavareraa ia tatou iho? Na mua roa, e mea tia ia haamanaˈo tatou e e ere te manaˈo haava o te taata i te mea papu noa. A hiˈo na i to te aposetolo Paulo tupuraa. Hou a riro ai ei Kerisetiano, ua hamani ino oia i te mau pǐpǐ a te Mesia. (Ohipa 9:1, 2) Aita paha to ˈna manaˈo haava i haapeapea ia ˈna i taua taime ra, ua aratai-hape-mau-hia râ te reira. Ua na ô Paulo e: “I na reira maua noa vau no te faaroo ore.” (Timoteo 1, 1:13) Te mea e eita te tahi faaanaanataeraa e haapeapea i to tatou manaˈo haava, e ere ïa i te haapapuraa e ua tia to tatou haerea. O te manaˈo haava maitai i haamatarohia e te Parau a te Atua anaˈe te aveia papu.

14 No te ape i te haavareraa ia tatou iho, e mea tia ia haamanaˈo tatou i te tahi mau manaˈo tauturu faufaa. A hiˈopoa ia outou iho i roto i te pure. (Salamo 26:2; Korinetia 2, 13:5) E faaite te hiˈopoaraa ia outou iho ma te haavare ore i te faufaaraa ia taui i to outou manaˈo aore ra haerea. A faaroo ia vetahi ê. (Iakobo 1:19) I te mea e e nehenehe to tatou iho manaˈo e ohipa i nia i te hiˈopoaraa ia tatou iho, e haerea paari ia faaroo i te mau parau pae tahi ore a te mau hoa Kerisetiano paari. Mai te peu e e mau faaotiraa aore ra haaraa huru ê ta outou i te aro o te mau hoa faaroo faito noa e te ite, e nehenehe outou e ui ia outou iho, ‘E ere anei e aita to ˈu manaˈo haava i haamataro-maitai-hia aore ra te haavare nei to ˈu aau ia ˈu?’ A faaamu tamau ia outou i te Bibilia e te mau papai bibilia. (Salamo 1:2) E tauturu te na reiraraa ia outou ia au to outou manaˈo, haerea, e huru aau i te mau faaueraa tumu a te Atua.

A ara i ta Satani mau haavare

15, 16. (a) I roto i ta ˈna mau tutavaraa i te haavare ia tatou, eaha te mau haavare ta Satani e faaohipa ra? (b) E nafea tatou e ape ai i teie mau haavare?

15 Ua rau te haavare ta Satahi e faaohipa ra i roto i ta ˈna mau tutavaraa i te haavare ia tatou. Te tamata ra oia i te haapapu ia tatou e e hopoi mai te taoˈa materia i te oaoa e te mauruuru, e pinepine râ e ere roa ˈtu mai te reira. (Koheleta 5:10-12) E hinaaro oia ia tiaturi tatou e e vai noa teie ao ino e a muri noa ˈtu, noa ˈtu e te ite-papu-hia ra e te ora nei tatou i te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) Te faaitoito ra Satani i te manaˈo e aita e fifi ia tapi i te hoê oraraa morare ore, noa ˈtu e e ooti pinepine te feia imi i te navenave i te mau faahopearaa peapea. (Galatia 6:7) E nafea tatou e ape ai i te mau haavare mai teie?

16 A haafaufaa i te mau hiˈoraa bibilia. To roto i te Bibilia te mau hiˈoraa faaararaa o te feia i haavarehia na e Satani. Ua au ratou i te taoˈa materia, aita ratou i tâuˈa i te anotau ta ratou e ora ra, aore ra ua hema i te morare ore—ma te mau faahopearaa iino atoa. (Mataio 19:16-22; 24:36-42; Luka 16:14; Korinetia 1, 10:8-11) A haapii na roto i te mau hiˈoraa o teie tau. Te vahi peapea i te tahi taime, te moe ra i te tahi mau Kerisetiano e e tau ru teie e te manaˈo ra ratou e ma te tavini i te Atua te ere nei ratou i te taime e fanaˈo ai i te tahi mea maitai. E faarue paha ratou i te parau mau no te tapi i te hoê oraraa navenave ia hiˈohia. Tei nia râ teie mau taata “i te vahi paia,” no te mea i te pae hopea, e pau iho â ratou i to ratou haerea paieti ore. (Salamo 73:18, 19) E haerea paari ia haapii tatou na roto i ta vetahi ê hape.—Maseli 22:3.

17. No te aha Satani e faaitoito ai i te haavare ra e aita Iehova e here ra e aita atoa e haafaufaa ra ia tatou?

17 E haavare ê atu â ta Satani e faaohipa maitai ra—aita Iehova e here ra e aita atoa e haafaufaa ra ia tatou. Ua hiˈopoa Satani i te taata tia ore ehia tausani matahiti i te maoro. Ua ite maitai oia e e haaparuparu mai te toaruaruraa. (Maseli 24:10) No reira, e faaitoito oia i te haavare ra e e mea faufaa ore tatou i te aro o te Atua. Mai te peu e e “hurihia” tatou “i raro” e e tiaturi e aita Iehova e haapao maira ia tatou, e riro paha tatou i te faarue atu. (Korinetia 2, 4:9) Tera mau â ta te Haavare rahi e hinaaro ra! E nafea ïa tatou e ara ˈi i teie haavare a Satani?

18. E nafea te Bibilia e haapapu mai ai i to Iehova here?

18 A feruriruri i ta te Bibilia e parau ra no nia i to te Atua here ia tatou. Te faaohipa ra te Parau a te Atua i te tahi mau hohoˈa oraora no te haapapu mai e te ite ra e te here ra Iehova ia tatou taitahi. Te tuu ra oia i to outou roimata i roto i ‘ta ˈna farii,’ te auraa e te hiˈo ra e te haamanaˈo ra oia i to outou roimata i roto i ta outou tutavaraa i te vai taiva ore. (Salamo 56:8) Ua ite oia ia ‘taiâ to outou aau’ e tei pihai iho oia ia outou i tera mau taime. (Salamo 34:18) Ua ite oia i te mau mea atoa no nia ia outou, tae noa ˈtu i te rahiraa o “te rouru o to outou upoo.” (Mataio 10:29-31) Hau roa ˈtu â, ua “horoa mai” te Atua “i ta ˈna Tamaiti fanau tahi” no outou. (Ioane 3:16; Galatia 2:20) I te tahi taime e mea fifi no outou ia tiaturi e no outou iho tera mau irava. E mea tia râ ia tiaturi tatou i ta Iehova parau. Te hinaaro ra oia ia tiaturi tatou e te here ra oia ia tatou eiaha noa ei pǔpǔ, ei taata râ.

19, 20. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia ite e ia patoi i te haavare a Satani e aita Iehova e here ra ia outou? (b) Mea nafea to te hoê tiaau ratere tautururaa i te feia tei toaruaru?

19 A ite e a patoi i te haavare. Ia ite outou e te haavare nei te tahi taata, e nehenehe outou e paruru ia outou iho i te haavare. No reira, e nehenehe te iteraa e te hinaaro ra Satani ia tiaturi outou i te haavare ra e aita Iehova e here ra ia outou, e riro ei tauturu puai mau. Ei pahonoraa i te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa tei faaara no nia i ta Satani mau ravea paari, ua parau te hoê vahine Kerisetiano e: “Aita roa ˈtu vau i ite e te tamata ra Satani i te faaohipa i to ˈu huru aau no te haaparuparu ia ˈu. E horoa mai te iteraa i te reira i te hinaaro e aro i teie mau huru aau.”

20 A rave na i te tupuraa o te hoê tiaau ratere i te hoê fenua no Marite Apatoa. I roto i to ˈna tere tiai mamoe i te mau hoa faaroo tei toaruaru, e ui pinepine oia ia ratou, ‘Te tiaturi ra anei oe i te Toru tahi?’ E pahono iho â te taata toaruaru e, ‘Aita roa ˈtu,’ ma te ite e o te hoê te reira o te mau haavare a Satani. I muri iho, e ui te taeae ratere, ‘Te tiaturi ra anei oe i te po auahi?’ Teie â te pahonoraa, ‘Aita roa ˈtu!’ I muri aˈe e parau te matahiapo ratere e te vai ra te tahi atu â haavare a Satani eita e itehia. E huti oia i to ratou ara-maite-raa i nia i te api 249, paratarafa 21, o te buka E haafatata ˈtu ia Iehova, * o te faaite ra i te haavare e aita Iehova e here ra ia tatou ei taata. E tapao te tiaau ratere i te mau faahopearaa maitai maoti ïa te tautururaa i te feia toaruaru ia ite e ia patoi i teie haavare a Satani.

A paruru ia outou iho i te peu haavare

21, 22. No te aha aita tatou i roto i te ite ore i te mau ravea paari haavare a Satani, e eaha ta tatou faaotiraa papu?

21 I teie mau mahana hopea roa, e ere i te mea maere ia faaatutu tamau Satani i te haavare e peu haavare e rave rahi roa. Auaa aita Iehova i vaiiho ia tatou ma te ite ore i te mau ravea paari haavare a Satani. Te faaite maitai ra te Bibilia e te mau papai bibilia a “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau ravea ino a te Diabolo. (Mataio 24:45) Ua faaarahia tatou, ua ineine ïa tatou.—Korinetia 2, 2:11.

22 E ara anaˈe ïa i te mau haaferuriraa a te mau apotata. Ia faaoti papu tatou e ape i te marei omoe o te haavareraa ia ˈna iho. E e ite e e patoi anaˈe i ta Satani mau haavare atoa. Ma te na reira, e paruru tatou i to tatou taairaa e “te Atua parau mau,” o te riri roa i te peu haavare.—Salamo 31:5; Maseli 3:32.

[Nota i raro i te api]

^ No nia i te huru o te ihoparau i hurihia “te haavare nei” i roto i te Apokalupo 12:9, te parau ra te hoê buka e “te faaite ra [te reira] i te hoê ohipa tamau o tei riro ei peu matau.”

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha i rahi roa ˈi te peu haavare i te ao o teie tau?

• E nafea tatou e ara ˈi i te haavare a te mau apotata?

• E nafea tatou e ara ˈi i te haavare ia ˈna iho?

• E nafea tatou e ape ai i te mau haavare a Satani?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Eiaha e haavare ia outou iho no nia i te faaanaanataeraa

[Hohoˈa i te api 16]

Ma te ara i te haavareraa ia ˈna iho, a hiˈopoa ia outou iho i roto i te pure, a faaroo ia vetahi ê, e a faaamu tamau ia outou i te Parau a te Atua