Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea maite i te viivii ore morare ma te tiai i to outou aau

A tapea maite i te viivii ore morare ma te tiai i to outou aau

A tapea maite i te viivii ore morare ma te tiai i to outou aau

“[Hau atu i te mau mea ê atoa e titauhia ia tiai,] e faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.”—MASELI 4:23; MN.

1-3. (a) E nafea te taata e faaite pinepine ai e aita ratou e haafaufaa ra i to ratou viivii ore morare? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) No te aha e mea tia ˈi ia hiˈopoa i te faufaaraa o te viivii ore morare?

 E AU ra e mea tahito te hohoˈa peni. Peneiaˈe aita e tano ra e te faaneheneheraa o te fare. Atira noa ˈtu, aita mau â te fatu i hinaaro faahou. Ua hoohia ˈtura te hohoˈa i te hooraa tauihaa no te tahi ohipa tauturu e 29 tara Marite. Tau matahiti râ i muri aˈe, ua itea mai i te fatu apî e e fatata hoê mirioni tara Marite to ˈna hoo! Oia, e taoˈa faahiahia varavara mau teie. A feruri na i te huru aau o te fatu tahito, o tei haafaufaa ore i teie hohoˈa peni!

2 Te reira atoa te tupu pinepine ra e te viivii ore, aore ra te mâraa, i te pae morare o te hoê taata. Te haafaufaa ore ra te taata e rave rahi roa i teie tau i to ratou iho viivii ore morare. Te hiˈo ra te tahi pae i te reira mai te hoê manaˈo tahito, o te ore e tano e te huru oraraa o teie tau. No reira, e vaiiho ratou i to ratou viivii ore morare no te hoê hoona iti. E taui te tahi pae i to ratou viivii ore morare no te tahi taime navenave i te pae taatiraa. E haapae te tahi atu i te reira ma te tiaturi e e maitai atu â to ratou roo i mua i te aro o to ratou mau hoa aore ra te hoê taata melo ê.—Maseli 13:20.

3 Ua maoro roa to e rave rahi iteraa e mea faufaa mau â to ratou viivii ore morare. E pinepine e mea peapea roa to ratou ereraa i te reira, e mai ta te Bibilia e parau ra, e nehenehe te mau faahopearaa o te morare ore e riro mai te raau taero, “te raau maramara.” (Maseli 5:3, 4) Ia hiˈohia te tupuraa morare viivii i teie tau, e nafea outou e poihere ai e e tapea maite ai i to outou viivii ore morare? E hiˈopoa tatou e toru taahiraa tapiri ta tatou e rave.

A tiai i to outou aau

4. Eaha te auraa o te aau, e no te aha tatou e tiai ai i te reira?

4 Te ravea e tapea maite ai i te viivii ore morare, e tiai ïa i te aau. Te na ô ra te Bibilia e: “[Hau atu i te mau mea ê atoa e titauhia ia tiai,] e faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23; MN) Eaha “to aau” i faahitihia i ǒ nei? O to outou ïa huru i roto, tae noa ˈtu to outou mau manaˈo, huru aau, e manaˈo turai. Te na ô ra te Bibilia e: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” (Deuteronomi 6:5; MN) Ua faahiti Iesu i te reira mai te faaueraa rahi roa ˈˈe. (Mareko 12:29, 30) Papu maitai, e faufaa rahi to to tatou aau, e e mea maitai ia tiai atu.

5. E nafea te aau e riro ai ei mea faufaa e te atâta atoa?

5 Teie râ, te na ô atoa ra te Bibilia e “e haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.” (Ieremia 17:9) E nafea te aau e haavare ai, e riro atu ai ei mea atâta no tatou? Ei hiˈoraa, e tauihaa faufaa te hoê pereoo, e ravea faaoraraa atoa i roto i te hoê tupuraa ru. Mai te peu râ e eita te taata faahoro e faatere maitai i te pereoo, e tapea noa i te faahororaa, e nehenehe tauâ pereoo ra e riro ohie ei mauhaa haapohe. Ia ore atoa outou e tiai i to outou aau, e faaterehia outou e to outou mau hinaaro puai atoa i roto, e roohia ˈtu ai outou i te mau faahopearaa peapea roa. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa; o tei haapaari maite râ i to ˈna haerea, e ora ïa i te reira.” (Maseli 28:26) Oia mau, e nehenehe outou e haere ma te paari e e ape i te ati ia faaohipa outou i te Parau a te Atua no te aratai ia outou, mai ta outou e hiˈo i te hoê hohoˈa purumu hou a tere ai.—Salamo 119:105.

6, 7. (a) Eaha te moˈaraa, e no te aha e mea faufaa ˈi no te mau tavini a Iehova? (b) Mea nafea to tatou iteraa e e nehenehe te taata tia ore e faaite i to Iehova moˈaraa?

6 Eita iho â to tatou aau e fariu i te viivii ore morare. E mea tia ia aratai atu tatou i reira. Hoê ravea e na reira ˈi, o te feruriruriraa ïa i te faufaaraa mau o te viivii ore morare. Ua taai-piri-hia teie huru maitai e te moˈaraa, te auraa ra, te mâraa, te viivii-ore-raa, te atea-ê-raa i te hara. E huru maitai faufaa roa te moˈaraa, o te natura iho o te Atua ra o Iehova. E taai e mau hanere irava bibilia i tera huru maitai e Iehova. Oia mau, te parau ra te Bibilia e “Ia moˈa to Iehova.” (Exodo 28:36) Eaha ïa to tera huru maitai teitei taairaa e o tatou te taata tia ore?

7 I roto i ta ˈna Parau, te faaite maira Iehova e: “Ia [moˈa] outou; te [moˈa] nei hoi au.” (Petero 1, 1:16; MN) Oia, e nehenehe tatou e pee i te moˈaraa o Iehova, e vai mâ i mua ia ˈna, e e tapea maite i to tatou viivii ore morare. No reira, ia ore tatou e rave i te mau ohipa viivii, te tiaturi nei tatou e fanaˈo i te haamaitairaa taa ê roa e faaite i te hoê huru nehenehe o te Atua Teitei! (Ephesia 5:1) Eiaha tatou e manaˈo e eita e maraa ia tatou, no te mea e Fatu paari e te au noa o Iehova o te ore roa e ani hau atu i te maraa ia tatou. (Salamo 103:13, 14; Iakobo 3:17) Parau mau, e titau te vai-viivii-ore-raa pae varua e te morare i te tutavaraa. Ua tapao râ te aposetolo Paulo e ‘e au te rotahi noa e [te viivii ore morare] i te Mesia.’ (Korinetia 2, 11:3; MN) Eita anei e au i te Mesia e to ˈna Metua ia tutava tatou i te vai viivii ore i te pae morare? Inaha, ua faaite raua i to raua here rahi ia tatou ta tatou e ore roa e nehenehe e faahoˈi atu. (Ioane 3:16; 15:13) E tano ia faaite tatou i to tatou mauruuru ma te ora i te hoê oraraa mâ i te pae morare. Ia hiˈo tatou i to tatou viivii ore morare mai tera, e haafaufaa tatou i te reira e e tiai tatou i to tatou aau.

8. (a) E nafea tatou e faaamu ai i to tatou aau? (b) Eaha ta tatou tauaparauraa e faaite no nia ia tatou?

8 E tiai atoa tatou i to tatou aau ia faatamaa tatou ia tatou iho. E mea tia ia faaamu tamau tatou i to tatou feruriraa e aau i te maa varua maitai, e ia tiatonu tatou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Kolosa 3:2) Ia faaite atoa ta tatou aparauraa i te reira e tia ˈi. Ia matauhia tatou no ta tatou mau tauaparauraa pae tino e te morare ore, te faaite nei tatou i te huru o to tatou aau. (Luka 6:45) Ia matauhia râ tatou no te mau tauaparauraa pae varua e o te patu. (Ephesia 5:3) No te tiai i to tatou aau, te vai ra te mau fifi ino mau e mea tia ia ape. E tauaparau anaˈe no nia e piti.

E maue ê atu i te faaturi

9-11. (a) No te aha te feia o te tâuˈa ore i te aˈoraa a te Korinetia 1, 6:18 e rave paha ˈi i te morare ore ino mau? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) Ia maue ê atu tatou i te faaturi, eaha ta tatou e ape? (c) Eaha te hiˈoraa maitai ta te taata haapao maitai ra o Ioba i vaiiho mai?

9 Ua faaurua Iehova i te aposetolo Paulo ia papai i te tahi mau aˈoraa o te tauturu e rave rahi ia tiai i to ratou aau e ia tapea maite i to ratou viivii ore morare. Ua na ô Paulo e: “E maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) A tapao na e aita oia i parau noa e, “A ape i te faaturi.” Ia rave hau atu â te mau Kerisetiano e tia ˈi. Ia maue ê atu ratou i te mau peu morare ore, mai ia ratou e horo ê ia û ratou i te hoê fifi atâta. Ia tâuˈa ore tatou i tera aˈoraa, e rave paha tatou i te morare ore ino mau a ere atu ai i to te Atua farii maitai.

10 Ei hiˈoraa: Ua faahopu e ua faaahu te hoê mama i to ˈna tamaiti iti no te hoê tupuraa faufaa. E ui te tamaroa e e nehenehe anei ta ˈna e hauti i rapaeau hou te utuafare e haere ai, e e farii te mama, ia au i te hoê titauraa. E parau oia e: “Eiaha e haere i pihai iho i te vari i rapaeau. Ia repo oe, e faautua vau ia oe.” Tau minuti râ i muri iho, e ite te mama i te tamaroa i te hiti roa o te vahi vari. Aitâ oia i repo. Te tâuˈa ore nei râ oia i te faaararaa a to ˈna mama eiaha e haere i pihai iho i te vari, e e fifi papu to muri iho. (Maseli 22:15) E rave te feia apî e te feia paari i ite maitai i te hoê â hape. E nafea?

11 I teie anotau e e rave rahi roa tei fati “i te mau hinaaro faufau,” ua fa mai te tahi huru tapihoo apî no te hoo atu i te mau haamaramaramaraa no nia i te taatiraa tia ore. (Roma 1:26, 27) Ua parare te hohoˈa hairiiri na roto i te mau vea, buka, video, e i nia i te Internet. Eita roa ˈtu te feia o te maiti i te tuu noa i teie mau hohoˈa i roto i to ratou feruriraa e maue ê atu i te faaturi. Te hauti nei ratou e te reira, ma te tia i te hoê vahi atâta, a vahavaha ˈtu ai i te faaararaa bibilia. Te faataero nei ratou i te aau i te mau hohoˈa oraora e mau matahiti i te maoro e moe ai i to ratou mehara, aita râ e tiai atu ra. (Maseli 6:27) E haapii anaˈe na roto i te taata haapao maitai ra o Ioba o tei faaau i te hoê faufaa i to ˈna pue mata, eiaha e tiatonu i te mea e turai noa ˈtu ia ˈna ia rave i te ino. (Ioba 31:1) Tera te hiˈoraa e pee!

12. E nafea te mau hoa Kerisetiano ‘e maue ê atu ai i te faaturi’ i te roaraa o te haamatauraa?

12 E mea faufaa roa iho â ia “maue ê atu i te faaturi” i te roaraa o te haamatauraa. Ia riro te reira ei taime oaoa î i te tiaturiraa e te tiairaa, te tuino ra râ te tahi mau hoa taurearea i te reira ma te hauti e te morare ore. I te na reiraraa, te faaere ra ratou te tahi i te tahi i te niu maitai roa ˈˈe no te hoê faaipoiporaa manuïa, te hoê taairaa i niuhia i nia i te here miimii ore, te hitahita ore, e te auraro i te Atua ra o Iehova. Ua rave na hoa faaipoipo Kerisetiano i te morare ore i to raua haamatauraa. I muri aˈe i to raua faaipoiporaa, ua parau roa te vahine e ua haapeapea to ˈna manaˈo haava ia ˈna, ma te tuino atoa i te oaoa o to ˈna mahana faaipoiporaa. Ua faˈi oia e: “Ua taparuparu vau ia faaore mai Iehova i ta ˈu hapa e rave rahi taime, noa ˈtu râ e ua mairi e hitu matahiti mai reira mai, te faahapahapa noa ra to ˈu manaˈo haava ia ˈu.” E mea faufaa roa ia ani te feia i rave i teie mau hara i te tauturu a te mau matahiapo Kerisetiano. (Iakobo 5:14, 15) Teie râ, te ohipa ra e rave rahi hoa Kerisetiano ma te paari e te ape ra i teie mau mea atâta i te roaraa o te haamatauraa. (Maseli 22:3) Te taotia ra ratou i ta ratou mau faaiteraa i te here. Te rave ra ratou i te hoê apee e te ape maite ra i te parahi o ratou anaˈe i te mau vahi moemoe.

13. No te aha eiaha te mau Kerisetiano e haamatau i te hoê taata aita e tavini ra ia Iehova?

13 E faaû paha te mau Kerisetiano o te haamatau i te feia e ore e tavini ia Iehova i te mau fifi rahi. Ei hiˈoraa, e nafea outou e nehenehe ai e apiti i te hoê taata o te ore e here i te Atua ra o Iehova? E mea faufaa roa ia amui te mau Kerisetiano i te feia anaˈe o te here ra ia Iehova e o te faatura ra i ta ˈna mau ture aveia o te viivii ore morare. Te faaite maira te Parau a te Atua e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri?”—Korinetia 2, 6:14.

14, 15. (a) Eaha to te tahi pae manaˈo hape no nia i te auraa o te “faaturi”? (b) Eaha te mau peu o te ô i roto i te “faaturi,” e e nafea te mau Kerisetiano ‘e maue ê atu ai i te faaturi’?

14 E mea faufaa roa atoa te ite. Eita ta tatou e nehenehe e maue ê roa i te faaturi ia ore tatou e ite mau eaha te reira. Ua farii te tahi pae i roto i te ao i teie tau i te hoê manaˈo hape no nia i te auraa o “te faaturi.” Te manaˈo ra ratou e e nehenehe ratou e haamâha i to ratou mau hinaaro i te taatiraa ma te ore e faaipoipo a haapae ai ratou i te taatiraa pae tino. Te faaitoito ra te tahi atoa mau pu faaturahia o te ea, o te tutava ra i te faaiti mai i te numera o te mau potii i hapû ma te hinaaro-ore-hia, i te feia apî ia taati na roto i te tahi atu ravea ma te ore e hapû. E aˈoraa tano ore mau tera. E ere hoê â te aperaa i te hapû ma te faaipoipo ore e te tapea-maite-raa i te viivii ore morare, e aita te auraa mau o “te faaturi” i taotia-roa-hia.

15 E auraa huru aano to te taˈo Heleni por·neiʹa, i hurihia ei “faaturi.” Te faataa ra te reira i te mau taatiraa e te mau taata faaipoipo ore e te huti ra te reira i te ara-maite-raa i nia i te faaohipa-hape-raa i te mau melo taatiraa. I roto i te por·neiʹa, e ô te mau peu mai te taatiraa na roto i te vaha e te ohure, e te mirimiriraa i te melo taatiraa o te tahi atu taata, haerea tei taai-pinepine-hia e te mau fare taiataraa. Te haavare noa ra te feia o te manaˈo ra e e ere te reira i “te faaturi” ia ratou iho e te riro ra i te hoê o te mau marei a Satani. (Timoteo 2, 2:26) Hau atu â, te tapea-maite-raa i te viivii ore morare e ere noa ïa i te haapaeraa i te tahi ohipa e faaturi ai. No te “maue ê atu i te faaturi,” e mea tia ia ape tatou i te mau huru taatiraa viivii e te taiata atoa o te nehenehe e aratai atu i te hara rahi o te por·neiʹa. (Ephesia 4:19) Mea na reira tatou e tapea maite ai i te viivii ore morare.

A ape i te mau fifi atâta o te arapaeraa

16. E tano te herehereraa i roto i teihea tupuraa, mai tei faataahia e teihea hiˈoraa bibilia?

16 Ia tapea maite tatou i to tatou viivii ore morare, te piti o te mea atâta te titauhia ia ara tatou, o te arapaeraa ïa. E onoono paha te tahi pae e e peu hauti ino ore e te atâta ore te arapaeraa i rotopu i te feia melo ê. Parau mau, e taime e e vahi to te herehereraa. Ua itehia ia Isaaka i te “hanihaniraa” ia Rebeka, e ua papu i te feia mataitai e e ere noa raua i te taeae e tuahine. (Genese 26:7-9) E tane e e vahine faaipoipo râ raua. Ua tano te mau faaiteraa i te here i rotopu ia raua. E mea ê te arapaeraa.

17. Eaha te arapaeraa, e e nafea te fifi e haavîhia ˈi?

17 E nehenehe e faataa i te arapaeraa mai teie: te faahinaaroraa aita e opuaraa mau e faaipoipo. E mea taa ê roa te taata, aita ïa e feaaraa e e rave rahi raveraa no te arapae, e mea omoe roa te tahi. (Maseli 30:18, 19) E ere ïa te mau ture etaeta o te haerea te ravea. Te titauhia ra râ te tahi mea hau ê i te mau ture, te hiˈopoaraa ia ˈna iho ma te haavare ore e te faaohipa-maite-raa i te mau faaueraa tumu bibilia.

18. Eaha te turai i te tahi pae ia arapae, e no te aha e mea ino ai te reira?

18 Ia hiˈopoa tatou i to tatou huru aau ma te haavare ore, e faˈi paha te rahiraa o tatou e e faaoru tatou ia ite tatou e te faahinaaro maira te hoê taata melo ê. E naturaraa te reira. Teie râ, e arapae anei tatou no te ite atu i teie anaanatae, no te haafaufaa noa ia tatou aore ra no te faatupu i roto i te tahi atu taata? Mai te peu e e, ua feruri anei tatou i te mauiui ta tatou e nehenehe e faatupu? Ei hiˈoraa, te na ô ra te Maseli 13:12 e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.” Mai te peu e e opua iho â tatou e arapae e te hoê taata, aita paha tatou i ite eaha mau to ˈna manaˈo. E faatupu paha oia i te tahi mau tiairaa no nia i te haamatauraa e te faaipoiporaa atoa ei faahopearaa. E nehenehe te inoino i muri mai e vavahi. (Maseli 18:14) E mea aroha ore ia opua e hauti e to vetahi ê huru aau.

19. E nafea te arapaeraa e haafifi ai i te mau faaipoiporaa Kerisetiano?

19 E mea faufaa iho â râ ia ara i te arapaeraa e te feia faaipoipo. E mea tano ore ia faahinaaro i te hoê taata faaipoipo aore ra i te hoê taata ê atu i to ˈna apiti. Te vahi peapea, ua manaˈo te tahi mau Kerisetiano ma te hape e e fariihia ia atuatu i te manaˈo faahinaaro no te tahi taata ê atu i to ratou hoa. Te faaite ra te tahi pae i to ratou tapitapi hohonu i te hoê “hoa,” ma te hohora atoa i to ratou iho mau manaˈo ta ratou e ore e faatia i to ratou hoa faaipoipo. Ei faahopearaa, ua riro te faahinaaro ei hiaai o te aau o te tuino e o te vavahi atoa i te hoê faaipoiporaa. E mea maitai ia haamanaˈo te mau Kerisetiano faaipoipo i ta Iesu aˈoraa paari no nia i te faaturi, e haamata te reira i roto i te aau. (Mataio 5:28) E tiai anaˈe ïa i te aau e e ape anaˈe i te mau tupuraa e aratai atu i te mau faahopearaa ino mau.

20. Ia nafea tatou e faaoti papu ai i te hiˈo i to tatou viivii ore morare?

20 Oia mau, e ere i te mea ohie ia vai viivii ore i te pae morare i roto i teie ao morare ore i teie tau. A haamanaˈo râ e e mea ohie aˈe ia tapea maite i to tatou viivii ore morare maori ia noaa faahou mai te reira ua ere anaˈe. Parau mau, e nehenehe Iehova e ‘faaore rahi i te hara’ e e tamâ i te feia o te tatarahapa mau ra i ta ratou mau hara. (Isaia 55:7) Eita râ Iehova e paruru i te feia o te rave ra i te morare ore i te mau faahopearaa o ta ratou mau ohipa. E nehenehe te mau faahopearaa e vai noa e mau matahiti i te maoro, i te roaraa atoa o te hoê oraraa. (Samuela 2, 12:9-12) No reira, a tapea maite i to outou viivii ore morare ma te tiai i to outou aau. A hiˈo i to outou tiaraa mâ, te viivii ore morare i mua i te Atua ra o Iehova ei mea faufaa roa, e eiaha roa ˈtu e haamoe i te reira!

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te viivii ore morare, e no te aha e mea faufaa roa ˈi?

• E nafea tatou e nehenehe ai e tiai i to tatou aau?

• Eaha te auraa e maue ê atu i te faaturi?

• No te aha e ape ai i te arapaeraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

E mea atâta te hoê pereoo ia ore e faahoro-maitai-hia

[Hohoˈa i te api 10]

Eaha te tupu ia tâuˈa ore tatou i te mau faaararaa?

[Hohoˈa i te api 11]

E mea oaoa te haamatauraa viivii ore morare e e faahanahana te reira i te Atua