Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E au te mau tavini a te Atua i te tumu raau—e nafea?

E au te mau tavini a te Atua i te tumu raau—e nafea?

E au te mau tavini a te Atua i te tumu raau—e nafea?

TE FAAHITI ra te papai salamo i te hoê taata e oaoa ra e e faaohipa ra i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to ˈna oraraa e: “E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” (Salamo 1:1-3) No te aha teie faaauraa e tano ai?

E nehenehe te mau tumu raau e ora maoro. Ei hiˈoraa, te parauhia ra e e ora te mau tumu olive i te tuhaa fenua no Mediteranea hoê e e piti tausani matahiti i te maoro. E naea atoa i te mau tumu baobab no Afirika no ropu i te mau matahiti rahi, e te manaˈohia ra e e ora te paina aristata no Kalifonia fatata e 4 600 matahiti i te maoro. I roto i te uru raau, e pinepine e mea maitai te mau tumu raau paari no te mau mea e haaati ra. Ei hiˈoraa, e maru paruru te mau tumu raau rarahi no te mau tumu raau apî, e e haamaitai te mau rauere e topa i te repo.

E ite-pinepine-hia te mau tumu raau rarahi roa ˈˈe o te ao nei ia tupu amui i roto i te mau uru raau, i reira te tumu raau taitahi e turu ai te tahi i te tahi. I te mea e e nehenehe to ratou mau aˈa e tafifi, e nehenehe ïa e rave rahi tumu raau e faaû amui i te hoê vero i te hoê noa tumu raau i te hoê vahi matie. E nehenehe atoa te rahiraa aˈa aano o te hoê tumu raau e huti i te pape e te mau mea maitatai e navai mai roto mai i te repo. I te tahi taime, e nehenehe te mau aˈa e tae roa i te vahi hohonu roa ˈˈe o te repo, a hemo atu ai te roa o te mau amaa i te teitei o te tumu raau, aore ra i te roa o te mau aˈa e toro ma te tarava.

Ua faahitihiti paha te aposetolo Paulo i te hoê tumu raau ia ˈna i faataa e mea titauhia ia “haapao â” te mau Kerisetiano “i ta ˈna [Mesia]; ia aˈahia i roto ia ˈna, e ia patuhia i nia iho ia ˈna, e ia papu . . . i te parau faaroo.” (Kolosa 2:6, 7) Oia mau, e nehenehe noa te mau Kerisetiano e mau papu ia aˈa-roa-hia ratou i roto i te Mesia.—Petero 1, 2:21.

E nafea ˈtu â te mau tavini a te Atua e au ai i te tumu raau? Mai te mau tumu raau e fanaˈo ra i te turu a te mau tumu raau na pihai mai i roto i te hoê uru raau iti, te fanaˈo ra ïa te feia atoa o te tapiri noa ra i te amuiraa Kerisetiano i te turu a te mau hoa faaroo. (Galatia 6:2) E tauturu te mau Kerisetiano haapao maitai e te feruriraa paari o tei aˈa-roa-hia i te pae varua, i te feia haamori apî ia mau papu i roto i te faaroo, i mua atoa i te patoiraa e au i te vero. (Roma 1:11, 12) E nehenehe te mau Kerisetiano apî e ruperupe i raro aˈe i te “maru” paruru o te mau tavini aravihi aˈe a te Atua. (Roma 15:1) E te fanaˈo nei te mau melo atoa o te amuiraa Kerisetiano na te ao nei i te maa varua haapaari no ǒ mai i “te raau parau-tia,” te toea faatavaihia.—Isaia 61:3.

Auê te oaoa e e tiaturiraa to te mau tavini atoa a te Atua e ite i te tupuraa o te parau fafau i roto i te Isaia 65:22, o te parau ra: “Mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]

Godo-Foto