Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ruperupe nei te Kerisetianoraa mau

Te ruperupe nei te Kerisetianoraa mau

Te ruperupe nei te Kerisetianoraa mau

UA OHIPA puai te taviniraa a Iesu Mesia i roto i te ao i te senekele matamua. Mea oraora, mea maramarama, e mea faaitoito ta ˈna poroi e ua maere te taata. Mea rahi o tei faaroo ia ˈna tei puta roa i ta ˈna mau parau.—Mataio 7:28, 29.

Ma te mǎtaˈu ore, ua patoi Iesu i te apiti i te mau faanahoraa poritita e te faaroo haavî no to ˈna ra tau, ua rave râ oia e ia haafatata noa ˈtu te taata rii ia ˈna. (Mataio 11:25-30) Ua faˈi roa oia e e mana rahi to te mau varua iino i te fenua nei e ua faaite e mea puai aˈe oia ia ratou maoti te mana no ǒ mai i te Atua ra. (Mataio 4:2-11, 24; Ioane 14:30) Ua haamaramarama maite Iesu i te taairaa rahi i rotopu i te mauiui e te hara, e ma te here, ua faaite oia e na te Basileia o te Atua e hopoi mai i te tamǎrûraa mure ore. (Mareko 2:1-12; Luka 11:2, 17-23) Ua iriti ê roa ˈtura oia i te paruru o te poiri o tei huna maoro roa i te huru mau o to ˈna Metua, a faaite atu ai i te iˈoa o te Atua i te feia atoa i hinaaro e faatupu i te taairaa piri e o ˈNa.—Ioane 17:6, 26.

No reira te mau pǐpǐ a Iesu i faaatutu oioi ai i ta ˈna poroi puai noa ˈtu te hamani-ino-raa uˈana i te pae faaroo e te pae poritita. I roto noa fatata e 30 matahiti, ua haamauhia te mau amuiraa Kerisetiano itoito i Afirika, i Asia e i Europa. (Kolosa 1:23) Ua haamaramarama te pue parau mau ohie ta Iesu i haapii, i te aau o te feia haehaa e te haerea tia i te Hau emepera Roma taatoa.—Ephesia 1:17, 18.

Mea nafea râ teie mau pǐpǐ apî atoa no te mau tupuraa rau i te mau pae faaravairaa faufaa, te taˈere, te reo, e te faaroo i hoê mau ai i roto “hoê faaroo,” mai ta te aposetolo Paulo i parau? (Ephesia 4:5) Mea nafea ratou i “parau hoê” noa ˈi ia ore ratou e amaha? (Korinetia 1, 1:10) Ia hiˈohia te amaha rahi i rotopu i te feia faahua Kerisetiano i teie mahana, mea maitai ia hiˈopoa tatou eaha ta Iesu iho i haapii mai.

Te niu o te auhoêraa Kerisetiano

A haavahia ˈi oia i mua ia Ponotio Pilato, ua faataa Iesu i te niu o te auhoêraa Kerisetiano. Ua na ô oia e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau. No te parau mau oia ra, e faaroo ïa i tau reo.” (Ioane 18:37) No reira, e mana puai to te fariiraa i te mau haapiiraa a Iesu e te toea o te Parau faauruahia a te Atua, te Bibilia, o te tahoê i te mau pǐpǐ mau a te Mesia.—Korinetia 1, 4:6; Timoteo 2, 3:16, 17.

Parau mau, ua ui te mau pǐpǐ a Iesu i te mau uiraa haavare ore aore ra ua mârô ratou i te tahi taime. Eaha tei tauturu ia ratou? Ua faataa Iesu e: ‘Ia tae mai te varua parau mau ra, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra; e ore hoi ta ˈna parau e riro na ˈna iho; o ta ˈna râ i faaroo ra, o ta ˈna ïa e parau mai, e na ˈna hoi e faaite mai ia outou i te mau mea e tupu a muri atura.’ (Ioane 16:12, 13) No reira, ua tauturu te varua moˈa o te Atua i te mau pǐpǐ mau a Iesu ia taa i te parau mau ta te Atua i heheu riirii. Ua faatupu atoa taua varua ra i te hotu, mai te here, te oaoa, e te hau, a tahoê atu ai ratou.—Ohipa 15:28; Galatia 5:22, 23.

Aita Iesu i faatia i te mârô aore ra te mau pǔpǔ i rotopu i ta ˈna mau pǐpǐ; aita atoa oia i faatia ia ratou ia tatara i te pue parau mau a te Atua no te faatano atu i te mau tutuu faaroo aore ra taˈere a te feia ta ratou i farerei. I te po hopea râ e o ratou, ua pure uˈana oia e: “Aore hoi au i pure ia ratou anaˈe nei, i te feia atoa râ e faaroo mai ia ˈu i ta ratou ra haapiiraa. Ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai.” (Ioane 17:20, 21) O te auhoêraa mau ma te varua e te parau mau te tapao e itehia ˈi te mau pǐpǐ a te Mesia mai te haamataraa mai e tae roa i to tatou tau. (Ioane 4:23, 24) Noa ˈtu râ, aita te mau haapaoraa no teie tau i hoê, ua amaha râ. No te aha?

No te aha te mau haapaoraa i amaha ˈi

Te tatararaa tano roa i rau ai te tiaturiraa e te peu i rotopu i te feia faahua Kerisetiano i teie mahana, oia ïa aita ratou i pee i ta Iesu mau haapiiraa. Ua na ô te hoê tane papai vea e: “Mai i mutaa ihora, te farii ra te mau Kerisetiano apî no teie tau i te mau mea atoa i roto i te Bibilia e tano i to ratou hinaaro—e eita ratou e tâuˈa i te mau irava atoa aita e tuati ra i ta ratou iho mau tutuu faaroo tumu.” Te reira hoi ta Iesu e ta ˈna mau aposetolo i tohu e e tupu.

Ma te faauruahia, ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Paulo i to ˈna hoa tiaau ra o Timoteo e: ‘Te vai ra te tau e ore ai ratou e farii i te parau mau, no te anoenoe râ o to ratou tariˈa, e haaputu ïa ratou i te orometua i au i to ratou iho hinaaro; e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau, a opai tia ˈtu ai i te fabula.’ Ua vare anei te mau Kerisetiano atoa? Aita. Ua parau â Paulo e: “E faaitoito râ oe i te mau mea atoa na, e faaoromai â i te ino, e rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.” (Timoteo 2, 4:3-5; Luka 21:8; Ohipa 20:29, 30; Petero 2, 2:1-3) Ua pee Timoteo e te tahi atu mau Kerisetiano haapao maitai i taua aˈoraa faauruahia ra.

Mea tahoê noâ te mau Kerisetiano mau

Mai ia Timoteo, te tapea nei te mau Kerisetiano mau i teie mahana i to ratou feruriraa maitai ma te patoi i te manaˈo taata e ma te farii i te mana o te Bibilia anaˈe ei niu o ta ratou mau tiaturiraa. (Kolosa 2:8; Ioane 1, 4:1) Mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua, te rave nei te mau Ite no Iehova i ta ratou taviniraa i roto e 230 tiahapa fenua, ma te faaite i te poroi tumu a Iesu, te parau apî maitai o te Basileia, i te taata i te mau vahi atoa. E hiˈopoa anaˈe e maha ravea faufaa e pee ai ratou ma te tahoê ia Iesu e e faaohipa ˈi i te Kerisetianoraa mau aita e hiˈoraa i te vahi ta ratou e faaea ra.

Ua niuhia ta ratou mau tiaturiraa i nia i te Parau a te Atua. (Ioane 17:17) Teie ta te hoê perepitero paroita i Beletita i papai no nia ia ratou: “Te hoê mea ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia ratou [te mau Ite no Iehova], o to ratou ïa hinaaro e faaroo i te Parau a te Atua e to ratou itoito i te faaite haere i te reira.”

Te tiaturi ra ratou e na te Basileia o te Atua e faaafaro i te mau fifi i te fenua atoa. (Luka 8:1) I Barranquilla, i Colombie, ua paraparau te hoê Ite ia Antonio, tei turu roa i te hoê pǔpǔ poritita. Aita te Ite i turu ia ˈna, aita atoa i paturu i te tahi atu mau manaˈo poritita. Ua pûpû râ oia i te haapiiraa bibilia tamoni ore ia Antonio e i to ˈna mau tuahine apî aˈe. Ua taa oioi atura ia Antonio e o te Basileia o te Atua mau â te tiaturiraa hoê roa no te feia veve i Colombie e i te ao atoa.

Te faatura ra ratou i te iˈoa o te Atua. (Mataio 6:9) I te taime matamua a farerei ai te mau Ite no Iehova ia Maria, te hoê Katolika haavare ore e noho ra i Auteralia, ua faatia oia ia faaite atu te mau Ite i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia. Eaha to ˈna huru? “I to ˈu iteraa no te taime matamua i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia, ua taˈi au. Ua putapû roa vau i te iteraa e ua ite mau â vau i te iˈoa o te Atua e e nehenehe au e faaohipa ˈtu.” Ua tamau Maria i te haapii i te Bibilia, e a tahi ra oia i roto i to ˈna oraraa a ite ai ia Iehova mai te hoê ihotaata e ua nehenehe oia e faatupu i te taairaa maoro e o ˈna.

Ua tahoêhia ratou e te here. (Ioane 13:34, 35) Teie te tatararaa a te hoê tumu parau o te vea no Kanada The Ladysmith-Chemainus Chronicle: “Noa ˈtu eaha ta outou tiaturiraa faaroo, aore ra aita ta outou, mea maitai ia haapopou outou i na Ite no Iehova e 4 500 o tei haa i te rui e te ao i na hebedoma e te afa i mahemo no te patu i te hoê Piha tairururaa e 2 300 metera tuea i Cassidy . . . Te haaraa ma te oaoa, te peapea ore, te mârô ore aore ra te imi ore i to ˈna iho hanahana, e tapao ïa o te Kerisetianoraa mau.”

No reira, a hiˈopoa i te mau haapapuraa. A tamau noa ˈi te feia teologia, te mau mitionare, e te feia haere pure a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te faaruru i te mârô i roto i ta ratou mau ekalesia, te ruperupe nei te Kerisetianoraa mau i te ao nei. Oia mau, te rave nei te mau Kerisetiano mau i ta ratou ohipa faauehia e poro e e haapii i te Parau a te Atua i te taata. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Mai te peu e ‘te autâ e te pii hua’ atoa ra outou no te mau mea au ore e tupu nei e te peapea ra outou no te amaha i roto i te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te titau manihini nei matou ia outou ia apiti i te mau Ite no Iehova i roto i te haamoriraa Kerisetiano tahoê a te Atua mau hoê roa ra o Iehova.—Ezekiela 9:4; Isaia 2:2-4.