Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A patoi i te varua o te hoê ao taui noa

A patoi i te varua o te hoê ao taui noa

A patoi i te varua o te hoê ao taui noa

‘Te varua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te varua râ no ǒ mai i te Atua ra.’—KORINETIA 1, 2:12.

1. Mea nafea to Eva haavareraahia?

 “I HAAVARE mai te ophi ia ˈu.” (Genese 3:13) Na roto i teie maa parau rii, ua tamata te vahine matamua ra o Eva i te faataa no te aha oia i orure hau ai i te Atua ra o Iehova. E parau mau ta ˈna, aita râ te reira i faatia i ta ˈna hara. Ua faauruahia te aposetolo Paulo i muri aˈe no te papai e: ‘O Eva tei vare.’ (Timoteo 1, 2:14) Ua vare oia i te manaˈo e e maitai mai oia ia faaroo ore oia, ma te amu i te maa opanihia, a riro atu ai oia mai te Atua ra te huru. Ua vare atoa oia i te ihotaata o tei haavare ia ˈna. Aita oia i ite e o te Diabolo ra o Satani mau â te paraparau ra na roto i te ophi.—Genese 3:1-6.

2. (a) E nafea Satani e haavare ai i te taata i teie mahana? (b) Eaha ‘te varua o teie nei ao,’ e eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

2 Mai te tau o Adamu raua o Eva mai â, te tamau noa ra Satani i te haavare i te taata. Inaha, ‘te haavare nei oia i to te ao atoa.’ (Apokalupo 12:9) Aita ta ˈna mau raveraa i taui. Aita oia e faaohipa faahou ra i te hoê ophi mau, te huna noa ra râ oia i to ˈna ihotaata. Na roto i te faaanaanataeraa, te vea, e te tahi atu mau ravea, te haavare nei Satani i te taata ia tiaturi ratou e aita e faufaa e aita e apî ia pee i te aratairaa î i te here a te Atua. Ua faahotu ta te Diabolo tutavaraa tuutuu ore i te haavare, i te manaˈo patoi i te mau ture e faaueraa tumu bibilia i roto i te taata i te mau vahi atoa, o ta te Bibilia ïa e parau ra ‘te varua o teie nei ao.’ (Korinetia 1, 2:12) Te ohipa puai nei teie varua i nia i te mau tiaturiraa, huru, e haerea o te feia aita i ite i te Atua. E nafea taua varua ra e itehia ˈi, e e nafea ia patoi i to ˈna mana ino? E hiˈo mai ïa tatou.

Te iti ra te mau faufaa morare

3. No te aha ‘te varua o teie nei ao’ e ite-rahi-hia ˈi i teie tau?

3 I teie tau, te ite-rahi-hia nei ‘te varua o teie nei ao.’ (Timoteo 2, 3:1-5) Ua tapao paha outou e te iti ra te mau faufaa morare. Te faataa ra te mau Papai no te aha. I muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914, ua tupu te hoê tamaˈi i nia i te raˈi. Ua pau Satani e ta ˈna mau melahi demoni e ua hurihia ratou i te hiti o te fenua. No to ˈna riri, ua tutava ˈtu â Satani i te haavare i to te ao atoa. (Apokalupo 12:1-9, 12, 17) Na roto i te mau ravea atoa, te tamata ra oia i ‘te haavare i te feia maitihia, ahiri e tia.’ (Mataio 24:24) O tatou, te nunaa o te Atua, ta ˈna fa matamua. Te tutava ra oia i te faaino i to tatou ea pae varua, ia ere tatou i ta Iehova farii maitai e te tiaturiraa o te ora mure ore.

4. Eaha te manaˈo o te mau tavini a Iehova i te Bibilia, e eaha te manaˈo o te ao?

4 Te tamata ra Satani i te faahapa i te Bibilia, te buka faufaa roa e haapii maira no nia i to tatou Atua Poiete î i te here. Mea au roa na te mau tavini a Iehova te Bibilia e mea poihere ratou i te reira. Ua ite tatou e e Parau faauruahia na te Atua, e ere na te taata. (Tesalonia 1, 2:13; Timoteo 2, 3:16) E hinaaro râ te ao a Satani ia taui to tatou manaˈo. Ei hiˈoraa, te na ô ra te omuaraa parau o te hoê buka e faahapa ra i te Bibilia e: “Aita e mea ‘moˈa’ i roto i te Bibilia, e ere atoa i ‘te parau na te Atua.’ E ere na te feia moˈa faauruahia e te Atua i papai atu, na te mau tahuˈa nounou toroa râ.” E nehenehe te feia o te vare i tera mau parau e pee ohie noa i te manaˈo tano ore e e tiamâraa to ratou e haamori i te Atua mai ta ratou e hinaaro—aore ra eiaha roa ˈtu e haamori ia ˈna.—Maseli 14:12.

5. (a) Eaha ta te hoê tane papai buka i parau no nia i te mau haapaoraa i taaihia i te Bibilia? (b) E nafea te tahi mau manaˈo rahi o teie nei ao e taa ê ai i ta te Bibilia e parau ra? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia i nia nei.)

5 No te mau faahaparaa etaeta e te etaeta ore i te Bibilia, e te huru haavare faaroo o te feia e faahua parau ra e turu i te reira, ua maraa te au ore i te haapaoraa, tae noa ˈtu i te haapaoraa tei taaihia i te Bibilia. I roto i te vea e te feia maramarama roa, te faahapahia ra te haapaoraa. Te na ô ra te hoê tane papai buka e: “E manaˈo tano ore tei parare i roto i te taˈere o te nunaa, no nia i te haapaoraa ati Iuda e te Kerisetianoraa. Te manaˈo maitai roa ˈˈe, ua hope to raua tau; te manaˈo tano ore roa ˈˈe, e hiˈoraa tahito ïa o te haafifi i te maraaraa o te maramarama e i te haereraa i mua a te ihi. I te mau matahiti i mahemo, ua riro teie manaˈo vahavaha ei tâhitohitoraa e ei au ore huna ore.” E pinepine no ǒ mai teie au ore i te feia e patoi ra i te vai-mau-raa o te Atua e “riro atura ta ratou feruriraa ei mea faufaa ore.”—Roma 1:20-22.

6. Eaha te manaˈo o te ao i te mau peu taatiraa faautuahia e te Atua?

6 No reira, e ere i te mea maere ia atea roa ˈtu â te taata i ta te Atua mau ture aveia o te haerea. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e “mea haama” te mau taatiraa mahu. (Roma 1:26, 27) Te na ô atoa ra e eita te feia o te rave i te poreneia e te faaturi e parahi i te Basileia o te Atua. (Korinetia 1, 6:9) I te fenua râ e rave rahi, aita noa tera mau peu e fariihia ra, te faatia-atoa-hia ra râ ma te au i roto i te mau buka, vea, himene, hohoˈa teata, e te afata teata. Te hiˈohia ra te feia o te patoi i te reira ei feia etaeta, te faaino, e te feruriraa tahito. No te ao, e ere te mau ture aveia a te Atua i te faaiteraa i te anaanatae î i te here, e haafifiraa râ i to ratou iho tiamâraa e ta ratou ohipa.—Maseli 17:15; Iuda 4.

7. Eaha na uiraa e mea maitai ai ia ui tatou?

7 I roto i te hoê ao e patoi noa ˈtu ra i te Atua, e haerea paari ia hiˈo tatou i to tatou iho huru e ta tatou iho mau faufaa. Mea maitai ia hiˈopoa noa tatou ia tatou iho i roto i te pure e ma te haavare ore, ia papu tatou e aita tatou e atea riirii ra i to Iehova manaˈo e ta ˈna mau ture aveia. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e ui ia tatou iho: ‘Te au ra anei au i te mau mea ta ˈu i ape tau matahiti aˈenei? Te farii ra anei au i te mau peu opanihia e te Atua? Te haamata ra anei au i te ore e haafaufaa i te mau ohipa pae varua mai na mua ˈˈe? Te faaite ra anei to ˈu oraraa e o te mau faufaa a te Basileia ta ˈu fa matamua?’ (Mataio 6:33) E tauturu mai tera mau uiraa ia patoi i te varua o teie nei ao.

‘Ia ore roa e painu’

8. E nafea te hoê taata e atea ˈi ia Iehova?

8 Teie ta te aposetolo Paulo i papai i te mau hoa Kerisetiano: ‘E au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, [ia ore roa hoi tatou e painu].’ (Hebera 2:1; MN) Eita te hoê pahi o te painu e tapae i te vahi faataahia. Ia ore te hoê tapena e haapao i te mataˈi e te opape, e nehenehe to ˈna pahi e atea ohie noa i te hoê uahu papu, a iri atu ai i nia i te ǎau. Oia atoa, ia ore tatou e haapao i te pue parau mau faufaa roa o te Parau a te Atua, e nehenehe tatou e atea ohie ia Iehova, a iri atu ai i te pae varua. E nehenehe tatou e iri noa ˈtu e aita tatou i faarue roa i te parau mau. Oia mau, mea iti o te faarue taue e ma te opua ia Iehova. E pinepine roa, ua rave riirii ratou i te tahi mea o tei haafifi ia ratou ia haapao i te Parau a te Atua. Fatata ma te ite ore, ua topa ratou i roto i te hara. Mai te hoê tapena e taoto ra, aita tera mau taata i ara mai, a maoro roa ˈtu ai.

9. Mea nafea to Iehova haamaitairaa ia Solomona?

9 A hiˈo na i te oraraa o Solomona. Ua horoa ˈtu Iehova i te mana e arii i nia ia Iseraela. Ua faatia te Atua ia Solomona ia patu i te hiero e ua aratai ia ˈna no te papai i te tahi tuhaa o te Bibilia. Ua paraparau Iehova ia ˈna e piti taime e ua horoa ˈtu i te faufaa, te roo, e te faatereraa hau. Hau roa ˈtu â, ua haamaitai Iehova ia Solomona i te paari rahi. Te na ô ra te Bibilia e: “Ua horoa mai te Atua i te haapao maitai e te ite ia Solomona, e mea rahi; e te mahora rahi o te aau, mai te one tahatai ra. Hau atura to Solomona ite i to te feia atoa i te hitia o te râ ra; e to Aiphiti atoa.” (Te mau arii 1, 4:21, 29, 30; 11:9) E manaˈo paha vetahi e te taata o te tapea i to ˈna haapao maitai i te Atua, o Solomona ïa. Ua taiva râ Solomona. Eaha tei tupu?

10. Eaha te titauraa ta Solomona i ore i faaroo, e eaha te faahopearaa?

10 Ua ite e ua taa maitai o Solomona i te Ture a te Atua. Aita e feaaraa e ua haapao taa ê oia i te mau faaueraa i faataahia no te feia e riro ei arii i Iseraela. Teie hoi te tahi faaueraa: ‘Eiaha te arii e faarahi i te vahine na ˈna, ia ore ia taiva to ˈna aau.’ (Deuteronomi 17:14, 17) Noa ˈtu taua titauraa papu ra, ua rave Solomona e hitu hanere vahine e e toru hanere vahine tavini. Mea rahi o teie mau vahine e haamori ra i te mau atua ěê. Aita tatou i ite no te aha Solomona i rave ai e rave rahi roa vahine e mea nafea to ˈna faatiaraa i te reira. Ta tatou i ite, aita oia i faaroo i te titauraa papu a te Atua. Te faahopearaa, o ta Iehova iho â ïa i faaara. Te taio nei tatou e: ‘Faafariu-ê-hia ihora to Solomona aau e ta ˈna mau vahine, a pee atu ai i te mau atua ěê.’ (Te mau arii 1, 11:3, 4) Ua iti riirii mau â to ˈna paari no ǒ mai i te Atua ra. Ua painu oia. A mairi ai te tau, ua puai aˈe to ˈna hinaaro e faaoaoa i ta ˈna mau vahine etene i to ˈna hinaaro e faaroo e e faaoaoa i te Atua. Auê te peapea e, o Solomona hoi tei papai na e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei”!—Maseli 27:11.

Mea puai te varua o teie nei ao

11. E nafea te mea ta tatou e tuu i roto i to tatou feruriraa e ohipa ˈi i nia i to tatou feruriraa?

11 Te haapii maira te hiˈoraa o Solomona e mea atâta ia manaˈo e no te mea ua ite tatou i te parau mau, eita te mana o teie nei ao e ohipa i nia i to tatou feruriraa. Mai te maa pae tino e ohipa i nia i to tatou tino, e ohipa atoa te mea ta tatou e tuu i roto i to tatou feruriraa, e au hoi i te maa, i nia i to tatou feruriraa e i nia atoa i to tatou manaˈo e to tatou huru. No reira te mau taiete e haamâuˈa ˈi ehia miria tara i te mau matahiti atoa no te faatianiani i ta ratou mau taihaa. Ia manuïa te reira, e faaohipa ratou i te mau parau e te mau hohoˈa au roa no te faaara i te hinaaro e te hiaai o te taata aimamau. Ua ite atoa te feia faatianiani e eita te iteraa i te hoê parau tiani hoê aore ra e piti noa taime, e turai i te taata ia hoo oioi mai. Ia pinepine râ, e au te feia aimamau i te hiˈo i te hoê taihaa. E manuïa te faatianianiraa—aita anaˈe, aita hoê aˈe taata e hoo mai. E mana puai to te reira i nia i te feruriraa e te huru o te taata.

12. (a) E nafea Satani e ohipa ˈi i nia i te feruriraa o te taata? (b) Eaha te faaite ra e e nehenehe te mau Kerisetiano e hema?

12 Te faatianiani nei Satani i to ˈna mau manaˈo, ua ite hoi oia e a mairi ai te tau, e vare te taata. Na roto i te faaanaanataeraa e te tahi atu mau ravea, te haavare nei Satani i te taata ia tiaturi e e ino te maitai e e maitai te ino. (Isaia 5:20) Ua hema atoa te mau Kerisetiano mau i te ohipa faaatuturaa a Satani i te parau hape. Te faaara ra te Bibilia e: ‘Te parau papu maira te varua, e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau a te mau demoni ra; no te haavare hoi o te feia parau haavare ra, o te feia i pao roa to ratou aau.’—Timoteo 1, 4:1, 2; Ieremia 6:15.

13. Eaha te amuiraa iino, e eaha te faahopearaa o ta tatou amuimuiraa i nia ia tatou?

13 Aita hoê aˈe o tatou i paruruhia i te varua o teie nei ao. Mea puai te mataˈi e te opape o te faanahoraa a Satani. Te aˈo maira te Bibilia ma te paari e: “Eiaha e vare, e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33) Te amuiraa iino, o te mau mea atoa aore ra te mau taata atoa ïa, tae noa ˈtu i roto i te amuiraa, o te faaite ra i te varua o teie nei ao. Ia manaˈo tatou e eita te amuiraa iino e faaino ia tatou, e faaoti atoa ïa tatou e eita te amuiraa maitatai e tauturu ia tatou. E manaˈo hape mau teie! Te faataa maitai ra te Bibilia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”—Maseli 13:20.

14. E nafea e tia ˈi ia tatou ia patoi i te varua o teie nei ao?

14 No te patoi i te varua o teie nei ao, e mea tia ia amui tatou i te feia haerea paari, oia hoi te feia e tavini ra ia Iehova e ia faaî i to tatou feruriraa i te mau mea o te patu i to tatou faaroo. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” (Philipi 4:8) Ma te tiamâraa e maiti, e nehenehe tatou e faataa eaha te mau mea e haamanaˈo. Ia maiti noa ïa tatou i te haamanaˈo i te mau mea o te haafatata ˈtu â ia tatou ia Iehova ra.

Mea puai aˈe te varua o te Atua

15. Mea nafea te mau Kerisetiano no Korinetia i tahito ra i taa ê ai i te tahi atu mau taata no taua oire ra?

15 Taa ê roa i te feia e vare ra i te varua o teie nei ao, te arataihia ra te mau Kerisetiano mau e te varua moˈa o te Atua. I te amuiraa no Korinetia i papai ai Paulo e: ‘Te varua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te varua râ no ǒ mai i te Atua ra: ia ite tatou i te mau mea i horoa-noa-hia mai e te Atua no tatou nei.’ (Korinetia 1, 2:12) Ua apǐ roa te oire Korinetia no tahito ra i te varua o teie nei ao. E no te mea e mea taiata roa te rahiraa o to reira mau taata, ua faataahia te parau e “ora mai to Korinetia” ei “taiata.” Ua haapoiri Satani i te feruriraa o te taata. No reira ratou i ite rii ai i te Atua mau aore ra aita roa ˈtu. (Korinetia 2, 4:4) Maoti râ to ˈna varua moˈa, ua faaaraara Iehova i te mata o te tahi pae no Korinetia, a ite atu ai ratou i te parau mau. Ua turai e ua aratai to ˈna varua ia ratou ia taui roa i to ratou oraraa no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai e ta ˈna haamaitairaa. (Korinetia 1, 6:9-11) Mea puai te varua o teie nei ao, mea puai aˈe râ te varua o Iehova.

16. E nafea tatou e fanaˈo e e tapea noa ˈi i te varua o te Atua?

16 E parau mau atoa i teie mahana. O te varua moˈa o Iehova te mana puai roa ˈˈe o te ao taatoa, ta ˈna e horoa rahi noa ra na te feia atoa e ani atu ma te faaroo. (Luka 11:13) No te fanaˈo râ i te varua o te Atua, eiaha noa ïa tatou e patoi i te varua o teie nei ao. Oia atoa râ ia haapii e ia faaohipa tamau tatou i te Parau a te Atua i roto i to tatou oraraa, ia pee maite hoi to tatou feruriraa i to ˈna manaˈo. Ia na reira tatou, e haapuai Iehova ia tatou no te faaruru i te mau raveraa atoa ta Satani e faaohipa no te faaino i to tatou ea pae varua.

17. E nafea te tupuraa o Lota e tamahanahana ˈi ia tatou?

17 To roto te mau Kerisetiano i teie nei ao, e ere râ ratou i to teie nei ao. (Ioane 17:11, 16) Aita hoê aˈe o tatou e tia ia ape roa i te varua o teie nei ao, no te mea te haa nei aore ra te ora atoa nei tatou e te feia aita e hinaaro ra i te Atua aore ra i to ˈna mau eˈa. Hoê â anei to tatou huru e to Lota, “tei mauiui,” tei mamae atoa te aau i te mau ohipa parau-tia ore a to Sodoma a parahi ai oia i rotopu ia ratou? (Petero 2, 2:7, 8) Mai te peu e e, e nehenehe tatou e tamahanahanahia. Ua paruru e ua faaora Iehova ia Lota, e e nehenehe oia e na reira atoa mai. Te ite ra e te taa ra to tatou Metua î i te here i to tatou huru tupuraa, e e nehenehe oia e tauturu e e haapuai ia tatou no te atuatu i to tatou ea pae varua. (Salamo 33:18, 19) Ia turui tatou i nia ia ˈna, ia tiaturi ia ˈna, e ia tiaoro ia ˈna, e tauturu oia ia tatou ia patoi i te varua o teie nei ao, noa ˈtu e mea fifi roa to tatou huru tupuraa.—Isaia 41:10.

18. No te aha tatou e poihere ai i to tatou taairaa e o Iehova?

18 I roto i te hoê ao tei atea roa i te Atua e tei haavarehia e Satani, te haamaitaihia nei tatou, te nunaa o Iehova, i te ite i te parau mau. Te ite ra ïa tatou i te oaoa e te hau ta te ao e ore e fanaˈo nei. (Isaia 57:20, 21; Galatia 5:22) Te poihere nei tatou i te tiaturiraa faahiahia e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso aita faahou te varua o teie nei ao o te mou. Ia poihere ïa tatou i to tatou taairaa faufaa roa e te Atua e ia ara i te tinai i te mau hinaaro atoa e painu i te pae varua. E haafatata ˈtu â anaˈe ia Iehova, e e tauturu mai oia ia patoi i te varua o teie nei ao.—Iakobo 4:7, 8.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea Satani e haavare ai i te taata?

• E nafea tatou e ape ai i te faarue ia Iehova?

• Eaha te faaite ra e mea puai te varua o teie nei ao?

• E nafea tatou e fanaˈo e e tapea noa ˈi i te varua no ǒ mai i te Atua ra?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te api 19]

TE PAARI O TEIE NEI AO E TE PAARI O TE ATUA

Mea taotiahia te parau mau—te pee nei te taata i ta ratou iho parau mau.

“O to [te Atua] parau na te parau mau.”—Ioane 17:17.

No te faataa i te mea maitai i te mea ino, a pee i to outou aau.

“E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.”—Ieremia 17:9.

A rave i ta outou e hinaaro.

“E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

O te taoˈa rahi te taviri o te oaoa.

“O te nounou moni . . . te tumu o te mau ino atoa nei.”—Timoteo 1, 6:10.

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faarue Solomona i te haamoriraa mau e ua haamori i te mau atua hape

[Hohoˈa i te api 20]

Te faatianiani nei Satani i te varua o teie nei ao. Te patoi ra anei outou i te reira?