Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiaturi i te varua o te Atua no te faaruru i te mau tauiraa o te oraraa

A tiaturi i te varua o te Atua no te faaruru i te mau tauiraa o te oraraa

A tiaturi i te varua o te Atua no te faaruru i te mau tauiraa o te oraraa

“E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai.”—TIMOTEO 2, 2:15.

1. Eaha te mau tauiraa e haafifi i to tatou ea pae varua?

 TE TAUI noa ra te ao e haaati ra ia tatou. Te ite nei tatou i te haere-roa-raa i mua a te ihi e te anohaa apeehia e te iti-rahi-raa mai o te mau faufaa morare. Mai ta tatou i hiˈopoa i roto i to mua ˈtu tumu parau, e titauhia ia patoi te mau Kerisetiano i te varua o teie nei ao e mârô ra i te Atua. A taui ai râ te ao, te taui atoa nei tatou taitahi ma te ravea rau. E na roto atu tatou i te tamarii-rii-raa a riro atu ai ei taata paari. E nehenehe tatou e fanaˈo aore ra e ere i te taoˈa rahi, te ea, e te feia here. Mea rahi o tera mau tauiraa eita e vî ia tatou, e e nehenehe te reira e riro ei haafifiraa apî e te atâta i to tatou ea pae varua.

2. Mea nafea te oraraa o Davida i te tauiraa?

2 Mea iti te taata e farerei nei i tera mau tauiraa iti rahi i roto i to ratou oraraa mai ia Davida, te tamaiti a Iese. Ei tiai mamoe apî matau-ore-hia, ua riro Davida ei aito tuiroo i to ˈna fenua. I muri aˈe, ua riro oia ei taata horo ê, tei aˈuaˈuhia mai te hoê animara e te hoê arii pohehae. E ua riro Davida ei arii e ei taata upootia. Ua faaruru oia i te mau faahopearaa mauiui o ta ˈna hara rahi. Ua û oia i te ati e te amaha i roto i to ˈna utuafare. Ua taoˈahia oia, ua ruhiruhia e ua roohia i te mau paruparu o te matahiti rahi. Noa ˈtu râ te tauiraa e rave rahi i roto i to ˈna oraraa, ua faaite Davida i te tiaturi ia Iehova e i to ˈNa varua i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua faaitoito oia ia vai maite â oia “i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai,” e ua haamaitai te Atua ia ˈna. (Timoteo 2, 2:15) Noa ˈtu e e ere hoê â tupuraa to tatou e to Davida, e nehenehe tatou e haapii mai na roto i ta ˈna i faaruru i roto i to ˈna oraraa. E tauturu to ˈna hiˈoraa ia tatou ia taa e nafea tatou e fanaˈo noa ˈi i te turu a te varua o te Atua, a faaû ai tatou i te mau tauiraa i roto i to tatou oraraa.

E hiˈoraa maitai te haehaa o Davida

3, 4. Mea nafea to Davida, ei tiai mamoe apî, riroraa ei taata tuiroo i to ˈna fenua?

3 Ei tamaroa, e ere Davida i te mea faahiahia i roto i to ˈna iho utuafare. I to te peropheta Samuela taeraa ˈtu i Betelehema, ua faaite te metua tane o Davida e hitu o ta ˈna na tamaiti e vau. Te haapao ra Davida, te hopea, i te mamoe. Ua maiti râ Iehova ia Davida ei arii no a muri aˈe no Iseraela. Ua tiihia ˈtura Davida. E te na ô ra te faatiaraa bibilia e: ‘Ua rave ihora Samuela i te farii monoˈi, e ua faatavai atura ia ˈna i ropu atoa i tana mau tuaana ra: e mai taua mahana maira te varua o Iehova i te taeraa mai i nia ia Davida.’ (Samuela 1, 16:12, 13) Ua tiaturi Davida i taua varua ra i te roaraa o to ˈna oraraa.

4 Aita i maoro, ua tui te roo o teie tiai mamoe apî i to ˈna fenua. Ua titauhia oia ia tavini i te arii e ia hauti i te upaupa no ˈna. Ua haapohe oia i te taata tamaˈi ra o Golia, te hoê aito taehae roa i riaria ˈi te mau faehau aravihi a Iseraela i te faaû ia ˈna. Ei aratai i te feia tamaˈi, ua aro Davida ma te manuïa i te mau Philiseti. Ua here te nunaa ia ˈna. Ua papai ratou i te mau himene e arue ra ia ˈna. Na mua ˈtu, ua faataa te hoê taata aˈo i te arii Saula i te taata apî ra o Davida eiaha noa ei mea ‘ite maitai i te faaoto’ i te kinura, oia atoa râ ei ‘taata itoito, e taata tamaˈi, e te parau maitai, e te taata tino maitai.’—Samuela 1, 16:18; 17:23, 24, 45-51; 18:5-7.

5. Eaha te nehenehe e faaahaaha ia Davida, e mea nafea to tatou iteraa e aita oia i na reira?

5 Te roo, te haviti, te apî, te oreroraa, te ite i te upaupa, te aravihi i te tamaˈi, te farii maitai a te Atua—e au ra e te fanaˈo anaˈe ra Davida i te reira. E nehenehe hoi oia e faaahaaha no te reira, aita râ. A tapao na i ta Davida pahonoraa i te arii Saula, tei pûpû i ta ˈna tamahine ei vahine na ˈna. Ma te haehaa mau, ua na ô Davida e: “O vai hoi au nei, e eaha to ˈu nei ora, e te fetii o tau metua i Iseraela nei, i faarirohia ˈi au nei ei hunoa na te arii?” (Samuela 1, 18:18) Teie ta te hoê aivanaa i papai no nia i teie irava: “Te auraa o ta Davida parau, oia ïa eita e au ia ˈna te fanaˈoraa taa ê e riro ei hunoa na te arii, noa ˈtu to ˈna aravihi, to ˈna tiaraa, to ˈna hui tupuna.”

6. No te aha tatou e faahotu ai i te haehaa?

6 Ua niuhia to Davida haehaa i nia i to ˈna fariiraa e ua hau ê Iehova i te mau taata tia ore i roto i te mau tuhaa atoa. Ua maere Davida e te haapao atoa ra te Atua i te taata. (Salamo 144:3) Ua ite atoa Davida e ua rahi oia no to Iehova noa faaiteraa i te haehaa, ma te tuu ia ˈna i raro no te turu, te paruru, e te haapao ia ˈna. (Salamo 18:35) Auê ïa haapiiraa nehenehe no tatou e! Eiaha roa ˈtu tatou e faaahaaha no to tatou ite, ta tatou ohipa, e ta tatou hopoia teotaratia. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eaha ta oe, e ere i te mea noaa ia vetahi ê? e i noaa ta oe ia vetahi ê ra, eaha hoi oe i faaahaaha ˈi, mai te mea e, e ere ta oe i te mea noaa mai na vetahi ê?” (Korinetia 1, 4:7) No te fanaˈo i te varua moˈa o te Atua e ta ˈna farii maitai, e mea tia ia faahotu e ia atuatu tatou i te haehaa.—Iakobo 4:6.

“Eiaha outou e tahoo”

7. Eaha te taime e nehenehe ai Davida e haapohe i te arii Saula?

7 Aita Davida i faaoru no to ˈna roo, area te arii Saula tei faaruehia e te varua o te Atua, ua pohehae ïa ma te hinaaro e haapohe. Aita ta Davida e hara, ua horo ê râ oia no to ˈna ora e ua parahi i te medebara. I te hoê taime, a aˈuaˈu-noa-hia ˈi Davida, ua tomo te arii Saula i roto i te hoê ana, ma te ite ore e te tapuni ra Davida e to ˈna mau taata i reira. Ua parau to Davida mau taata ia ˈna ia faaohipa i tera taime, e au ra e ua faataahia e te Atua, no te haapohe ia Saula. E nehenehe tatou e feruri ia ratou i roto i te ana poiri, e paraparau mǎrû ra ia Davida e: “Inaha, o te mahana teie ta Iehova i parau mai ia oe ra e, Inaha, na ˈu e tuu atu i to enemi i roto i to rima na, ia rave oe i ta oe e hinaaro i te rave ia ˈna ra.”—Samuela 1, 24:2-6.

8. No te aha Davida i ore ai i tahoo?

8 Aita Davida i hinaaro e rave ino ia Saula. Ma te faahotu i te faaroo e te faaoromai, ua vaiiho noa oia i te tupuraa i roto i to Iehova rima. I to te arii faarueraa i te ana, ua pii Davida ia ˈna e ua na ô e: “Na Iehova e faaau i te parau ia tâua, e na Iehova e tahoo atu ia oe ia ˈu; e ore râ to ˈu rima e rave noa ˈtu ia oe.” (Samuela 1, 24:12) Ua ite Davida e ua hape Saula, aita râ oia i tahoo; aita atoa i tuhi aore ra i faaino ia Saula. I te tahi atu mau taime, aita Davida i faautua. Ua tiaturi râ oia ia Iehova no te faaafaro i te mau mea.—Samuela 1, 25:32-34; 26:10, 11.

9. No te aha eiaha tatou e tahoo ia û tatou i te patoiraa aore ra te hamani-ino-raa?

9 Mai ia Davida, e û paha outou i te tahi mau tupuraa fifi. Te patoihia ra aore ra te hamani-ino-hia ra paha outou e te mau hoa haapiiraa, te mau hoa ohipa, te fetii, aore ra vetahi ê aita e farii ra i to outou faaroo. Eiaha e tahoo atu. A tiai ia Iehova, ma te ani i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia outou. Peneiaˈe e maere ratou i to outou haerea maitai, a riro atu ai ei feia faaroo. (Petero 1, 3:1) Noa ˈtu eaha te tupuraa, ia papu outou e te ite ra Iehova i to outou fifi e e ohipa mai oia i te taime ta ˈna i faataa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.”—Roma 12:19.

“E faaroo mai i te aˈo”

10. Mea nafea to Davida hararaa, e mea nafea to ˈna tamataraa i te huna i te reira?

10 A mairi ai te tau, ua riro Davida ei arii here tuiroo roa. E nehenehe to ˈna oraraa haapao maitai rahi e ta ˈna mau salamo nehenehe i papai ei arueraa ia Iehova, e horoa ohie i te manaˈo e eita roa ˈtu teie taata e topa i roto i te hara rahi. Ua hara râ oia. I te hoê mahana, ua mataitai te arii na nia mai i te tapoˈi o to ˈna fare i te hoê vahine haviti e hopu ra i te pape. Ua titorotoro atura oia o vai tera vahine. I to ˈna iteraa e o Bate-seba oia e tei te tamaˈi ta ˈna tane o Uria, ua tono Davida e tii ia ˈna e taoto atura ia ˈna. I muri aˈe, ite atura oia e ua hapû o Bate-seba. Ua ati raua ia itehia taua ohipa ra! I raro aˈe i te Ture a Mose, e hara pohe te faaturi. Ua manaˈo paha Davida e e nehenehe te hara e hunahia. No reira, afai atura oia i te poroi i te nuu ra e faahoˈi mai ia Uria i Ierusalema. Ua manaˈo Davida e e taoto Uria ia Bate-seba, aita râ te reira i tupu. No te hepohepo, ua faahoˈi Davida ia Uria i te vahi tamaˈi ma te hoê rata na Ioaba, te tapena rahi. Te faaue ra te rata e tuu ia Uria i mua mau i te aroraa ia pohe oia. Ua faaroo o Ioaba, e pohe atura Uria. E ia hope te tau otoraa matauhia o Bate-seba, ua rave atura Davida ia ˈna ei vahine na ˈna.—Samuela 2, 11:1-27.

11. Eaha te aamu ta Natana i faatia ia Davida, e eaha to Davida huru?

11 E au ra e ua manuïa ta ˈna opuaraa, noa ˈtu e ua ite paha Davida e te maheu noa ra te ohipa i mua i to Iehova mata. (Hebera 4:13) Tau avaˈe i mairi, e ua fanau maira te tamarii. E ia au i te faaueraa a te Atua, ua farerei Natana te peropheta ia Davida. Ua faatia ˈtura te peropheta i te arii i te aamu o te hoê taata taoˈa mea rahi ta ˈna mamoe o tei rave e o tei tupai i te mamoe here hoê roa a te hoê taata taoˈa ore. Ua faaara aˈera taua aamu ra i to Davida hinaaro i te parau-tia, ma te ore roa ˈtu oia i ite e e auraa huna to te reira. Ua faahapa ˈtura Davida i te taata taoˈa. Ma te riri roa, ua na ô oia ia Natana e: “O te taata i na reira ra, e au ia ˈna te pohe.”—Samuela 2, 12:1-6.

12. Eaha te haavaraa a Iehova i nia ia Davida?

12 “O oe â taua taata ra,” ta te peropheta ïa i pahono atu. O ˈna iho ta Davida i faahapa. Papu maitai, ua taui taue to Davida riri rahi ei haama e ei oto rahi. Ma te hitimahuta, ua faaroo oia ia Natana i te faahitiraa i ta Iehova haavaraa ape ore. Aita e parau tamahanahana. Ua vahavaha Davida i te parau a Iehova ma te rave i te ino. Aita anei oia i haapohe ia Uria ma te ˈoˈe a te enemi? E ore ïa te ˈoˈe e taa ê i to Davida fare. Aita anei oia i rave omoe i te vahine a Uria? E û atoa ïa oia i te hoê â ino, eiaha ma te omoe, i mua râ i te taata.—Samuela 2, 12:7-12.

13. Eaha to Davida huru i mua i te aˈo a Iehova?

13 Aita Davida i patoi i ta ˈna hara. Aita oia i riri i te peropheta Natana. Aita oia i pari ia vetahi ê aore ra i faatia i ta ˈna i rave. Ua farii Davida i te amo i te hopoia o ta ˈna mau hara, ma te parau e: “Ua hara vau ia Iehova.” (Samuela 2, 12:13) Te faaite ra te Salamo 51 i te ahoaho o to ˈna aau hapa e te hohonu o to ˈna tatarahapa. Ua taparuparu oia ia Iehova e: “Eiaha e faarue ia ˈu i mua i to aro nei, eiaha hoi e rave ê atu i to [varua moˈa] ia ˈu nei.” Ua tiaturi oia e e ore roa Iehova, no to ˈna aroha hamani maitai, e vahavaha i “te aau paruparu ra e te oto ra” no te hara. (Salamo 51:11, 17; MN) Ua tiaturi noa Davida i te varua o te Atua. Noa ˈtu e aita Iehova i paruru ia Davida i te mau faahopearaa peapea o ta ˈna i rave, ua faaore oia i ta ˈna hara.

14. Eaha to tatou huru i mua i te aˈo a Iehova, e tia ˈi?

14 Mea tia ore anaˈe tatou, e e hara paatoa tatou. (Roma 3:23) I te tahi taime, e rave paha tatou i te hara rahi, mai ia Davida. Mai te hoê metua î i te here e aˈo i ta ˈna mau tamarii, e aˈo atoa Iehova i te feia e tutava ra i te tavini ia ˈna. Mea maitai te aˈo, e ere râ i te mea ohie ia farii atu. Inaha, e “mea oto” i te tahi taime. (Hebera 12:6, 11) Mai te peu râ e ‘e faaroo tatou i te aˈo,’ e nehenehe tatou e faafaite ia Iehova. (Maseli 8:33) No te fanaˈo i te haamaitairaa tamau a te varua o Iehova, e mea tia ia farii tatou i te aˈo e ia haa ia itehia mai tatou e te Atua.

Eiaha e tiaturi i te mau taoˈa papu ore

15. (a) E nafea te tahi mau taata e faaohipa ˈi i ta ratou mau taoˈa? (b) Mea nafea to Davida hinaaroraa e faaohipa i ta ˈna faufaa?

15 Aita e faaitehia ra e e tiaraa teitei to Davida aore ra e fetii taoˈa rahi to ˈna. I te roaraa râ o ta ˈna faatereraa, e taoˈa rahi roa tei noaa ia Davida. Mai ta tatou i ite, mea rahi o te haaputu i te faufaa, o te imi ma te nounou i te faarahi atu, aore ra i te haamâuˈa ˈtu ma te miimii. Area te tahi atu, te faaohipa ra ïa i ta ratou moni no te faahanahana ia ratou. (Mataio 6:2) Aita Davida i na reira i te faaohipa i ta ˈna faufaa. Ua hinaaro oia e faahanahana ia Iehova. Ua faaite Davida ia Natana i to ˈna hinaaro e patu i te hoê hiero no Iehova no te tuu i te afata o te faufaa i roto, o ‘te parahi ra i roto i te paruru’ i Ierusalema i taua taime ra. Ua mauruuru Iehova i to Davida hinaaro, ua parau atu râ oia na roto ia Natana e na Solomona, te tamaiti a Davida, e patu i te hiero.—Samuela 2, 7:1, 2, 12, 13.

16. Eaha te faaineineraa ta Davida i rave no te paturaa o te hiero?

16 Ua haaputu Davida i te mau taihaa no teie paturaa rahi. Teie ta Davida i parau ia Solomona: ‘Ua [faaineine] au i to te fare o Iehova, hoê hanere tausani taleni auro, e hoê tausaniraa i te tausani taleni ario; e te veo e te auri, aita ïa e faito; ua rahi roa hoi te raau, e te ofai tei pue ia ˈu; e na oe e faanavai atu.’ No roto mai i ta ˈna iho faufaa, ua horoa oia e 3 000 taleni auro e 7 000 taleni ario. * (Paraleipomeno 1, 22:14; 29:3, 4; MN) E ere ta Davida mau ô horoa noa i te faaiteiteraa ahaaha i to ˈna aau horoa, e faaiteraa râ i te faaroo e te paieti i te Atua ra o Iehova. Ua ite o ˈna e o Iehova te Tumu o ta ˈna mau taoˈa rahi, ma te na ô ia Iehova e: ‘No ǒ mai te mau mea atoa [ia oe], e na oe iho tei hopoihia ˈtu e matou nei.’ (Paraleipomeno 1, 29:14; MN) Ua turai te aau horoa noa o Davida ia ˈna ia rohi i te turu i te haamoriraa viivii ore.

17. E nafea te aˈoraa a te Timoteo 1, 6:17-19 e tano ai no te feia taoˈa rahi e te feia taoˈa ore?

17 Ia faaohipa atoa ïa tatou i ta tatou mau taoˈa materia no te rave i te maitai. Mea au aˈe ia imi i te farii maitai a te Atua, te taviri hoi o te paari e te oaoa mau, eiaha ia tapi i te oraraa nounou taoˈa. Ua papai Paulo e: “E aˈo atu i te feia taoˈa rahi i teie nei ao, eiaha ei aau teitei, eiaha hoi e tiaturi i te taoˈa rahi [papu] ore, ei te Atua ora râ o tei horoa hua mai i te mau mea atoa nei ei raveraa na tatou; ia hamani maitai, [ia taoˈahia i te mau ohipa maitatai ra], ia horoa haere, ia au i te [opere]. I te haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia [mau maite ia ratou te ora mau].” (Timoteo 1, 6:17-19; MN) Noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa i te pae faaravairaa faufaa, e tiaturi anaˈe i te varua o te Atua e e tapi anaˈe i te hoê oraraa e ‘rahi ai ta tatou taoˈa i te Atua ra.’ (Luka 12:21) Aita e mea faufaa aˈe i te farii-maitai-raa to tatou Metua î i te here i te raˈi ia tatou.

Ia vai maite â outou i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai

18. Mea nafea to Davida riroraa ei hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano?

18 I te roaraa o to ˈna oraraa, ua imi Davida i te farii maitai a Iehova. I roto i te hoê himene, ua pii oia e: “E aroha mai ia ˈu, e te Atua, e aroha mai; te tiaturi nei hoi tau [nephe] ia oe.” (Salamo 57:1; MN) Aita to ˈna tiaturi ia Iehova i faufaa ore. E ruhiruhia aˈera Davida “e ua hope o ˈna pue mahana.” (Paraleipomeno 1, 23:1) Ua rave Davida i te mau hape iti rahi, te haamanaˈohia ra râ oia ei hoê o te ite no te Atua e rave rahi, o tei faaite i te faaroo faahiahia.—Hebera 11:32.

19. E nafea tatou e vai maite ai i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai?

19 A faaruru ai outou i te mau tupuraa taui noa i roto i te oraraa, a haamanaˈo e mai ia Iehova i turu, i haapuai, e i aˈo ia Davida, e nehenehe atoa Oia e na reira mai. Mai ia Davida, ua û te aposetolo Paulo i te tauiraa e rave rahi i roto i te oraraa. Ua tapea atoa râ oia i to ˈna haapao maitai ma te tiaturi i te varua o te Atua. Ua papai oia e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna, tei horoa mai i te puai].” (Philipi 4:12, 13; MN) Ia tiaturi tatou ia Iehova, e tauturu oia ia tatou ia manuïa, o ta ˈna hoi e hinaaro ra. Ia faaroo e ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna, e horoa mai oia i te puai no te rave i to ˈna hinaaro. E ia tiaturi noa tatou i te varua o te Atua, e nehenehe tatou e ‘vai maite i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai’ i teie nei e a muri noa ˈtu.—Timoteo 2, 2:15.

[Nota i raro i te api]

^ Ia au i te numeraraa no teie tau, e hau atu ta Davida ô i te 1 200 000 000 tara Marite.

E nafea outou e pahono ai?

• E nafea tatou e ara ˈi i te ahaaha?

• No te aha eiaha tatou e tahoo?

• Eaha to tatou manaˈo i te aˈo e tia ˈi?

• No te aha e tiaturi ai i te Atua, eiaha i te taoˈa rahi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Ua tiaturi Davida i te varua o te Atua e ua imi i ta ˈNa farii maitai. Te na reira atoa ra anei outou?

[Hohoˈa i te api 26]

‘No ǒ mai te mau mea atoa ia oe, e na oe iho tei hopoihia ˈtu e matou nei’