Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E rave faahope roa i to taviniraa”

“E rave faahope roa i to taviniraa”

“E rave faahope roa i to taviniraa”

“A rave maite i ta oe taviniraa.”—TIMOTEO 2, 4:5, Byington.

1, 2. Noa ˈtu e e feia poro evanelia te mau Kerisetiano atoa, eaha ta te Bibilia e titau ra i te mau matahiapo?

 E TAATA poro anei outou i te Basileia? Mai te peu e e, a haamauruuru i te Atua ra o Iehova no teie fanaˈoraa taa ê faahiahia. E matahiapo anei outou i roto i te amuiraa? E fanaˈoraa taa ê hau teie no ǒ mai ia Iehova ra. Eiaha roa ˈtu râ tatou e haamoe e eita te haapiiraa a te ao e eita atoa te ite i te paraparau e faaaravihi ia tatou no te taviniraa aore ra no te tiaau i roto i te amuiraa. E faaaravihi maite Iehova ia tatou no te taviniraa, e no te mea te naea ra i te tahi mau tane i rotopu ia tatou te mau titauraa bibilia taa maitai e tavini ai ratou ei tiaau.—Korinetia 2, 3:5, 6; Timoteo 1, 3:1-7.

2 Te rave ra te mau Kerisetiano pûpûhia atoa i te ohipa a te poro evanelia, e titauhia iho â râ ia horoa te mau tiaau, aore ra matahiapo i te hiˈoraa maitai i roto i te taviniraa. Te itehia ra te mau matahiapo o te ‘ohipa ra i te aˈo e te haapii’ e te Atua e te Mesia, tae noa ˈtu e te mau hoa Ite no Iehova. (Timoteo 1, 5:17; Ephesia 5:23; Hebera 6:10-12) I roto i te mau tupuraa atoa, e mea tia ia faaitoito te haapiiraa a te hoê matahiapo i te ea pae varua o te feia e faaroo ra ia ˈna, ua parau hoi te aposetolo Paulo i te tiaau Timoteo e: “Te vai atura . . . te tau e ore ai ratou e farii ai i te [haapiiraa ora], no te anoenoe ra o to ratou tariˈa, e haaputu ïa ratou i te orometua [haapii] i au i to ratou iho hinaaro; e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau, a opai tia ˈtu ai i te fabula. E faaitoito râ oe i te mau mea atoa na, e faaoromai â i te ino, e rave i te ohipa a te [hoê poro] evanelia, e rave faahope roa i to [taviniraa].”—Timoteo 2, 4:3-5; MN.

3. Eaha te titauhia ia rave ia ore te mau haapiiraa hape e haafifi i te ea pae varua o te amuiraa?

3 Ia papu e eita te mau haapiiraa hape e haafifi i te ea pae varua o te amuiraa, e mea tia ia pee te hoê tiaau i ta Paulo aˈoraa: “A haapao maitai i roto i te mau tuhaa atoa, . . . a rave maite i ta oe taviniraa.” (Timoteo 2, 4:5, Byington) Oia mau, e titauhia ia ‘rave faahope roa te hoê matahiapo i ta ˈna taviniraa.’ E mea tia ia rave taatoa oia i te reira, ia rave maite, aore ra ia faaoti roa. E haapao maite te hoê matahiapo o te rave faahope roa i ta ˈna taviniraa i ta ˈna mau hopoia atoa, ma te ore e haafaufaa ore aore ra ma te rave taafa noa. E mea haapao maitai atoa tera taata i roto i te mau mea rii.—Luka 12:48; 16:10.

4. Eaha te tauturu mai ia rave faahope roa i te taviniraa?

4 Eita te rave-faahope-roa-raa i ta tatou taviniraa e titau noa ia hau atu â te taime, ia faaohipa-maitai-hia râ te reira. E nehenehe te tere faito noa e te tamau e tauturu i te mau Kerisetiano atoa ia rave i te mau mea i roto i te taviniraa. Ia hau atu â te taime i roto i te taviniraa, e titauhia ia faanaho maitai te hoê matahiapo ia ˈna iho ia faito noa ta ˈna tapura ohipa e ia ite eaha te hopoia e horoa e e nafea. (Hebera 13:17) E rave atoa iho â te hoê matahiapo faaturahia i ta ˈna iho tuhaa, mai ia Nehemia, o tei apiti i te faatia-faahou-raa i te mau patu o Ierusalema. (Nehemia 5:16) E ia apiti tamau te mau tavini atoa a Iehova i te pororaa i te Basileia e tia ˈi.—Korinetia 1, 9:16-18.

5. Eaha to tatou manaˈo i te taviniraa?

5 E ohipa faauehia oaoa mau ta tatou ei feia poro i te Basileia i haamauhia i te raˈi! Papu roa, e poihere tatou i ta tatou fanaˈoraa taa ê e apiti i te pororaa i te parau apî maitai e ati noa ˈˈe teie nei ao hou te hopea e tae mai ai. (Mataio 24:14) Noa ˈtu e e taata tia ore tatou, e nehenehe ta Paulo mau parau e faaitoito ia tatou: “Te farii nei . . . matou i taua taoˈa nei [o te taviniraa] i te farii repo nei, ia riro te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia matou.” (Korinetia 2, 4:7) Oia, e nehenehe tatou e rave i te taviniraa e auhia mai—maoti noa râ te puai e te paari no ǒ mai i te Atua ra.—Korinetia 1, 1:26-31.

A faaite i to te Atua hanahana

6. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Iseraela pae tino e te Iseraela pae varua?

6 No nia i te mau Kerisetiano faatavaihia, te parau ra Paulo e ua “faariro” te Atua “ia matou ei [tavini o] te faufaa apî.” Te faataa ê ra te aposetolo i te faufaa apî e te Iseraela pae varua na roto ia Iesu Mesia e te faufaa tahito o te Ture e te Iseraela pae tino na roto ia Mose. Te parau faahou ra Paulo e i to Mose pouraa mai te mouˈa Sinai mai e te mau pǎpǎ ofai o na Ture Ahuru, te anaana ra to ˈna mata e aita ˈtura te mau Iseraela i nehenehe e hiˈo tamau atu. I muri aˈe râ, ua tupu te tahi mea ino roa ˈtu â no te mea ‘ua haapourihia to ratou [puai feruriraa]’ e tei nia maira te hoê paruru i to ratou aau. Ia fariu râ te taata ia Iehova ma te aau atoa, e iriti-ê-hia te paruru. Ma te faahiti i muri iho i te taviniraa i horoahia na te feia i roto i te faufaa apî, te na ô ra Paulo e: “Te faaite nei tatou paatoa ma te mata paruru ore ra, mai te hiˈo ra i te hanahana o Iehova.” (Korinetia 2, 3:6-8, 14-18; MN; Exodo 34:29-35) E fanaˈoraa taa ê atoa ta te mau “mamoe ê atu” a Iesu no teie tau e faaite i to Iehova hanahana.—Ioane 10:16.

7. E nafea te taata e nehenehe ai e faaite i to te Atua hanahana?

7 E nafea te feia hara e nehenehe ai e faaite i to te Atua hanahana, aita hoi e taata e nehenehe e hiˈo i to ˈna mata e e ora? (Exodo 33:20) Hau atu â i to Iehova hanahana, te vai atoa ra ta ˈna opuaraa hanahana e faatia i to ˈna mana arii maoti to ˈna Basileia. E tuhaa te pue parau mau no nia i te Basileia o “te peu taa ê a te Atua” ta te feia i niniihia i te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T. i faaite haere na. (Ohipa 2:11) Maoti te aratairaa a te varua i nehenehe ai ratou e rave faahope roa i te taviniraa i horoahia na ratou.—Ohipa 1:8.

8. No nia i te taviniraa, eaha ta Paulo i faaoti papu e rave?

8 Ua faaoti papu Paulo eiaha e vaiiho i te tahi mea ia haafifi ia ˈna ia rave faahope roa i ta ˈna taviniraa. Ua papai oia e: “Tei ia matou mai nei teie nei [taviniraa], e o matou hoi i arohahia mai, aita ˈtura matou i rohirohi. Ua faarue râ matou i te peu rii moe haama ra, e ere hoi to matou i te haerea paari, aore hoi i haavare i te raveraa i te parau a te Atua, te haamaitai nei râ matou ia matou iho i te aau o te taata atoa i te faaiteraa ˈtu i te parau mau i mua i te aro o te Atua.” (Korinetia 2, 4:1, 2; MN) Na roto i ta Paulo e parau ra “teie nei taviniraa,” ua faaitehia te parau mau e ua parare te maramarama pae varua.

9, 10. E nafea e nehenehe ai e faaite i to Iehova hanahana?

9 No nia i te Tumu o te maramarama pae tino e te pae varua, te papai ra Paulo e: “O te Atua . . . o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia.” (Korinetia 2, 4:6; Genese 1:2-5) I te mea e ua horoahia mai te fanaˈoraa taa ê faito ore e riro ei tavini a te Atua, ia vai mâ noa tatou ia nehenehe tatou e faaite i to Iehova hanahana mai te hiˈo ra.

10 Eita te mau taata pouri i te pae varua e ite atu i to Iehova hanahana aore ra i to ˈna anaana i nia ia Iesu Mesia, te Mose Rahi. Ei tavini a Iehova râ, e fanaˈo tatou i te maramarama hanahana no roto mai i te mau Papai e e faaite tatou i te reira ia vetahi ê. Ia ora ˈtu te feia i teie nei i roto i te pouri pae varua i te haamouraa, e hinaaro ratou i te maramarama no ǒ mai i te Atua ra. Ma te oaoa e te itoito rahi, e auraro ïa tatou i ta te Atua faaueraa e anaana mai te maramarama i roto i te pouri i to Iehova hanahana.

Ia anaana to outou maramarama i roto i te mau haapiiraa bibilia i te fare

11. Eaha ta Iesu i parau no nia i te anaanaraa i to tatou maramarama, e eaha te hoê ravea no te na reira i roto i ta tatou taviniraa?

11 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O outou te maramarama o teie nei ao. E oire faatiahia i nia i te mouˈa ra, eita ïa e moe. E ore hoi te taata nei e tutui i te lamepa a tuu ai i raro aˈe i te farii, ei nia râ i te vairaa ra; ia maramarama to te fare atoa ra. Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” (Mataio 5:14-16; MN) E nehenehe to tatou haerea maitai e turai ia vetahi ê ia faahanahana i te Atua. (Petero 1, 2:12) E e horoa mai te mau tuhaa rau o ta tatou pororaa evanelia e rave rahi ravea e anaana ˈi to tatou maramarama. Hoê o ta tatou mau tapao faufaa, o te faaiteraa ïa i te maramarama pae varua no roto mai i te Parau a te Atua maoti te faatereraa ma te manuïa i te mau haapiiraa bibilia i te fare. E ravea faufaa roa teie no te rave faahope roa i ta tatou taviniraa. Eaha te mau manaˈo o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faatere i te mau haapiiraa bibilia e putapû ai te aau o te feia e imi ra i te parau mau?

12. E nafea te pure i taaihia ˈi i te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia i te fare?

12 E faaite te pureraa ia Iehova no te reira i to tatou hinaaro tae e faatere i te mau haapiiraa bibilia. E faaite atoa te reira e te taa ra tatou i te faufaaraa ia tauturu ia vetahi ê ia noaa te ite i te Atua. (Ezekiela 33:7-9) E mea papu e e pahono Iehova i ta tatou mau pure e e haamaitai i ta tatou mau tutavaraa haapao maitai i roto i te taviniraa. (Ioane 1, 5:14, 15) Eita râ tatou e pure noa ia itea te taata ta tatou e faatere i te hoê haapiiraa bibilia i te fare. I muri aˈe i to tatou haamauraa i te hoê haapiiraa, e tauturu te pure e te feruriruriraa i te mau hinaaro taa maitai o te piahi Bibilia ia tatou ia faatere i te mau haapiiraa atoa ma te hoê ravea e manuïa ˈi.—Roma 12:12.

13. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faatere ma te manuïa i te mau haapiiraa bibilia i te fare?

13 No te faatere ma te manuïa i te mau haapiiraa bibilia i te fare, e mea tia ia faaineine maitai tatou i te mau haapiiraa atoa. Mai te peu e e manaˈo tatou e eita e maraa ia tatou, e mea maitai ia hiˈo e nafea te tiaau no te haapiiraa buka a te amuiraa e vauvau ai i te haapiiraa tahebedoma taitahi. I te tahi taime, e nehenehe tatou e apee i te feia poro i te Basileia e mau faahopearaa maitai tei noaa i te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia i te fare. Parau mau, e tano iho â râ ia hiˈopoa tatou i to Iesu Mesia huru e ta ˈna mau ravea haapiiraa.

14. E nafea tatou e nehenehe ai e haaputapû i te aau o te hoê piahi Bibilia?

14 Ua au Iesu i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua i te raˈi e i te paraparauraa ia vetahi ê no nia i te Atua. (Salamo 40:8) Mea mǎrû oia e ua manuïa oia i te haaputapû i te aau o te feia e faaroo ra ia ˈna. (Mataio 11:28-30) E tutava anaˈe ïa i te haaputapû i te aau o ta tatou mau piahi Bibilia. No te na reira, e titauhia ia faaineine i te mau haapiiraa atoa ma te haamanaˈo i te mau tupuraa taa ê o te piahi. Ei hiˈoraa, mai te peu e aita to ˈna taˈere e farii ra i te Bibilia, e nehenehe tatou e haapapu ia ˈna e e parau mau te Bibilia. I roto i taua tupuraa ra, e taio mau tatou e rave rahi irava e e faataa ˈtu tatou.

A tauturu i te mau piahi ia taa i te mau faahohoˈaraa

15, 16. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te hoê piahi e ore e taa i te hoê faahohoˈaraa i roto i te Bibilia? (b) E nafea tatou ia faaohipa te hoê o ta tatou mau papai i te hoê faahohoˈaraa e mea fifi no te hoê piahi Bibilia ia taa?

15 Aita paha te hoê piahi Bibilia i matau i te hoê faahohoˈaraa taa maitai i roto i te mau Papai. Ei hiˈoraa, aita paha oia e taa ra eaha te auraa ta Iesu parau e tuu i te mori i nia i te vairaa. (Mareko 4:21, 22) Te faahiti ra Iesu i te hoê lamepa hinu tahito ma te hoê uiti e ama ra. Ua tuuhia tera lamepa i nia i te hoê vairaa taa ê a maramarama ˈtu ai te hoê vahi o te fare. E titauhia paha ia maimi i na tumu parau “Lampe” e “Porte-lampe” i roto i te hoê buka mai te Étude perspicace des Écritures no te maramarama i ta Iesu faahohoˈaraa. * Auê râ te hoona mau ia haere i te haapiiraa bibilia ma te hoê tatararaa e taa ˈi e e oaoa ˈi te piahi!

16 E nehenehe te hoê buka haapiiraa bibilia e faaohipa i te hoê faahohoˈaraa e mea fifi no te hoê piahi ia taa. A rave i te taime no te faataa ˈtu, aore ra a faaohipa i te tahi atu faahohoˈaraa o te horoa i te hoê â manaˈo. Peneiaˈe, te haamahitihiti nei te hoê papai e e mea faufaa te hoê hoa e tano e te tutava-amui-raa i roto i te hoê faaipoiporaa. No te faahohoˈa i te reira, e nehenehe e ravehia te hoê taata e tarere ra i nia i te hoê trapèze, e faarue oia i te reira, e tiaturi ai e na te tahi atu hoa trapéziste e haru ia ˈna. Aore ra, e nehenehe te hinaaro i te hoê hoa e tano e te tutava-amui-raa e faahohoˈahia e te ravea e haa amui ai te mau rave ohipa ma te amo i raro i te mau afata te tahi i te tahi mai nia mai i te pahi.

17. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i to Iesu manaˈo i te mau faahohoˈaraa?

17 E titau paha te faaohiparaa i te hoê faahohoˈaraa mono i te faaineine-oioi-raa. Teie râ, e ravea tera e faaite ai tatou i to tatou iho anaanatae i te hoê piahi Bibilia. Ua faaohipa Iesu i te mau faahohoˈaraa ohie no te haamaramarama i te mau tumu parau fifi. Te horoa ra ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa i te tahi mau hiˈoraa e te faaite ra te Bibilia e e faahopearaa maitai ta ta ˈna mau haapiiraa i nia i te feia e faaroo ra ia ˈna. (Mataio 5:1–7:29) Ua faataa Iesu ma te faaoromai i te mau mea no to ˈna anaanatae rahi ia vetahi ê.—Mataio 16:5-12.

18. Eaha te anihia ra no nia i te mau irava i faahitihia i roto i ta tatou mau papai?

18 E turai to tatou anaanatae ia vetahi ê ia tatou ia “haaferuri ia au i te mau Papai.” (Ohipa 17:2, 3, MN) E titau te reira i te haapiiraa ma te pure e te faaohiparaa ma te paari i te mau papai e horoahia ra e “te tiaau haavare ore.” (Luka 12:42-44) Ei hiˈoraa, te faahiti ra te buka Te ite e aratai i te ora mure ore e rave rahi irava. * No te iti o te area, ua faahiti-noa-hia te tahi. I roto i te hoê haapiiraa bibilia, e mea faufaa ia taio e ia faataa i te tahi aˈe mau irava i faahitihia. Ua niuhia hoi ta tatou haapiiraa i nia i te Parau a te Atua, e e mana rahi to te reira. (Hebera 4:12) A hiˈo i te Bibilia i te roaraa o te mau haapiiraa atoa, ma te faaohipa pinepine i te mau irava i roto i te mau paratarafa. A tauturu i te piahi ia ite eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tahi tumu parau aore ra haerea. A tutava i te faaite ia ˈna e nafea oia e faufaahia ˈi i te auraroraa i te Atua.—Isaia 48:17, 18.

A ui i te mau uiraa haaferuri

19, 20. (a) No te aha e faaohipa ˈi i te mau uiraa manaˈo ia faatere tatou i te hoê haapiiraa bibilia i te fare? (b) Eaha te nehenehe e rave ia titauhia ia hiˈopoa ˈtu â i te hoê tumu parau taa ê?

19 Ua tauturu ta Iesu faaohiparaa i te mau uiraa ma te aravihi i te taata ia feruri. (Mataio 17:24-27) Ia ui tatou i te mau uiraa manaˈo o te ore e faahaama i te piahi Bibilia, e faaite paha ta ˈna mau pahonoraa eaha to ˈna manaˈo i te tahi tumu parau. E ite paha tatou e te tapea noa ra oia i te mau manaˈo aita e tu ra i te mau Papai. Ei hiˈoraa, e tiaturi paha oia i te Toru tahi. I roto i te pene 3, te faaite ra te buka Ite e aita te taˈo “Toru tahi” i roto i te Bibilia. Te faahiti ra te buka i te mau irava e faaite ra e e mea taa ê Iehova ia Iesu, e e puai ohipa o te Atua te varua moˈa, e ere i te hoê taata. E navai paha te taioraa e te tauaparauraa i nia i tera mau irava bibilia. E ia ore e navai? Peneiaˈe, i muri iho i te haapiiraa bibilia tamau i mua nei, e nehenehe e faataa tau taime no te hoê tauaparauraa hoona i nia i teie tumu parau tei vauvauhia i roto i te tahi atu papai a te mau Ite no Iehova, mai te buka rairai E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi? I muri iho, e nehenehe tatou e haapoto i te haapiiraa ma te faaohipa i te buka Ite.

20 A feruri na e mea maere aore ra e mea au ore atoa te pahonoraa a te piahi i te hoê uiraa manaˈo. Mai te peu e e puhipuhiraa avaava, aore ra te tahi atu tumu parau fifi, e nehenehe tatou e parau e e haapii noa tatou e e aparau tatou i te reira i muri aˈe. E tauturu mai te iteraa e te puhipuhi noa nei te piahi ia itea te haamaramaramaraa i neneihia o te faaitoito ia ˈna ia haere i mua i te pae varua. A tutava ˈi tatou i te haaputapû i te aau o te piahi, e nehenehe tatou e pure ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia tupu i te pae varua.

21. Eaha te nehenehe e tupu mai te peu e e faaau tatou i ta tatou mau ravea haapiiraa i te mau hinaaro taa maitai o te hoê piahi Bibilia?

21 Maoti te faaineine-maitai-raa e te tauturu a Iehova, aita e feaaraa e e nehenehe tatou e faaau i ta tatou mau ravea haapiiraa i te mau hinaaro taa maitai o te piahi Bibilia. A mairi ai te tau, e nehenehe tatou e tauturu ia ˈna ia faahotu i te here hohonu i te Atua. E manuïa atoa paha tatou i te patu i te faatura e te mauruuru no ta Iehova faanahonahoraa. E auê te hoona ia ite te mau piahi Bibilia e ‘tei roto mau â te Atua ia tatou’! (Korinetia 1, 14:24, 25) Ia faatere ïa tatou ma te manuïa i te mau haapiiraa bibilia e ia rave i tei maraa ia tatou no te tauturu ia vetahi ê ia riro ei pǐpǐ a Iesu.

Te hoê taoˈa e mea tia ia poiherehia

22, 23. Eaha te hinaarohia no te rave faahope roa i ta tatou taviniraa?

22 No te rave faahope roa i ta tatou taviniraa, e mea tia ia turui tatou i nia i te puai no ǒ mai i te Atua ra. Teie ta Paulo i papai i te mau hoa Kerisetiano faatavaihia no nia i te taviniraa: “Te farii nei . . . matou i taua taoˈa nei i te farii repo nei, ia riro te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia matou.”—Korinetia 2, 4:7.

23 Noa ˈtu e e mau melo faatavaihia aore ra e mau “mamoe ê atu,” e au tatou i te mau farii repo paruparu. (Ioane 10:16) E nehenehe râ Iehova e horoa mai i te puai e hinaarohia no te rave i ta tatou mau hopoia noa ˈtu te mau faaheporaa. (Ioane 16:13; Philipi 4:13) E tiaturi roa anaˈe ïa ia Iehova, e poihere anaˈe i ta tatou taoˈa o te taviniraa, e e rave faahope roa anaˈe i ta tatou taviniraa.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nafea outou e pahono ai?

• E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e rave faahope roa i ta ratou taviniraa?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haamaitai i ta tatou mau haapiiraa bibilia i te fare?

• Eaha ta outou e rave ia ore te hoê piahi Bibilia e taa i te hoê faahohoˈaraa aore ra ia hinaaro oia i te haamaramaramaraa hau i te tahi tumu parau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E haapii te mau matahiapo Kerisetiano i roto i te amuiraa e e tauturu i te haamataro i te mau hoa faaroo i roto i te taviniraa

[Hohoˈa i te api 16]

O te faatereraa ma te manuïa i te mau haapiiraa bibilia i te fare te hoê ravea e anaana ˈi to tatou maramarama