Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E rave i te ohipa a te hoê poro evanelia”

“E rave i te ohipa a te hoê poro evanelia”

“E rave i te ohipa a te hoê poro evanelia”

“E faaitoito . . . oe i te mau mea atoa na, . . . e rave i te ohipa a te [hoê poro] evanelia.”—TIMOTEO 2, 4:5; MN.

1. Eaha te ohipa faauehia ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ?

 TE FAAITEHIA ra to Iehova iˈoa e ta ˈna mau opuaraa na te fenua atoa. No te mea ïa ua haapao maite to te Atua nunaa pûpûhia i te ohipa faauehia ta Iesu Mesia i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i parau e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20; MN.

2. Eaha tei faauehia i te tiaau Timoteo, e eaha te hoê ravea e rave ai te mau tiaau Kerisetiano no teie tau i ta ratou taviniraa?

2 Ua haapao maite ta Iesu mau pǐpǐ no te senekele matamua i tera ohipa faauehia. Ei hiˈoraa, ua aˈo te aposetolo Paulo i to ˈna hoa tiaau Kerisetiano o Timoteo e: “E rave i te ohipa a te [hoê poro] evanelia, e rave faahope roa i to [taviniraa].” (Timoteo 2, 4:5; MN) I teie tau, te hoê ravea e rave ai te hoê tiaau i ta ˈna taviniraa, o te faaite-haere-raa ïa i te Basileia ma te itoito rahi, te apiti-tamau-raa i te taviniraa. Ei hiˈoraa, tei te tiaau no te haapiiraa buka a te amuiraa te fanaˈoraa taa ê oaoa e tiaau i te pororaa e e haamataro ia vetahi ê. Ua amo Paulo i ta ˈna iho hopoia e faaite i te parau apî maitai e ua tauturu oia i te haamataro ia vetahi ê no te taviniraa.—Ohipa 20:20; Korinetia 1, 9:16, 17.

Feia poro evanelia itoito rahi i mutaa iho

3, 4. Eaha te mau tupuraa ta Philipa i farerei ei poro evanelia?

3 I matauhia na te mau Kerisetiano matamua ei poro evanelia itoito rahi. A hiˈo na i te poro evanelia Philipa. Tei roto oia i na ‘toohitu pue taata roo maitatai tei î i te varua e te paari’ i maitihia no te haapao i te opereraa maa ma te pae tahi ore i te mahana taitahi i rotopu i te mau vahine ivi Kerisetiano Heleni e Hebera i Ierusalema. (Ohipa 6:1-6) I te otiraa tera hopoia taa ê e te haapurararaa te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano atoa eiaha te mau aposetolo, ua tere atu Philipa i Samaria. I reira, ua faaite oia i te parau apî maitai e ua haapuaihia oia e te varua moˈa no te tiavaru i te mau demoni e no te faaora i te pirioi e te hapepa. E rave rahi to Samaria tei farii i te poroi o te Basileia e tei bapetizohia. I to ratou faarooraa i te reira, ua tono aˈera te mau aposetolo i Ierusalema i na aposetolo Petero raua o Ioane i Samaria ia fanaˈo te feia tiaturi bapetizo-apî-hia i te varua moˈa.—Ohipa 8:4-17.

4 I muri iho, ua aratai te varua o te Atua ia Philipa no te farerei i te hoê eunuka Etiopia i nia i te purumu e haere tia ˈtu i Gaza. I muri aˈe i ta Philipa faataaraa maramarama i te parau tohu a Isaia, ua faaroo teie “taata mana i ǒ Kaneda i te arii vahine o Etiopia ra” ia Iesu Mesia e bapetizohia ˈtura oia. (Ohipa 8:26-38) Ua tere atura Philipa i Azoto e i muri iho i Kaisarea, ma ‘te [faaite i te parau apî maitai] na roto i te mau oire atoa’ i roto i to ˈna tere. (Ohipa 8:39, 40; MN) Mea papu e ua vaiiho oia i te hoê hiˈoraa maitai i te raveraa i te ohipa a te hoê poro evanelia!

5. No teihea mea i matauhia iho â ˈi na tamahine e maha a Philipa?

5 Ua ohipa noa Philipa i roto i te taviniraa i Kaisarea fatata e 20 matahiti i muri aˈe. I to Paulo raua o Luka faaearaa i to ˈna fare, e “toomaha a ˈna pue tamahine paretenia, e peropheta vahine ratou.” (Ohipa 21:8-10) Papu maitai, ua haamataro-maitai-hia ratou i te pae varua, e itoito rahi to ratou no te taviniraa, e ua fanaˈo i te haamaitairaa taa ê e tohu. E nehenehe te itoito rahi o te mau metua no te taviniraa e ohipa maitai i nia i te mau tamaroa e tamahine i teie tau, a turai atu ai ia ratou ia faariro i te pororaa evanelia ma te itoito rahi ei ohipa i te roaraa o to ratou oraraa.

Feia poro evanelia itoito rahi i teie tau

6. Eaha te manuïaraa ta te feia poro evanelia no te senekele matamua i fanaˈo?

6 I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i to tatou tau e te anotau hopea, ua parau Iesu Mesia e: “E mata na . . . te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei.” (Mareko 13:10) E tae mai te hopea i muri aˈe i te pororaahia te parau apî maitai “e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:14) Mai ia Paulo e te tahi atu feia poro evanelia no te senekele matamua i faaite haere na i te parau apî maitai, mea rahi tei riro ei feia tiaturi, e ua haamauhia te mau amuiraa i te vahi e rave rahi i roto i te Hau emepera Roma. Ua apiti te mau matahiapo faatoroahia no te tavini i roto i teie mau amuiraa e to ratou mau taeae e tuahine i te pororaa evanelia na te mau vahi atoa. Ua tupu te parau a Iehova i te rahi e ua parare i tera ra tau, mai i teie tau atoa, no te mea e mau mirioni Ite no Iehova te rave nei i te ohipa a te poro evanelia. (Ohipa 19:20) O outou anei te hoê o tera feia arue oaoa o Iehova?

7. Eaha ta te feia poro i te Basileia e rave nei i teie tau?

7 Te faaohipa nei e rave rahi feia poro i te Basileia no teie tau i te mau ravea e faarahi ai i ta ratou apitiraa i te pororaa evanelia. Ua rave e mau tausani i te taviniraa mitionare, e te apiti ra e mau hanere tausani i te pororaa taime taatoa ei mau pionie tamau e tauturu. E auê ïa ohipa maitai te ravehia nei e te mau tane, vahine, e tamarii ma te tavini ei feia poro itoito rahi i te Basileia! Oia mau, te oaoa nei te nunaa atoa o Iehova i ta ˈna haamaitairaa rahi a tavini ai ratou ia ˈna ma te aau hoê ei feia poro evanelia Kerisetiano.—Zephania 3:9.

8. Eaha te tapaoraa e ravehia nei i teie tau, e na vai?

8 Ua horoa te Atua na te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i te hopoia e faaite haere i te parau apî maitai na te fenua atoa. I pihai iho ia ratou i roto i teie pororaa evanelia, te vai ra te mau “mamoe ê atu” a te Mesia e rahi noa ˈtu ra. (Ioane 10:16) I roto i te parau tohu, te faaauhia ra teie ohipa faaora i te tapaoraa i te rae o te feia e autâ nei e e pii hua nei no te mau mea faufau e ravehia ra i teie nei. E fatata te feia ino i te haamouhia. I taua taime ra, auê ïa fanaˈoraa taa ê ia hopoi i te pue parau mau o te faaora i te taata o te fenua!—Ezekiela 9:4-6, 11.

9. E nafea e nehenehe ai e tauturu i te melo apî i roto i te taviniraa?

9 Mai te peu e mea huru maoro to tatou pororaa i te evanelia, peneiaˈe e nehenehe ta tatou e rave i te tahi mea no te tauturu i te melo apî i roto i te amuiraa. I te tahi taime, e nehenehe ratou e apee ia tatou i roto i te taviniraa. Te faaitoitohia ra te mau matahiapo ia rave i tei maraa ia ratou no te patu i te mau hoa tiaturi i te pae varua. E nehenehe te mau tutavaraa maitatai a te mau tiaau haehaa e tauturu rahi ia vetahi ê ia riro ei poro evanelia itoito rahi e te hotu maitai.—Petero 2, 1:5-8.

Pororaa i tera fare i tera fare

10. Eaha te hiˈoraa ta te Mesia e ta ta ˈna mau pǐpǐ matamua i vaiiho i roto i te taviniraa?

10 Ua vaiiho Iesu Mesia i te hoê hiˈoraa maitai na ta ˈna mau pǐpǐ ei poro evanelia. No nia i te taviniraa a te Mesia e a ta ˈna mau aposetolo, te na ô ra te Parau a te Atua e: ‘Haere atura oia na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haere i te parau apî maitai o te basileia o te Atua, oia e te tino ahuru ma piti atoa.’ (Luka 8:1) E te mau aposetolo iho? I muri aˈe i te niiniiraa o te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T., “aore e mahana tuua ia ratou i te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.”—Ohipa 5:42.

11. Ia au i te Ohipa 20:20, 21, eaha ta te aposetolo Paulo i rave i roto i ta ˈna taviniraa?

11 No ta ˈna pororaa evanelia itoito rahi, ua nehenehe te aposetolo Paulo e parau i te mau matahiapo Kerisetiano no Ephesia e: “Aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; aita aˈenei i tuutuu i te aˈo atu ia outou, e te haapii ia outou i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.” Ia Paulo i ‘haapii i tera fare, i tera fare,’ ua haere anei oia i te fare o te mau hoa haamori ia Iehova, ua rave anei oia i te mau tere a te tiai mamoe i te feia tiaturi? Aita, no te mea te faataa ra oia e: ‘Ua parau onoono maite au i te ati Iuda e te Heleni, i te tatarahapa i te Atua, e te faaroo i to tatou Fatu ia Iesu.’ (Ohipa 20:20, 21) Eita iho â te feia i pûpû aˈena ia ratou na Iehova e hinaaro i te haapiiraa no nia “i te tarahapa i te Atua, e te faaroo i to tatou Fatu ia Iesu.” Ua haamataro Paulo i te mau matahiapo Kerisetiano no Ephesia i te taviniraa i tera fare i tera fare a haapii ai oia i te feia tiaturi ore i te tatarahapa e te faaroo. Ma te na reira, ua pee Paulo i ta Iesu raveraa.

12, 13. Ia au i te Philipi 1:7, eaha ta te nunaa o Iehova i rave no nia i to ratou tiaraa e poro?

12 Mea fifi te taviniraa i tera fare i tera fare. Ei hiˈoraa, e riri te tahi pae ia haere tatou i ǒ ratou ma te poroi bibilia. Eita tatou e hinaaro ia riri te taata. Teie râ, te au ra te taviniraa i tera fare i tera fare i te Bibilia, e te turai maira to tatou here i te Atua e to tatou taata-tupu ia na reira i te poro. (Mareko 12:28-31) No te ‘paruru e ia faatiahia e te ture’ to tatou tiaraa e poro i tera fare i tera fare, ua tuu tatou i te mau tupuraa i mua i te mau tiripuna, tae noa ˈtu i te Tiripuna teitei roa ˈˈe no Marite. (Philipi 1:7, MN) Ua faaoti te tiripuna e turu ia tatou. Teie te tahi faaotiraa:

13 “Te opereraa i te api parau faaroo, e huru pororaa evanelia mitionare tahito roa ïa, tahito mai i te matini neneiraa. I te roaraa o te mau matahiti, ua riro te reira ei mauhaa puai a te mau pǔpǔ faaroo rau. Te faaohipa-rahi-hia ra teie huru pororaa evanelia e te mau pǔpǔ faaroo rau i teie tau e te faaô ra ta ratou mau colporteurs i te Evanelia i roto e rave rahi tausani fare e te tutava ra ratou ma te farerei roa i te taata i te turai ia ratou ia pee i to ratou faaroo. . . . Ia au i te Tauiraa matamua [o te Pǎpǎ ture no Marite], hoê â faufaaraa to teie huru ohipa faaroo e te haamoriraa i roto i te mau fare pure e te pororaa mai nia mai i te pupiti.”—Murdock contre Pennsylvania, 1943.

No te aha e poro tamau ai?

14. Eaha te faahopearaa maitai o ta tatou taviniraa?

14 Mea rahi te tumu e poro ai i tera fare i tera fare. I te mau taime atoa e farerei ai tatou i te hoê fatu fare, e tamata tatou i te tanu i te hoê huero o te parau mau bibilia. Na roto i te mau farerei-faahou-raa, e tutava tatou i te pîpî atu. E e faahopearaa maitai te vai ra, no te mea ua papai Paulo e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarari i te pape, na te Atua râ i faatupu.” (Korinetia 1, 3:6) No reira, ‘e tanu e e faarari’ noa anaˈe, ma te tiaturi e ‘e faatupu Iehova i te reira.’

15, 16. No te aha tatou e haere tamau ai i ǒ te taata?

15 E rave tatou i te ohipa a te poro evanelia no te mea e ati to mua i te taata. Maoti te pororaa e ora ˈi tatou e te feia e faaroo maira. (Timoteo 1, 4:16) Ia ite tatou e te fifihia ra te hoê taata, e tutava rii anei tatou i te tauturu ia ˈna? Eita roa ˈtu! I te mea e ua taaihia te reira i te faaoraraa, e haere tamau ïa tatou i ǒ te taata. E taui noa te mau tupuraa. E faaroo paha te hoê taata o tei ohipa roa i te hoê taime i te poroi bibilia i te tahi atu taime. E melo utuafare ê atu paha te iriti mai i te opani, a aratai atu ai i te hoê aparauraa bibilia.

16 E ere to ratou tupuraa anaˈe te nehenehe e taui, te huru atoa râ o te mau fatu fare. Ei hiˈoraa, e turai paha te ereraa mauiui i tei herehia i roto i te pohe i te hoê taata ia faaroo i te poroi o te Basileia. E tiaturi tatou e tamahanahana i te taata, e taa maite ia ˈna to ˈna hinaaro i te pae varua, e e faaite e nafea te reira e mâha ˈi.—Mataio 5:3, 4.

17. Eaha te tumu matamua roa o ta tatou pororaa?

17 O te hinaaro e apiti i te faaiteraa i to Iehova iˈoa ta tatou tumu matamua roa e poro ai i tera fare i tera fare aore ra e rave ai i te tahi atu mau huru taviniraa Kerisetiano. (Exodo 9:16; Salamo 83:18) Auê ïa haamaitairaa mau ia tauturu ta tatou pororaa evanelia i te feia e hinaaro ra i te parau mau e te parau-tia ia riro ei feia arue ia Iehova! Ua himene te fatu salamo e: “Te mau taata apî, e te mau paretenia; te mau taata paari, e te mau tamarii ra: o te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; to ˈna anaˈe ra hoi te iˈoa ia faateitei: tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi atoa ra.”—Salamo 148:12, 13.

E faufaahia tatou iho i te pororaa evanelia

18. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te raveraa i te pororaa evanelia?

18 E faufaahia tatou iho i te raveraa i te ohipa a te hoê poro evanelia ma te mau ravea rau. E tauturu te haereraa i tera fare i tera fare ma te parau apî maitai ia tatou ia atuatu i te haehaa, ia ore iho â râ tatou e farii-maitai-hia. Ia manuïa ei feia poro evanelia, e mea tia ia riro mai ia Paulo, o ‘tei faaau ia ˈna iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei, ia ora te tahi pae ia ˈna.’ (Korinetia 1, 9:19-23) E tauturu ta tatou i ite i roto i te taviniraa ia tatou ia faatano i te parau. Maoti te turuiraa i nia ia Iehova e te maiti-maitai-raa i ta tatou mau taˈo e nehenehe ai tatou e faaohipa i ta Paulo aˈoraa: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.”—Kolosa 4:6.

19. E nafea te feia poro evanelia e tauturuhia ˈi e te varua moˈa?

19 E turai atoa te pororaa evanelia ia tatou ia turui i nia i te varua moˈa o te Atua. (Zekaria 4:6) Ei faahoˈiraa, e ite-papu-hia ta ˈna hotu, ‘te [aroha], te oaoa, te hau, te faaoromai, te [aau maitai], te maitai, te faaroo, te [mǎrû], te hitahita ore’ i roto i ta tatou taviniraa. (Galatia 5:22, 23; MN) E ohipa te reira i nia i ta tatou mau haaraa i nia i te taata, no te mea e tauturu te auraroraa i te aratairaa a te varua ia tatou ia faatupu i te here, ia oaoa e ia riro ei taata hau, ia faaoromai e ia riro ei taata aau maitai, ia faaite i te maitai e te faaroo, te mǎrû e te hitahita ore a poro ai tatou i te parau apî maitai.

20, 21. Eaha te tahi mau haamaitairaa e maitai ia haa noa ei feia poro evanelia?

20 Te tahi atu haamaitairaa ta tatou e ite ei feia poro evanelia, e mea aumauiui aˈe tatou. Ia faahiti te taata i to ratou fifi—te maˈi, te ereraa i te ohipa, te fifi utuafare—eita tatou e ohipa ei feia aˈo, e horoa râ tatou i te mau irava faaitoitoraa e tamahanahanaraa ia ratou. Te tapitapi ra tatou i te taata i haapourihia i te pae varua, o te hinaaro râ i te parau-tia. (Korinetia 2, 4:4) E auê ïa haamaitairaa ia tauturu i te pae varua i te feia “[aau farii e tano] no te ora mure ore”!—Ohipa 13:48; MN.

21 E tauturu te apiti-tamau-raa i te pororaa evanelia ia tatou ia tiatonu i te mau mea pae varua. (Luka 11:34) E faufaa-mau-hia tatou no te mea aita anaˈe e nehenehe tatou e vare i te mau faahemaraa o te nounou taoˈa tei matau-roa-hia i roto i teie ao. Ua aˈo te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17) E tauturu te haa-noa-raa ei feia poro evanelia ma te rave rahi i te ohipa a te Fatu ia tatou ia ore e hinaaro i te ao.—Korinetia 1, 15:58.

A haapue i te taoˈa i te raˈi

22, 23. (a) Teihea taoˈa ta te feia poro evanelia Kerisetiano e haapue? (b) E nafea te tumu parau i muri nei e tauturu mai ai?

22 E hopoi mai te pororaa i te Basileia ma te itoito rahi i te mau maitai mure ore. Ua faaite Iesu i te reira ia ˈna i parau e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai. Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.”—Mataio 6:19-21.

23 Ia haapue noa tatou i te taoˈa i te raˈi, ma te ite maite e aita ˈtu ta tatou e fanaˈoraa taa ê rahi aˈe, maori te tiaraa ˈtu no te Fatu e Arii ra o Iehova ei Ite no ˈna. (Isaia 43:10-12) A haapao ai tatou i ta tatou ohipa faauehia ei tavini a te Atua, hoê â paha to tatou manaˈo e to te hoê vahine Kerisetiano e 90 matahiti o tei parau no nia i ta ˈna taviniraa maoro i te Atua e: “Maoti teie mau mea atoa, te haamauruuru ra vau ia Iehova i te fariiraa ia ˈu i roto i ta ˈna taviniraa noa ˈtu ta ˈu mau hapa i teie mau matahiti atoa, e te pure uˈana ra vau e ia riro oia ei Metua î i te here no ˈu e a muri noa ˈtu.” Mai te peu e e poihere atoa tatou i to tatou taairaa e te Atua, e mea papu e e hinaaro tatou e rave faahope roa i te ohipa a te hoê poro evanelia. E tauturu mai te tumu parau i muri nei ia ite e nafea tatou e rave faahope roa ˈi i ta tatou taviniraa.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha tatou e rave ai i te ohipa a te hoê poro evanelia?

• Eaha ta outou e nehenehe e parau no nia i te ohipa a te feia poro evanelia i mutaa iho e i teie tau?

• No te aha tatou e poro ai i tera fare i tera fare?

• E nafea outou iho e faufaahia ˈi i te raveraa i te ohipa a te hoê poro evanelia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

E mau hoa oaoa no teie tau to tera feia poro evanelia mai ia Philipa e ta ˈna mau tamahine

[Hohoˈa i te api 12]

E nafea outou iho e faufaahia ˈi a poro ai outou i te parau apî maitai ia vetahi ê?