Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te Exodo

Manaˈo faufaa o te Exodo

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te Exodo

E FAATIARAA mau o te faaoraraa o te feia i “faahepo-rahi-hia.” (Exodo 1:13) E faatiaraa au atoa o te faraa mai o te hoê nunaa. Ma te anaanatae, te faahiti-atoa-hia ra te tahi mau semeio faahiahia roa, te pueraa ture maitai roa, e te hamaniraa o te sekene. Tera ïa to roto i te buka bibilia Exodo.

Papaihia e te peropheta Hebera ra o Mose, te faatia ra te Exodo i te mau mea i farereihia e te mau Iseraela 145 matahiti i te maoro, mai te poheraa o Iosepha i te matahiti 1657 H.T.T. e tae atu i te otiraa te sekene i te matahiti 1512 H.T.T. E ere noa râ i te tuatapaparaa. E tuhaa te reira o te parau, aore ra poroi, a te Atua na te huitaata. E parau ‘ora e te puai rahi.’ (Hebera 4:12) No reira, e auraa mau to te Exodo no tatou.

“UA FAAROO MAIRA TE ATUA I TO RATOU AUT”

(Exodo 1:1–4:31)

No te mea ua rahi oioi roa te huaai o Iakoba i Aiphiti, ua faaue Pharao e faatîtî ia ratou e e haapohe i te mau tamarii tamaroa Iseraela atoa. O Mose, te hoê aiû e 3 avaˈe, tei ora mai e tei faaamuhia e te tamahine a Pharao. Noa ˈtu e ua paari oia i roto i te utuafare o te arii, ua turu o Mose i te 40raa o to ˈna matahiti i to ˈna iho nunaa e ua haapohe i te hoê Aiphiti. (Ohipa 7:23, 24) Ua horo oia i Midiana. I reira to ˈna faaipoiporaa e oraraa ei tiai mamoe. I te hoê pu aihere e ama semeio noa ra, ua faaue Iehova ia Mose e hoˈi i Aiphiti e faaora i te mau Iseraela i te faatîtîraa. O to ˈna taeae Aarona tei faatoroahia ei auvaha no ˈna.

Uiraa bibilia pahonohia:

3:1—Eaha te huru o te tahuˈa ra o Ietero? I te tau patereareha, e tahuˈa te upoo utuafare no to ˈna utuafare. O Ietero te upoo patereareha o te opu Midiana. I te mea e e huaai to Midiana no Aberahama ia Ketura, ua matau paha ratou i te haamoriraa a Iehova.—Genese 25:1, 2.

4:11—Eaha te auraa e na Iehova ‘i faariro i te taata ei vava, turi, e matapo’? I te tahi taime, ua haamatapo e ua haavava Iehova i te taata, e ere râ o ˈna te tumu o te mau paruparu atoa o te tino. (Genese 19:11; Luka 1:20-22, 62-64) E faahopearaa te reira o te hara i tutuuhia mai. (Ioba 14:4; Roma 5:12) I te mea râ e te faatia ra te Atua i te reira, e nehenehe ïa oia e parau e na ˈna i “faariro” i te taata ei vava, turi, e matapo.

4:16—Mea nafea Mose i “mono” ai “i te Atua” ia Aarona? E tia o Mose no te Atua. Ua riro ïa o Mose ei “Atua” ia Aarona, o tei paraparau no Mose.

Haapiiraa no tatou:

1:7, 14. Ua turu Iehova i to ˈna nunaa i to ratou faaheporaahia i Aiphiti. Te turu atoa nei oia i to ˈna mau Ite no teie tau, ia farerei atoa ratou i te hamani-ino-raa uˈana.

1:17-21. E manaˈo mai Iehova “ia maitai” tatou.—Nehemia 13:31.

3:7-10. E haapao Iehova i te oto o to ˈna nunaa.

3:14. E faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau opuaraa. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e faatupu oia i ta tatou mau tiairaa niuhia i nia i te Bibilia.

4:10, 13. No te mea aita roa Mose i tiaturi e e maraa ia ˈna ia paraparau, ua taparuparu oia i te Atua e tono i te taata ê e paraparau ia Pharao noa ˈtu e ua haapapu te Atua e e turu oia ia ˈna. Ua faaohipa râ Iehova ia Mose e ua horoa ˈtu i te paari e te puai hinaarohia no te amo i ta ˈna hopoia. Eiaha tatou e manaˈonaˈo i to tatou paruparu, e tiaturi anaˈe râ ia Iehova e e rave maite anaˈe i ta tatou ohipa faauehia e poro e e haapii i te taata.—Mataio 24:14; 28:19, 20.

UA FAAORA TE MAU SEMEIO FAAHIAHIA ROA

(Exodo 5:1–15:21)

Ua tia ˈtu Mose e Aarona i mua ia Pharao, ma te ani e tuu i te mau Iseraela no te faatupu i te hoê oroa na Iehova i te medebara. Ma te ahaaha, ua patoi te arii Aiphiti. Ua faaohipa Iehova ia Mose no te faatupu i tera ati e tera ati. I muri aˈe noa i te ahururaa o te ati i tuu ai Pharao i te mau Iseraela. Aita râ i maoro, ua aˈuaˈu roa oia e ta ˈna nuu ia ratou. Ua vahi râ Iehova i te miti Uteute e ua faaora i to ˈna nunaa. Ua paremo te mau Aiphiti aˈuaˈu a hoˈi ai te miti i nia ia ratou.

Uiraa bibilia pahonohia:

6:3—Mea nafea Aberahama, Isaaka, e Iakoba i ore ai i ite i te iˈoa o te Atua? Ua faaohipa teie nau patereareha i te iˈoa o te Atua e ua fanaˈo i te mau parau fafau no ǒ mai ia Iehova ra. Aita râ ratou i ite aore ra i matau ia Iehova ei Atua o te faatupu i teie mau parau fafau.—Genese 12:1, 2; 15:7, 13-16; 26:24; 28:10-15.

7:1—Mea nafea to Mose riroraa ei ‘Atua ia Pharao’? Ua horoa te Atua i te puai e te mana ia Mose i nia ia Pharao. Aita ïa e faufaa ia riaria oia i taua arii ra.

7:22—Nohea mai ta te mau tahuˈa Aiphiti pape tei ore i riro ei toto? Ua rave paha ratou maa pape o te Nil hou teie ati. No ǒ atoa paha te pape inu i te mau apoo pape i ôhia i roto i te repo haumi na te hiti o te Nil.—Exodo 7:24.

8:26, 27—No te aha Mose i parau ai e ‘mea riaria na to Aiphiti’ te mau tusia a Iseraela? Ua rau te animara i haamorihia i Aiphiti. Ua faatia e ua haapapu atu â ïa to Mose faahitiraa i te mau tusia i ta ˈna aniraa onoono e tuu ia Iseraela ia haere e pûpû i te tusia na Iehova i te medebara.

12:29—O vai te mau matahiapo? O te mau tane anaˈe ïa. (Numera 3:40-51) Aita o Pharao, te hoê matahiapo, i haapohehia. E utuafare to ˈna iho. O te tamaiti matahiapo o te utuafare tei pohe i roto i te ahururaa o te ati, eiaha te upoo utuafare.

12:40—Eaha te maoro i parahi ai te mau Iseraela i Aiphiti? Na matahiti e 430 i faahitihia, o te roaraa ïa i parahi ai te mau tamarii Iseraela “i Aiphiti e i Kanaana.” (Bible de référence, nota i raro i te api) Ua haere Aberahama, e 75 matahiti, na roto ia Eupharate i te matahiti 1943 H.T.T. ia tae hoi oia i Kanaana. (Genese 12:4) Mai reira mai e tae atu i to Iakoba tomoraa i Aiphiti i te 130raa o to ˈna matahiti, e 215 ïa matahiti. (Genese 21:5; 25:26; 47:9) Te auraa ïa e i muri aˈe, ua parahi te mau Iseraela e 215 matahiti i te maoro i Aiphiti.

15:8—E pape toetoe paari anei te pape “putua” o te miti Uteute? Te auraa o te ihoparau Hebera tei hurihia ei “putua,” ua nainai mai ïa aore ra ua meumeu. I roto i te Ioba 10:10, te faahitihia ra tera parau no nia i te û i faaetaetahia. E ere ïa te pape putua i te pape toetoe paari. Ahiri e mea toetoe iho â te “mataˈi rahi no te hitia o te râ” i faahitihia i roto i te Exodo 14:21, a paari atu ai te pape, mea papu ïa e e faahitihia te toetoe puai roa ino. I te mea e aita e mea itea e tapea ra i te pape, mai te huru ra e ua putua te pape, ua paari, aore ra ua meumeu.

Haapiiraa no tatou:

7:14–12:30. Aita na ati ahuru i tupu noa mai tera. Ua tohuhia râ e ua tupu mai tei faaitehia. Te faaite maitai roa ra na ati ahuru i te mana o te Atua Poiete i nia i te pape, te marama o te mahana, te manumanu, te animara, e te taata! Te faaite atoa ra na ati e e nehenehe te Atua e maiti i te tairi i to ˈna mau enemi a paruru ai i to ˈna feia haamori.

11:2; 12:36. E haamaitai Iehova i to ˈna nunaa. E au ra e ua rave oia e ia haamauruuruhia te mau Iseraela no ta ratou ohipa i rave i Aiphiti. Ua tomo ratou i Aiphiti ei nunaa tiamâ, eiaha ei tîtî o te tamaˈi o te faahepohia.

14:30. E nehenehe tatou e tiaturi e e faaora Iehova i to ˈna feia haamori i te “ati rahi” i mua nei.—Mataio 24:20-22; Apokalupo 7:9, 14.

E FAANAHO IEHOVA I TE HOÊ NUNAA TEOTARATIA

(Exodo 15:22–40:38)

I te toru o te avaˈe i muri aˈe i to ratou oraraa mai Aiphiti mai, ua puhapa te mau Iseraela i raro i te mouˈa Sinai. I reira to ratou fanaˈoraa i na Ture Ahuru e te tahi atu mau ture, ôraa i roto i te hoê faufaa e o Iehova, e riroraa ei nunaa teotaratia. Ua faaea Mose e 40 mahana i nia i te mouˈa, e ua fanaˈo i te mau faaueraa no nia i te haamoriraa mau e te hamaniraa i to Iehova sekene, te hoê hiero afaifai. I taua taime ra, te hamani ra e te haamori ra te mau Iseraela i te hoê kafa auro. I to ˈna pouraa mai nia mai i te mouˈa, ua ite atu Mose i te kafa, riri roa aˈera oia, taora ihora i raro e parari roa ˈtura na pǎpǎ ofai ta te Atua i horoa ia ˈna ra. I muri aˈe i te faautuaraa ma te tano i te feia ohipa ino, ua hoˈi faahou atura oia i nia i te mouˈa e ua fanaˈo i te tahi atu pǎpǎ. I to Mose hoˈiraa ˈtu i haamata ˈi te hamaniraa o te sekene. I te hopea o te matahiti matamua i tiamâ ˈi Iseraela, ua oti teie sekene faahiahia e ta ˈna mau taihaa atoa i te hamanihia. Ua faaî atura Iehova i te sekene i to ˈna hanahana.

Uiraa bibilia pahonohia:

20:5—Eaha Iehova e ‘tahoo ai i te hara a te feia metua’ i nia i to muri aˈe ui? Ia riro te hoê taata ei taata paari, e haavahia oia ia au i to ˈna iho haerea e huru. I to te nunaa Iseraela râ raveraa i te haamoriraa idolo, ua faaruru ratou i te mau faahopearaa o te reira tau ui i te maoro. Ua faaruru atoa te mau Iseraela haapao maitai i te mea e mea fifi no ratou ia tapea i te hapa ore no te ohipa ino faaroo a te nunaa.

23:19; 34:26—Eaha te auraa o te faaueraa eiaha e tunu i te pinia puaaniho i te û o te maiaa? No te tahi pae, e peu etene te tunuraa i te pinia puaaniho (aore ra o te tahi atu animara) i te û o te maiaa ia topa te ûa. Hau atu â, i te mea e e maa te û o te maiaa na to ˈna fanauˈa, e ohipa aroha ore roa ïa ia tunu i to ˈna fanauˈa i te reira. Ua faaite teie ture i te nunaa o te Atua e e mea tia ia faahotu ratou i te aumihi.

23:20-23—O vai te melahi e faahitihia ra, e eaha te auraa e “tei ia ˈna” te iˈoa o Iehova? O Iesu paha teie melahi hou oia a riro ai ei taata. Ua faaohipahia oia no te aratai i te mau Iseraela i te Fenua tǎpǔhia. (Korinetia 1, 10:1-4) “Tei ia ˈna” te iˈoa o Iehova, oia hoi o Iesu te matamua e turu e e faaraa i te iˈoa o to ˈna Metua.

32:1-8, 25-35—No te aha Aarona i ore ai i faautuahia no te hamaniraa i te kafa auro? Aita Aarona i farii i te haamoriraa idolo. I muri aˈe, e au ra e ua amui oia i te mau ati Levi no te turu ia Iehova eiaha te feia i patoi ia Mose. I muri aˈe i te haapoheraahia te feia i hara, ua haamanaˈo Mose i te nunaa e ua hara rahi ratou, e tapao faaite ïa e ua aroha Iehova i te tahi atu atoa, e ia Aarona.

33:11, 20—Mea nafea to te Atua paraparauraa ia Mose ‘i mua i to ˈna mata’? Te faataa ra teie parau i te hoê aparauraa piri roa. Ua paraparau Mose e te tia o te Atua e ua parau roa ˈtu Iehova i te tahi mau mea ia ˈna na roto i taua tia ra. Aita râ Mose i ite mata ia Iehova, i te mea e ‘e ore roa te hoê taata e ora ia hiˈo i te Atua.’ Aita Iehova i paraparau roa ˈtu ia Mose. ‘Ua tuuhia mai te Ture na roto i te nanai melahi i te rima o te arai,’ ia au i te Galatia 3:19.

Haapiiraa no tatou:

15:25; 16:12. E aupuru Iehova i to ˈna nunaa.

18:21. Ia riro atoa te mau tane i maitihia no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa Kerisetiano, ei mau tane aravihi, e mǎtaˈu i te Atua, e nehenehe e tiaturihia, e te miimii ore.

20:1–23:33. O Iehova te Iriti ture hau ê. A auraro ai te mau Iseraela i ta ˈna mau ture, ua tia ia ratou ia haamori ia ˈna ma te naho e te oaoa. E faanahonahoraa teotaratia ta Iehova i teie mahana. E hopoi mai te tururaa i te reira i te oaoa e te panaˈonaˈo ore.

Auraa mau no tatou

Eaha ta te Exodo e faaite ra no nia ia Iehova? E Atua aupuru î i te here oia, e Faaora faaau ore, e e Faatupu i ta ˈna mau opuaraa. O ˈna te Atua o te faanahonahoraa teotaratia.

A rave ai outou i ta outou taioraa bibilia tahebedoma no te faaineine i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, aita e feaaraa e e putapû outou i ta outou e haapii i roto i te Exodo. Ia hiˈopoa outou i te tuhaa “Uiraa bibilia pahonohia,” e maramarama ˈtu â outou i te tahi mau irava. E faaite atu te mau tatararaa o te “Haapiiraa no tatou” e nafea outou e faufaahia ˈi i te taioraa bibilia o te hebedoma.

[Hohoˈa i te api 28]

Ua faaue Iehova i te taata haehaa ra o Mose e faaora i te mau Iseraela i te faatîtîraa

[Hohoˈa i te api 29]

Ua haapapu na ati ahuru e e mana to te Atua Poiete i nia i te pape, te marama o te mahana, te manumanu, te animara, e te taata

[Hohoˈa i te api 30]

Na roto ia Mose, ua faanaho Iehova i te mau Iseraela ei nunaa teotaratia