Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tatararaa o te puaa taehae e to ˈna tapao

Tatararaa o te puaa taehae e to ˈna tapao

Tatararaa o te puaa taehae e to ˈna tapao

MEA au anei na outou e tatara i te hoê piri? E imi ïa outou i te mau tapao o te tauturu ia outou i te tatara ˈtu. I roto i ta ˈna Parau faauruahia, te horoa ra te Atua i te tahi mau tapao hinaarohia no nia i te numera 666, te iˈoa, aore ra tapao, o te puaa taehae o te Apokalupo pene 13.

I roto i teie tumu parau, e ite tatou e maha ravea matamua, aore ra tapao faufaa roa, o te haaferuri e o te faaite i te auraa o te tapao o te puaa. Oia ïa, (1) e nafea te mau iˈoa bibilia e maitihia ˈi i te tahi taime, (2) eaha te puaa taehae, (3) eaha te tatararaa e ‘e auraa taata te numera’ 666 e (4) eaha te auraa o te numera 6 e no te aha i papaihia ˈi e toru taime, oia hoi 600 e 60 e 6, aore ra 666.—Apokalupo 13:18.

Iˈoa bibilia—e ere noa i te titeti

E pinepine, e auraa taa ê to te mau iˈoa bibilia, mai te peu iho â râ e na te Atua i mairi. Ei hiˈoraa, ua taui te Atua i te iˈoa o te patereareha ra o Aberama ei Aberahama, te auraa “Metua o te hoê nahoa taata,” no te mea e riro o Aberama ei metua o te mau nunaa. (Genese 17:5) Ua parau te Atua ia Iosepha e ia Maria ia mairi i te tamarii ta Maria e fanau mai i te iˈoa o Iesu, te auraa “E faaoraraa o Iehova.” (Mataio 1:21; Luka 1:31) Ia au i taua iˈoa auraa taa ê ra, ua rave Iehova e ia nehenehe tatou e ora maoti ta Iesu taviniraa e to ˈna pohe tusia.—Ioane 3:16.

No reira, e mea tia ia faataipe te iˈoa 666 no ǒ mai i te Atua ra, i ta te Atua e hiˈo ra ei huru taa maitai o te puaa. Parau mau, no te taa i taua mau huru ra, e mea hinaarohia ia ite tatou eaha tera puaa e ta ˈna mau ohipa.

Ua itehia o vai te puaa

Te haamaramarama rahi nei te buka bibilia a Daniela i te auraa o te mau puaa taipe. Te faataa maitai ra te pene 7 e ‘maha mea ora rarahi’—te liona, te daba, te nemera, e te mea ora e niho rahi auri to ˈna. (Daniela 7:2-7) Te parau maira Daniela e te faahohoˈa ra teie mau mea ora, aore ra puaa, i te mau “basileia” poritita, aore ra arii, e faatere ra te tahi i muri i te tahi i te mau hau emepera rarahi.—Daniela 7:17, 23.

No nia i te puaa o te Apokalupo 13:1, 2, te faaite ra te hoê faatoro bibilia (The Interpreter’s Dictionary of the Bible) e “tei [ia ˈna] te mau huru atoa o na puaa e maha o te orama a Daniela . . . No reira, te faahohoˈa ra te puaa matamua [o te Apokalupo] i te mau puai amui o te mau faatereraa poritita atoa e patoi ra i te Atua i te ao nei.” Te haapapuhia ra teie parau e te Apokalupo 13:7, e na ô ra no nia i te puaa e: “E mana tei ho-mai-hia mai no ˈna i te mau opu atoa, e i te mau reo atoa, e i te mau fenua atoa.” *

No te aha te Bibilia e faaohipa ˈi i te puaa ei taipe o te faatereraa taata? No e piti aˈe tumu. A tahi, no te tuatapaparaa haamaniiraa toto e au i te animara o te mau faatereraa i te roaraa o te mau senekele. Ua papai na feia tuatapapa o Will raua o Ariel Durant e: “O te tamaˈi te hoê o te mau tupuraa tamau o te tuatapaparaa, e aita te reira i mau i te taˈere aore ra i te faatereraa manahune.” Oia mau, ‘ua faatere te taata i te taata e ia ino atu’! (Koheleta 8:9, MN) A piti, ‘ua horoa te teni o Satani i to ˈna iho puai, e to ˈna iho terono, e te mana rahi no te puaa.’ (Apokalupo 12:9; 13:2) No reira, na te Diabolo i hamani i te faatereraa taata, o te faaite ra i to ˈna huru animara e au i te teni.—Ioane 8:44; Ephesia 6:12.

E ere râ i te auraa e te faateretere roa ra Satani i te feia mana toroa atoa. Inaha, i roto i te hoê auraa, e “tavini” te mau faatereraa taata “no te Atua,” o te faanaho i te totaiete taata, aita anaˈe e nane ïa te oraraa. E ua paruru te tahi feia faatere i te mau tiaraa mana o te taata, tae noa ˈtu i te tiaraa e rave i te haamoriraa mau—te hoê mea eita Satani e hinaaro. (Roma 13:3, 4; Ezera 7:11-27; Ohipa 13:7) No te mana râ o te Diabolo, aita hoê aˈe taata aore ra faanahonahoraa taata i tia ia hopoi mai i te hau e te panaˈonaˈo ore mure ore na te taata. *Ioane 12:31.

‘E numera taata’

Te toru o te tapao e faataa ra i te auraa o te 666, oia ïa e parauhia ‘e auraa taata te numera,’ aore ra ia au i te V.C.J.S. ‘e numera taata.’ Eita e tia ia parau e e taata teie e faahitihia ra, no te mea e mana to Satani, eiaha te taata, i nia i te puaa. (Luka 4:5, 6; Ioane 1, 5:19; Apokalupo 13:2, 18) I te mea râ e ‘e numera,’ aore ra tapao, “taata” to te puaa, te auraa ïa e e huru taata to ˈna, e ere i te varua aore ra i te demoni, e te faaite ra oia i te tahi mau huru o te taata. Teihea mau huru? Te pahono ra te Bibilia e: ‘Ua rave paatoa te taata i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.’ (Roma 3:23) Te faaite ra ïa te ‘numera taata’ o te puaa e e huru tupuraa taata faahaehaahia to te mau faatereraa, te tapao hoi o te hara e te huru tia ore.

Te haapapu ra te tuatapaparaa i te reira. “Ua ore atura te mau taˈere atoa i vai na,” ta te papai parau tahito a te Hau Marite o Henry Kissinger ïa i parau. “E faatiaraa te tuatapaparaa i te mau tutavaraa aita i manuïa, i te mau tiairaa aita i tupu . . . Ia farii ïa te taata tuatapapa i te ati eita e nehenehe e ape e tia ˈi.” Te haapapu ra te manaˈo huna ore o Kissinger i teie parau mau bibilia tumu: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

Ua ite tatou i teie nei eaha te puaa e eaha to te Atua manaˈo ia ˈna, e nehenehe ïa tatou e hiˈopoa i te tuhaa hopea o ta tatou piri—te numera ono e no te aha i papaihia ˈi e toru taime—oia hoi 666, aore ra 600 e 60 e 6.

E ono papaihia e toru taime—no te aha?

I roto i te mau Papai, e auraa taipe to te tahi mau numera. A hiˈo na i te numera hitu, e taipe ïa o te hoê mea hope, aore ra tia roa, i te aro o te Atua. Ei hiˈoraa, e hitu “mahana,” aore ra tau roa, na hebedoma poieteraa a te Atua, i reira oia i faatupu roa ˈi i ta ˈna opuaraa poiete no te fenua. (Genese 1:3–2:3) E au te mau “parau” a te Atua i te ario tei “tataihituhia te tamâraa,” ua mâ roa ïa. (Salamo 12:6; Maseli 30:5, 6) Ua parauhia i te lepera o Naamana e hopu e hitu taime i Ioridana e ua ora roa ˈtura oia.—Te mau arii 2, 5:10, 14.

Tei raro mai te ono i te hitu. E ere anei i te taipe tano no te hoê mea tia ore, aore ra ino, i te aro o te Atua? Oia mau! (Paraleipomeno 1, 20:6, 7) E te haamahitihiti maitai ra te papairaa e toru ono, 666, i taua huru tia ore ra. E tano ïa teie manaˈo e te mea ra ‘e numera taata’ te 666, mai ta tatou i ite ê na. No reira, te faaite anaˈe ra te tuatapaparaa o te puaa, to ˈna ‘numera taata,’ e te numera 666 iho, i te hoê faaotiraa papu roa—te paruparu e te manuïa ore iti rahi i te aro o Iehova.

Te haamanaˈo maira te faataaraa o te mau paruparu o te puaa i tei parauhia no nia ia Belesazara, arii o Babulonia no tahito ra. Na roto ia Daniela, ua na ô Iehova i taua arii ra e: “Ua faitohia oe i te faito, e aita i tia.” I taua noa rui ra i haapohehia ˈi Belesazara e i haruhia ˈi te Hau emepera puai Babulonia. (Daniela 5:27, 30) Oia atoa, ia haava te Atua i te puaa poritita e te feia tei ia ratou ra to ˈna tapao, e mou ïa taua puaa ra e te feia e turu ra ia ˈna. I reira râ, e faaore te Atua eiaha noa hoê faanahoraa poritita, i te mau faatereraa taata atoa râ. (Daniela 2:44; Apokalupo 19:19, 20) E mea faufaa roa ïa ia ape i te tapao pohe o te puaa!

Ua tatarahia te tapao

I muri iti noa ˈˈe i te faaiteraa mai i te numera 666, te faahiti ra te Apokalupo 144 000 pǐpǐ a te Arenio ra o Iesu Mesia, ma to ˈna iˈoa e te iˈoa o to ˈna Metua ra o Iehova i papaihia i nia i to ratou rae. E tapao teie na iˈoa ia ratou ei mau taata no Iehova e no ta ˈna Tamaiti, ta ratou i faaite haere ma te oaoa rahi. Oia atoa, te faaite haere nei te feia tei ia ratou ra te tapao o te puaa, i to ratou auraro i te puaa. No reira, e faataa te tapao i papaihia i nia i te rima atau aore ra te rae o te hoê taata, ei auraa parau, e te turu ra e te faatura ra oia i te mau faanahoraa poritita o te ao e au i te puaa. E horoa te feia i tapaohia i ta te Atua ia “Kaisara” ra. (Luka 20:25; Apokalupo 13:4, 8; 14:1) E nafea? Ma te faahanahana i te hau poritita, to ˈna mau taipe, e ta ˈna mau nuu, ta ratou e manaˈo ra e e hopoi mai i te tiaturiraa e te ora. Te faahua haamori noa ra ratou i te Atua mau.

Te aˈo mai ra hoi te Bibilia e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora. Te reva nei hoi to ˈna varua, te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” (Salamo 146:3, 4) Aita te feia e pee ra i teie aˈoraa paari e inoino nei ia ore te mau faatereraa e tapea i ta ratou mau parau fafau aore ra ia ere te mau aratai mana rahi i to ratou tiaraa.—Maseli 1:33.

E ere i te auraa e aita te mau Kerisetiano mau e tâuˈa ra i te mau fifi o te huitaata. Te faaite haere nei râ ratou i te faatereraa hoê roa o te faaafaro i te mau fifi o te huitaata—te Basileia o te Atua, ta ratou e tia ˈtu ra.—Mataio 24:14.

O te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa o te huitaata

A vai ai oia i te fenua nei, o te Basileia o te Atua te manaˈo tumu o te pororaa a Iesu. (Luka 4:43) I roto i ta ˈna hohoˈa pure, e parauhia i te tahi taime te pure a te Fatu, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tae mai taua Basileia ra e ia tupu te hinaaro o te Atua i te fenua nei. (Mataio 6:9, 10) E faatere taua Basileia ra i te fenua taatoa, eiaha mai te hoê oire pu mai i te fenua nei, mai te raˈi mai râ. No reira Iesu i parau ai “te basileia o te [raˈi].”—Mataio 11:12; MN.

O vai hoi te Arii e tano roa no taua Basileia maori o Iesu Mesia, tei pohe no to ˈna mau taata no a muri aˈe? (Isaia 9:6, 7; Ioane 3:16) E fatata teie Arii tia roa, te hoê ihotaata varua puai i teie nei, i te huri i te puaa, to ˈna mau arii, e ta ˈna mau nuu i roto i “te roto auahi e te gopheri e amâ noa ra,” te taipe hoi o te haamou-roa-raa. Aita râ i oti. E haamou atoa Iesu ia Satani, te hoê mea aita hoê aˈe taata e tia ia rave.—Apokalupo 11:15; 19:16, 19-21; 20:2, 10.

E hopoi mai te Basileia o te Atua i te hau na to ˈna mau taata auraro atoa. (Salamo 37:11, 29; 46:8, 9) E mou atoa te oto, te mauiui, e te pohe. Auê ïa tiaturiraa oaoa roa no te feia e ape noa ra i te tapao o te puaa!—Apokalupo 21:3, 4.

[Nota i raro i te api]

^ Ei faahohonuraa i tera mau irava, a hiˈo i te pene 28 o te buka Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Noa ˈtu e e au pinepine te faatereraa taata i te puaa, e auraro te mau Kerisetiano mau i “te feia mana toroa” e faatere ra, mai ta te Bibilia e titau ra. (Roma 13:1) Ia faaue râ tera mau faatereraa ia ratou ia ofati i te ture a te Atua, ‘o te Atua [ei upoo faatere] ta ratou e faaroo eiaha te taata.’—Ohipa 5:29; MN.

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

Tapao o te auraa o te 666

1. E faaite pinepine te mau iˈoa bibilia i te tahi mea no nia i te huru aore ra te oraraa o te taata, mai ia Aberahama, Iesu, e e rave rahi atu â. Oia atoa, te faataipe ra te iˈoa numera o te puaa i to ˈna huru.

2. I roto i te buka bibilia a Daniela, te faataipe ra te mau puaa rau i tera e tera mau basileia, aore ra hau emepera, a te taata. Te faataipe ra te puaa tuhaa rau o te Apokalupo 13:1, 2 i te faanahoraa poritita o te ao nei, tei horoahia te mana e te faatereraa e Satani.

3. I te mea e ‘e auraa taata te numera,’ aore ra ‘e numera taata,’ to te puaa, e huru taata ïa to ˈna, e ere i te demoni. Te faaite ra ïa te reira i te mau huru paruparu o te taata no ǒ mai i te hara e te huru tia ore.

4. I te aro o te Atua, te faataa ra te numera ono i raro mai i te hitu, te numera bibilia hope, aore ra tia roa, i te huru tia ore. Te haapapu ra te tapao 666 i taua paruparu ra ma te papai i te numera e toru taime.

[Hohoˈa i te api 6]

Aita te faatereraa taata i manuïa, tei faataipe-maitai-hia e te numera 666

[Faaiteraa i te tumu]

Tamarii pararai: UNITED NATIONS/Hohoˈa a F. GRIFFING

[Hohoˈa i te api 7]

E faatere o Iesu Mesia ma te tia roa i te fenua