Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Feia apî, te faaineine ra anei outou i to outou a muri aˈe?

Feia apî, te faaineine ra anei outou i to outou a muri aˈe?

Feia apî, te faaineine ra anei outou i to outou a muri aˈe?

“Ua ite . . . au i te opua ta ˈu i opua ia outou nei, . . . e opuaraa hau ïa, e ere i to te ino; ia horoa ˈtu vau i [te hoê oraraa no a muri aˈe e te hoê tiaturiraa].”—IEREMIA 29:11; MN.

1, 2. Eaha te mau manaˈo rau no nia i te mau matahiti o te apîraa?

 E MANAˈO te rahiraa o te taata paari i te apîraa ei taime faahiahia o te oraraa. E haamanaˈo ratou i to ratou itoito e to ratou anaanatae i to ratou apîraa. E manaˈo ratou ma te au i te hoê tau i iti rii aˈe ai ta ratou mau hopoia, te hoê tau i fanaˈo ai ratou e rave rahi faaanaanataeraa e to mua ia ratou te mau ravea o te oraraa taatoa.

2 E manaˈo taa ê paha to te feia apî i rotopu ia outou. E faaû paha outou i te mau fifi o te tauiraa o te apîraa i te mau pae aau e tino. I te fare haapiiraa, e faaû paha outou i te faaheporaa puai a te mau hoa. E tutava puai paha outou i te patoi i te rave-hua-raa i te raau taero, te ava, e te morare ore. E faaû atoa e rave rahi o outou i te tumu parau o te tiaraa amui ore aore ra te tahi atu i taaihia i to outou faaroo. Oia, e nehenehe te apîraa e riro ei tau fifi, e tau ravea râ te reira. Teie te uiraa, E nafea outou e faaohipa ˈi i tera mau ravea?

A oaoa i to outou apîraa

3. Eaha ta Solomona aˈoraa e faaararaa i te feia apî?

3 E parau te taata paari ia outou e eita te apîraa e vai maoro, e ua tano ratou. I roto noa tau matahiti, e mairi to outou apîraa. A oaoa ïa a apî noa ˈi outou! Tera ta te arii Solomona aˈoraa, o tei papai e: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa na; oia â ïa, e haere noa oe na te mau eˈa, na to oe ihora aau, e titau hoi oe i ta to mata e hinaaro ra.” Ua faaara râ Solomona i te feia apî e: “E faataa ê atu i te mea e peapea ˈi to aau, e faataa ê atu hoi i te mea e viivii ai to tino.” Ua na ô â oia e: “Te tamarii-rii-raa ra . . . e te apîraa, e mea mau ore ïa.”—Koheleta 11:9, 10.

4, 5. No te aha e mea paari ai no te mau taurearea ia faaineine i to ratou oraraa no a muri aˈe? A horoa i te hoê hiˈoraa.

4 Te taa ra anei ia outou te auraa o ta Solomona parau? Ei hiˈoraa, a feruri na i te hoê taurearea o te fatu i te hoê ô faufaa rahi, peneiaˈe te hoê tufaa moni. E nahea oia i te reira? E nehenehe oia e haamâuˈa pauroa ˈtu ia oaoa oia—mai te tamaiti haamâuˈa faufaa o te parabole a Iesu. (Luka 15:11-23) Eaha râ te tupu ia pau te moni? Papu maitai, e tatarahapa oia e mea feruri ore roa oia! I te tahi aˈe pae, a feruri na e e faaohipa oia i te ô no te faaineine i to ˈna oraraa no a muri aˈe, peneiaˈe te faaohiparaa i te rahiraa o te moni ma te paari. I te pae hopea, ia apî oia i ta ˈna faaohiparaa moni, e manaˈo anei outou e e tatarahapa oia i to ˈna oreraa e haamâuˈa pauroa i ta ˈna moni ia oaoa oia i to ˈna apîraa? Eita roa ïa!

5 A manaˈo i to outou mau matahiti apîraa mai te hoê ô a te Atua. E nafea outou e faaohipa ˈi i te reira? E nehenehe outou e haamâuˈa i tera itoito e tera anaanatae atoa no te faatiatia ia outou iho, a faaanaanatae noa ˈi outou ma te faanaho ore i to outou oraraa no a muri aˈe. Ia na reira outou, e riro ‘to outou tamarii-rii-raa e apîraa ei mea mau ore.’ Mea maitai aˈe ia faaohipa i to outou apîraa no te faaineine i to outou oraraa no a muri aˈe!

6. (a) Eaha te aˈoraa a Solomona o te aratai i te feia apî? (b) Eaha ta Iehova e hinaaro e rave no te mau taurearea, e e nafea te hoê taurearea e faufaahia ˈi i te reira?

6 Ua faahiti Solomona i te hoê faaueraa tumu e tauturu ia outou ia faaohipa i to outou mau matahiti apîraa ma te paari. Ua na ô oia e: “E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa.” (Koheleta 12:1) Tera te ravea e manuïa ˈi—e faaroo ia Iehova e e rave i to ˈna hinaaro. Ua parau Iehova i te mau Iseraela no tahito ra i ta ˈna i hinaaro e rave no ratou e: “Ua ite . . . au i te opua ta ˈu i opua ia outou nei, . . . e opuaraa hau ïa, e ere i to te ino; ia horoa ˈtu vau i [te hoê oraraa no a muri aˈe e te hoê tiaturiraa].” (Ieremia 29:11; MN) E hinaaro atoa Iehova e horoa na outou i “te hoê oraraa no a muri aˈe e te hoê tiaturiraa.” Ia haamanaˈo outou ia ˈna i roto i ta outou mau ohipa, to outou mau manaˈo, e ta outou mau faaotiraa, e tupu tera oraraa no a muri aˈe e tera tiaturiraa.—Apokalupo 7:16, 17; 21:3, 4.

“E haafatata ˈtu i te Atua”

7, 8. E nafea te hoê taurearea e haafatata ˈtu ai i te Atua?

7 Ua faaitoito Iakobo ia tatou ia haamanaˈo ia Iehova ia ˈna i aˈo mai e: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.” (Iakobo 4:8) O Iehova te Atua Poiete, te Arii o te raˈi, o te au te mau haamoriraa e arueraa atoa. (Apokalupo 4:11) Ia haafatata ˈtu râ tatou ia ˈna, na ˈna e haafatata mai ia tatou. Eita anei teie anaanatae î i te here e haamahanahana i to outou aau?—Mataio 22:37.

8 E haafatata ˈtu tatou ia Iehova na roto i te tahi mau ravea. Ei hiˈoraa, te na ô ra te aposetolo Paulo e: “E tamau maite i te pure, e faaitoito i te reira ma te haamaitai i te Atua.” (Kolosa 4:2) Oia hoi, a haamatau i te pure. Eiaha e parau noa amene i muri aˈe i te pureraa to outou papa aore ra te hoê hoa Kerisetiano i roto i te amuiraa no outou. Ua haamahorahora aˈena anei outou i to outou aau ia Iehova e ua parau ia ˈna eaha to outou manaˈo, to outou mǎtaˈu, to outou fifi? Ua parau aˈena anei outou ia ˈna i te mau mea ta outou e haama i te tauaparau e te tahi taata? E hopoi mai te pure haavare ore i te hau. (Philipi 4:6, 7) E tauturu te reira ia tatou ia haafatata ˈtu ia Iehova e ia ite e te haafatata maira oia ia tatou.

9. E nafea te hoê taata apî e faaroo ai ia Iehova?

9 E ite tatou i te tahi atu â ravea e haafatata ˈtu ai ia Iehova i roto i teie mau parau faauruahia: “E faaroo i te parau, e farii i te aˈo, ia paari oe ia tae i to oe ra hopea.” (Maseli 19:20) Oia, ia faaroo outou ia Iehova e ia auraro outou ia ˈna, te faaineine ra outou i to outou oraraa no a muri aˈe. E nafea outou e faaite ai e te faaroo ra outou ia Iehova? Mea papu e e haere tamau outou i te mau putuputuraa Kerisetiano e e faaroo i te mau tuhaa o te porotarama. “E faatura” atoa outou ‘i to outou metua tane e to outou metua vahine’ ia apiti outou i te haapiiraa bibilia utuafare. (Ephesia 6:1, 2; Hebera 10:24, 25) Mea maitai ïa. Hau atu â râ, ‘te faaherehere maite’ ra anei outou “i te taime” no te faaineine i te mau putuputuraa, no te taio tamau i te Bibilia, no te rave i te maimiraa? Te tutava ra anei outou i te faaohipa i ta outou e taio ra, ia haere outou mai ‘ta te taata ite’? (Ephesia 5:15-17; Salamo 1:1-3) Ia na reira outou, te haafatata ˈtu nei outou ia Iehova.

10, 11. Eaha te mau maitai rahi ta te mau taurearea e fanaˈo ia faaroo ratou ia Iehova?

10 I roto i te mau parau matamua o te buka Maseli, te faataa ra te taata papai i faauruahia i te fa a tera buka bibilia. Teie ta ˈna e parau ra, “ia ite i te paari e te aˈo; ei faaite i te parau haapao maitai; ia riro te aˈo maitai ra ei mea faaroohia; ei faaite i te parau-tia, e te au maitai, e te hapa ore; ia noaa te haapaoraa i te taata maua; e te taata apî ra ia noaa te ite e te haapao maitai.” (Maseli 1:1-4) No reira, a taio ai outou e a faaohipa ˈi i te mau parau o te Maseli—tae noa ˈtu i te toea o te Bibilia—e atuatu outou i te parau-tia e te hapa ore, e e oaoa Iehova ia haafatata ˈtu outou ia ˈna. (Salamo 15:1-5) E rahi noa ˈtu â outou i te atuatu i te au maitai, te haapaoraa, te ite e te haapao maitai, e rave outou i te mau faaotiraa maitai aˈe.

11 Mea tano ore anei ia titau i te hoê taurearea ia na reira i te ohipa ma te paari? Eita, te na reira ra hoi e rave rahi Kerisetiano apî. Ei faahopearaa, e faatura vetahi ê ia ratou e ‘eita e vahavaha i to ratou apîraa.’ (Timoteo 1, 4:12) Ua tano to ratou mau metua i te teoteoraa ia ratou, e te parau ra Iehova e te faaoaoa ra ratou i to ˈna aau. (Maseli 27:11) Noa ˈtu e e mea apî ratou, e nehenehe ratou e tiaturi e no ratou teie mau parau faauruahia: “A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata.”—Salamo 37:37.

A rave i te mau maitiraa maitai

12. Eaha hoê o na maitiraa faufaa ta te mau taurearea e rave, e no te aha e mau faahopearaa maoro to tera maitiraa?

12 E tau te apîraa no te rave i te mau maitiraa, e mau faahopearaa mure ore to te tahi pae. E ohipa te tahi mau maitiraa ta outou e rave i nia ia outou ehia matahiti i te maoro. No roto mai te hoê oraraa manuïa e te oaoa i te mau maitiraa paari. E nehenehe te mau maitiraa paari ore e faaino i te hoê oraraa taatoa. E ite mai tatou e e parau mau te reira no nia e piti maitiraa ta outou e rave. A tahi: O vai ta outou e maiti i te amuimui atu? No te aha mea faufaa ˈi? Te na ô ra hoi te maseli faauruahia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Oia hoi, e riro tatou mai te feia ta tatou e amuimui atu ei faahopearaa—ei taata paari aore ra maamaa. Teihea huru taata ta outou e au i te riro?

13, 14. (a) Hau atu â i te farerei-tino-raa ˈtu i te taata, eaha atoa te amuimuiraa? (b) Eaha te hape e mea tia ˈi ia ape te mau taurearea?

13 Ia manaˈo outou i te amuimuiraa, e manaˈo paha outou i te amuimui i te taata. Te reira mau, e ere râ te reira anaˈe. Ia mataitai outou i te hoê porotarama afata teata, ia faaroo i te upaupa, ia taio i te hoê buka, ia haere e mataitai i te hoê hohoˈa teata, aore ra ia faaohipa i te tahi mau ravea i nia i te Internet, te amuimui nei outou. Mai te peu e e faatietie tera amuimuiraa i te mau hinaaro haavî uˈana e te morare ore aore ra e faaitoito i te rave-hua-raa i te raau taero, te inu-hua-raa aore ra te tahi atu mea aita e tuati ra i te mau faaueraa tumu bibilia, te amuimui nei â outou i “te maamaa,” o te ohipa ra mai te huru ra e aita o Iehova.—Salamo 14:1.

14 Peneiaˈe te manaˈo ra outou e i te mea e te haere ra outou i te mau putuputuraa Kerisetiano e te ohipa noa ra outou e te amuiraa, e mea navai outou i te puai i te faaû atu i te hoê hohoˈa haavî uˈana aore ra te hoê pehe CD navenave e mea huru ê râ te mau parau. Peneiaˈe te manaˈo ra outou e e ere i te mea ino te mau faahopearaa ia hiˈo poto noa ˈtu outou i te hoê afata Web hohoˈa faufau i nia i te Internet. Te parau ra te aposetolo Paulo ia outou e te hape ra outou! Te na ô ra oia e: “E ino te [peu faufaa] i te amuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33; MN) Te vahi peapea, ua ino te mau peu maitatai a te mau Kerisetiano apî o te manuïa i te mau amuimuiraa paari ore. Ia faaoti papu ïa outou e ape i tera mau amuimuiraa. Ia na reira outou, e pee outou i ta Paulo aˈoraa: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—Roma 12:2.

15. Eaha te maitiraa piti ta te mau taurearea e rave, e eaha te mau faaheporaa ta ratou e faaruru i te tahi mau taime i roto i teie tuhaa?

15 Teie te maitiraa piti ta outou e faaû. E tae mai te taime e faaoti ai outou eaha ta outou e hinaaro e rave ia oti ta outou tau haapiiraa. Mai te peu e te faaea ra outou i te hoê fenua mea fifi ia itea te ohipa, e faahepohia paha outou ia farii oioi i te hoê ohipa maitai roa ˈˈe. Mai te peu e te faaea ra outou i te hoê fenua ruperupe, mea rahi paha ïa te maitiraa, mea anaanatae roa te tahi pae. Ma te anaanatae mau i to outou maitai, e faaitoito paha ta outou mau orometua haapii e to outou mau metua ia outou ia tapi i te hoê ohipa e pûpû i te panoonoo ore i te pae moni, peneiaˈe i te pae materia atoa. Teie râ, e taotia roa paha te haamataroraa no taua ohipa ra i te taime ta outou e nehenehe e horoa no te tavini ia Iehova.

16, 17. A faataa na e nafea te mau irava rau e nehenehe ai e tauturu i te hoê taurearea ia vai faito noa te manaˈo no nia i te ohipa.

16 A haamanaˈo i te hiˈo i te Bibilia hou a faaoti atu ai. Te faaitoito maira te Bibilia ia rave i te ohipa ia nehenehe tatou e turu ia tatou iho. (Tesalonia 2, 3:10-12) Teie râ, ua taaihia i te tahi atu mau mea. Te faaitoito ra matou ia outou ia taio i te mau irava i muri nei e ia feruri e nafea te reira e nehenehe ai e tauturu i te hoê taurearea ia vai faito noa ia maiti oia i te hoê ohipa: Maseli 30:8, 9; Koheleta 7:11, 12; Mataio 6:33; Korinetia 1, 7:31; Timoteo 1, 6:9, 10. I muri aˈe i te taioraa i taua mau irava ra, te ite ra anei outou eaha to Iehova manaˈo i te reira?

17 Eiaha roa ˈtu te ohipa a te ao e riro ei mea faufaa aˈe i ta tatou taviniraa ia Iehova. Mai te peu e e nehenehe outou e faaaravihi ia outou no te hoê ohipa au noa ma te hoê anaˈe haapiiraa teitei, mea maitai ïa. Mai te peu e e hinaaro outou i te tahi mau haamataroraa hau i muri aˈe i te haapiiraa teitei, a tauaparau e to outou mau metua. Eiaha roa ˈtu râ e haamoe i “te mau mea i hau i te maitai”—te mau mea pae varua. (Philipi 1:9, 10) Eiaha e hape mai ia Baruka, te papai parau a Ieremia. Ua ere oia i te mauruuru no ta ˈna fanaˈoraa taa ê o te taviniraa e ua ‘imi i te maitai rahi na ˈna iho.’ (Ieremia 45:5) Ua moe ia ˈna no te hoê taime e aore ‘e maitai rahi’ i roto i teie ao e haafatata ˈtu â ia ˈna ia Iehova aore ra e tauturu ia ˈna ia ora ˈtu i te haamouraa o Ierusalema. Hoê â atoa no tatou i teie tau.

A haafaufaa i te mau mea pae varua

18, 19. (a) Te faaruru nei te rahiraa o to outou feia tapiri i te aha, e eaha to outou manaˈo ia ratou? (b) No te aha e rave rahi e ore ai e manaˈo e te poia ra ratou i te pae varua?

18 Ua mataitai aˈena anei outou i te mau hohoˈa i roto i te mau vea o te mau tamarii i te mau fenua e roohia ra i te oˈe? Mai te peu e e, ua aroha mau outou ia ratou. Te aroha atoa ra anei outou i te taata i to outou vahi faaearaa? Eaha hoi e tia ˈi? No te mea te pohe atoa nei te rahiraa o ratou i te poia. Te faaruru nei ratou i te oˈe i tohuhia e Amosa: “Te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.”—Amosa 8:11.

19 E parau mau e aita te rahiraa o te feia e faaruru ra i teie pohe poia pae varua i “ite i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Aita e rave rahi e manaˈo ra e te poia ra ratou i te pae varua. E nehenehe atoa te tahi pae e manaˈo e te tamaa maitai ra ratou. Teie râ, mai te peu e tera iho â, no te mea ïa te amu nei ratou i te “paari” faufaa ore “o teie nei ao,” mai te nounou taoˈa, te maimiraa a te mau aivanaa, te mau manaˈo no nia i te morare, e te tahi atu mau mea. Te manaˈo ra te tahi pae e ua oti to te mau haapiiraa bibilia tau i te “paari” no teie tau. Teie râ, “aore . . . to te ao i ite i te Atua i to ˈna iho paari.” Eita te paari o te ao e tauturu ia outou ia haafatata ˈtu i te Atua. “E mea maamaa” noa râ “i te Atua.”—Korinetia 1, 1:20, 21; 3:19.

20. No te aha e ere ai i te mea tano ia hinaaro e pee i te feia aita e haamori ra ia Iehova?

20 Ia mataitai outou i tera mau hohoˈa o te mau tamarii e poia ra, e hinaaro anei outou e riro mai ia ratou? Eita ïa! Teie râ, te faaite ra te tahi feia apî i roto i te mau utuafare Kerisetiano i te hinaaro e riro mai te feia e pohe ra i te poia pae varua e haaati ra ia ratou. Peneiaˈe te manaˈo ra tera mau taurearea e mea tapitapi ore te feia apî i roto i te ao e te oaoa nei i te oraraa. Ua moe ia ratou e ua atea ê taua feia apî ra ia Iehova. (Ephesia 4:17, 18) Ua moe atoa ia ratou te mau faahopearaa iino o te pohe poia pae varua. Te tahi o te reira, o te mau hapûraa hinaaro-ore-hia ïa e te mau faahopearaa i te mau pae tino e aau o te morare ore, te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa, e te rave-hua-raa i te raau taero. E faaitoito te pohe poia pae varua i te feruriraa orure hau, te tiaturi ore, e te ereraa i te aratairaa i roto i te oraraa.

21. E nafea tatou e nehenehe ai e paruru ia tatou i te peeraa i te mau haerea iino o te feia aita e haamori ra ia Iehova?

21 No reira, mai te peu e tei te fare haapiiraa outou i rotopu i te feia e ere i te mau hoa haamori ia Iehova, eiaha e pee i to ratou mau haerea. (Korinetia 2, 4:18) E vahavaha te tahi pae i te mau mea pae varua. Hau atu â, e nenei te mau vea i te mau parau haaparare omoe, o te faaite ra e mea tano iho â ia rave i te morare ore, ia inu hua i te ava, aore ra ia parau ino. A aro i taua mana ra. A amuimui tamau i te feia e ‘tamau maite i te faaroo e te aau maitai.’ Ia “rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.” (Timoteo 1, 1:19; Korinetia 1, 15:58) A haa noa i te Piha a te Basileia e i roto i te taviniraa. I te roaraa o ta outou tau haapiiraa, a rave i te taviniraa pionie tauturu i te tahi taime. A haapuai i to outou hiˈoraa pae varua, e eita outou e ere i to outou vai-faito-raa.—Timoteo 2, 4:5.

22, 23. (a) No te aha te hoê taurearea Kerisetiano e rave pinepine ai i te mau faaotiraa ta vetahi ê e ore e taa? (b) Te faaitoitohia ra te feia apî ia aha?

22 E aratai paha te hoê hiˈoraa pae varua i te mau mea ia outou ia rave i te mau faaotiraa ta vetahi ê e ore e taa. Ei hiˈoraa, e faataˈi upaupa aravihi te hoê taurearea Kerisetiano e e piahi o tei noaa te mau parau tuite teitei i roto i te mau tumu parau atoa i te fare haapiiraa. I to ˈna faatuiteraahia, ua apiti oia i to ˈna papa i te ohipa horoiraa hiˈo ia nehenehe oia e tapi i ta ˈna ohipa tumu i maiti ei poro evanelia taime taatoa, aore ra ei pionie. Aita roa ˈtu i taa i ta ˈna mau orometua haapii te mau tumu o ta ˈna faaotiraa, mai te peu râ e ua haafatata ˈtu outou ia Iehova, ua papu ia matou e te taa ra ia outou.

23 A feruri ai outou e nafea ia faaohipa i te mau ravea faufaa roa o to outou apîraa, ‘a haapue maite i te maitai tumu no outou iho a muri atu, ia [mau maite ia outou te ora mau].’ (Timoteo 1, 6:19; MN) Ia opua papu outou ‘i te haamanaˈo i tei Hamani ia outou’ i to outou apîraa—e te toea atoa o to outou oraraa. Tera anaˈe te ravea e faaineine ai i te hoê oraraa manuïa no a muri aˈe, te hoê oraraa no a muri aˈe e ore roa e hope.

Eaha ta outou i faaoti?

• Eaha te aˈoraa faauruahia e tauturu i te mau taurearea i roto i ta ratou faaineineraa i to ratou oraraa no a muri aˈe?

• E nafea te hoê taata apî ‘e haafatata ˈtu ai i te Atua’?

• Eaha te tahi mau faaotiraa ta te hoê taurearea e rave o te ohipa i nia i to ˈna oraraa no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

E vaiiho anei outou i ta outou iho mau tapiraa ia haapau i te itoito e te anaanatae atoa o to outou apîraa?

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

E maramarama noa te hiˈoraa pae varua o te mau taurearea Kerisetiano paari